De astăzi, creştinii au intrat în Postul Crăciunului, perioada premergătoare sărbătoririi Naşterii Domnului, care se prăznuieşte pe 25 decembrie.

Postul Crăciunului, în care s-a intrat din 15 noiembrie, după Lăsata Secului, sărbătorită aseară, de Sfântul Filip, unul dintre cei 12 Apostoli ai Mântuitorului, este al doilea ca importanţă după cel al Paştelui.

40 de zile

Postul durează 40 de zile şi se termină de Crăciun, pe 25 decembrie. Conform cutumnelor bisericeşti, pentru a se dace un post deplin, acesta trebuie respectat atât din punct de vedere sufletesc, cât şi trupesc. Din punct de vedere al postului trupersc, sau cel al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor decât cel al Paştelui. Astfel, biserica dă dezlegare la peşte în fiecare zi de sâmbătă şi duminică a Postului, precum şi la sărbătorile religioase. De asemenea, sunt mai multe dezlegări la ulei şi la vin. Aceste sunt în zilele de 16, 22, 23, 24, 25 şi 30 noiembrie şi în 4, 5, 6, 7, 9, 12, 13, 17 şi 20 decembrie, când acestea cad lunea, miercurea sau vinerea. Şi asta deoarece în acele zile biserica prăznuieşte sfinţii mai importanţi. De asemenea, este dezlegare la ulei şi vin în orice zi de mare sărbătoare creştină, însemnată în calendar cu cruce roşie.

Recomandări medicale

Biserica recomandă credincioşilor să respecte anumite restricţii alimentare, respectiv să nu consume carne, peşte, cu excepţia zilelor de dezlegare, lactate şi ouă şi toate derivatele acestora, precum şi alcool. Postul Crăciunului, considerat de biserică drept unul al bucuriei, se consideră împlinit dacă se respectă şi anumite canoane religioase, constând în diferite rugăciuni. Pe de altă parte, postul este recomandat a fi ţinut, conform nutriţioniştilor, de persoane cu o stare de sănătate bună. Nutriţioniţtii recomandă ca diabeticii să ţină doar postul de carne, deoarece este greu de ţinut regimul pentru această boală fără ase consuma lapte şi ouă. Totodată, specialiştii în nutriţie recomandă ca postul să nu fie ţinut de lăuze, copii, bolnavii cu afecţiuni cronice, persoanele subnutrite şi convalescenţii.

Obiceiuri

În această perioadă întâlnim mai multe obiceiuri şi superstiţii. Astfel, vremea  din postul Crăciunului este, spun bătrânii, un indiciu pentru cum va fi aceasta în primăvara următoare. Dacă vremea nu este prea aspră, se spune că primăvara va aduce multe ploi. Pe 29 noiembrie, în ajunul Sfântului Andrei sau ”Noaptea strigoilor” se ung uşile, ferestrele cu usturoi contra strigoilor şi se apără vitele cu mac şi sare, nu se mătură de teama lupilor şi se fac ”vrăji de aflarea ursitei, de noroc, de dragoste”. Se spune că dacă este lună plină şi cer senin iarna va fi călduroasă iar dacă sunt nori, zăpadă sau ploaie zăpezile vor fi mari. Pe 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, se mănâncă bucate cu usturoi, nu se piaptănă, nu se pronunţă numele lupului, nu se împrumută din casă, fetele fac vrăji de dragoste, se fac vrăji de întors pentru obiectele furate, pierdute, se pune o crenguţă de măr în apă iar dacă aceasta înfloreşte de Sfântul Vasile anul viitor va fi roditor. Pe 21 noiembrie, când se sărbătoreşte Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, se spune că ”se deschide cerul, vorbesc vitele, le aud cei neprihăniţi”. Dacă în această zi este senin, soare, se spune că vara va fi secetoasă, iar dacă ninge, iarna va fi grea. Se dă de pomană pentru cei înnecaţi şi cei care au murit fără lumină şi se arde câte o lumânare şi se ung ferestrele şi uşile cu usturoi deoarece ”încep să lucreze fermecătoarele”. Pe 29 noiembrie, în ajunul Sfântului Andrei sau ”Noaptea strigoilor” se ung uşile, ferestrele cu usturoi contra strigoilor şi se apără vitele cu mac şi sare, nu se mătură de teama lupilor şi se fac ”vrăji de aflarea ursitei, de noroc, de dragoste”. Se spune că dacă este lună plină şi cer senin iarna va fi călduroasă iar dacă sunt nori, zăpadă sau ploaie zăpezile vor fi mari. Pe 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, se mănâncă bucate cu usturoi, nu se piaptănă, nu se pronunţă numele lupului, nu se împrumută din casă, fetele fac vrăji de dragoste, se fac vrăji de întors pentru obiectele furate, pierdute, se pune o grenguţă de măr în apă iar dacă aceasta înfloreşte de Sfântul Vasile anul viitor va fi roditor. Pe 6 decembrie, de Sfântul Nicolae, considerat protector al copiilor, femeilor şi corăbierilor, apărător de rele şi făcător de minuni, se spune că dacă nu a nins va fi iarna grea şi lungă. Copiii primesc încălţări de iarnă iar în satele Mărginimii Sibiului se formează Ceata Junilor care îşi caută gazdă şi începe repetarea colinzilor pentru Crăciun. Pe 20 decembrie, de Ignat, nu se mai spală rufe până după Bobotează şi nu se mai toarce, se taie porcii şi se spune că vederea sângelui apără de boli, aduce noroc. Pe 24 decembrie, în Ajun de Crăciun, se începe orice lucru pentru a avea spor la el peste an, nu se dă din casă, se mătură invers şi nu se scoate gunoiul ca să nu se ducă norocul.

Liber de Sfânta Varvara în Valea Jiului

Specific pentru judeţul Hunedoara este ce se spune despre data de 4 decembrie. Atunci, de Sfânta Varvara, ocrotitoarea minerilor, nu se lucrează în mină, băieşii din Valea Jiului având liber, nu se folosesc lucruri negre ca să nu facă grânele tăciune, femeile nu ţes, nu cos, nu opăresc rufe ca să nu se taie şi să nu se îmbolnăvească copiii, nu se mănâncă porumb copt, fasole şi dovleac ca să nu se facă bube, copiilor li se fac cruci pe frunte şi mâini cu miere şi dovleac să-i apere de vărsat, se fac azime cu miere care se dau de pomană, se pun crenguţe de pomi fructiferi în apă şi se spune că, dacă înfloresc până la Florii, va fi an mănos. Pe 21 noiembrie, când se sărbătoreşte Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, se spune că ”se deschide cerul, vorbesc vitele, le aud cei neprihăniţi”. Dacă în această zi este senin, soare, se spune că vara va fi secetoasă, iar dacă ninge, iarna va fi grea. Se dă de pomană pentru cei înnecaţi şi cei care au murit fără lumină şi se arde câte o lumânare şi se ung ferestrele şi uşile cu usturoi deoarece ”încep să lucreze fermecătoarele”.

Colindătorii judeţului

Tot pe 21 noiembrie încep să se cânte şi colinde, în principal în biserici, dar nu numai, fiind organizate diferite concerte sau spectacole de profuil în această perioadă. În judeţul Hunedoara sunt cete de colindători, sau de dubaşi, cum şi se mai spune, foarte cunoscute. Una dintre acestea este cea din satul Almaş – Sălişte, aparţinător de comuna Zam. De-a lungul deceniilor formaţia de dubaşi din Almaş-Sălişte a dăinuit, fiind recunoscută atât pe plan naţional, prin participare la festivaluri de folclor şi obiceiuri de iarnă sau la manifestări organizate de familia regale, cat si pe plan international, având frumoase aprecieri din SUA sau Franţa, de exemplu, la care se adaugă şi apariţiile televizate. O altă ceată de colindători foarte cunoscută este cea din Lăpugiu de Sus, sat aparţinător de comuna Lăpugiu de Jos. Şi acest ansamblu are aprecieri deosebite, participând la numeroase festivaluri de folclor în ţară şi în străinate, cum ar fi în fosta Iugoslavie sau în Azerbaijan, în acest ultim stat lăpugemnii reuşind să introducă în patrimoniul UNESCO colindul bărbătesc. Colindele se cântă până pe 7 ianuarie, când se încheie Sărbătorile de Iarnă în România.