Rata şomajului la nivelul judeţului Hunedoara a fost calculată, la sfârșitul lui septembrie 2024, la o valoare de 4,71 la sută, în creștere comparativ cu luna anterioară, când a fost de 4,66 la sută.

“Comparativ cu luna precedentă, când rata șomajului a fost de 4,66 %, în această lună acest indicator a înregistrat o creștere de 0,05 pp.”, se arată într-o informare a Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Hunedoara.

7.214 șomeri, în evidențe, la sfârșitul lunii septembrie 2024

În evidențele AJOFM Hunedoara erau înregistrați, la sfârșitul lunii septembrie 2024, 7.214 de șomeri, dintre care 3.966 femei.

“Din totalul de 7.214 persoane înregistrate în evidențele AJOFM Hunedoara, 2.131 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 5.083 erau șomeri neindemnizați. În ceea ce privește mediul de rezidență, 2.396 șomeri provin din mediul rural și 4.818 sunt din mediul urban”, mai arată reprezentanții AJOFM Hunedoara.

Structura șomajului pe grupe de vârste se prezintă sugestiv astfel:

Grupa de vârstă	Stoc la finele lunii
Total Advertisement	7.214
< 25 ani	812
între 25-29	529 Advertisement
între 30-39	1.274
între 40-49	1.649
între 50-55 Advertisement	1.516
peste 55 ani	1.434

Potrivit reprezentanților AJOFM Hunedoara, șomerii cu studii liceale au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Hunedoara 27 la sută, urmat de cei cu studii gimnaziale 26 la sută, iar 22 la sută sunt șomeri fără studii și cu nivel de studii primare. Șomerii care au absolvit învățământul profesional sau școli de arte și meserii reprezintă 15 la sută din totalul șomerilor înregistrați, cei cu studii superioare sunt 8 la sută, iar cei cu învățământ postliceal sunt 2 la sută.

„Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 265 persoane foarte greu ocupabile, 1.653 greu ocupabile, 4.833 mediu ocupabile, iar 463 sunt persoane ușor ocupabile. Încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele noastre”, mai spun reprezentanții AJOFM Hunedoara.

Pentru prima dată după Revoluție, românii nu au avut ocazia să vadă o dezbatere democratică între cei doi candidați la cea mai înaltă funcție în stat – președinția României.

Ce părere au despre acest lucru ziariști cu zeci de ani de experiență în presă, scriitori, politologi sau oameni simpli, puteți citi mai jos.

Ion Cristoiu:

„Dezbaterea lui Iohannis este o catastrofă, un moment de doliu al presei româneşti. De când şi până când candidatul este moderator? Nu există aşa ceva nicăieri în lume. Candidatul nu poate fi moderator, adică el nu poate spune <dau cuvântul lui X>. E nevoie de un moderator deoarece se presupune că e o confruntare între el şi presă. În cazul de faţă el este şeful presei, că moderatorul este şeful confruntării. (…)

În cazul Vioricăi Dăncilă e un triumf al presei romaneşti. Cei care au fost acolo au pus întrebări chiar încuietoare, chiar unele pentru care un alt candidat s-ar fi deranjat. Viorica Dăncilă s-a descurcat foarte bine.”

Cristian Tudor Popescu:

„Am văzut că e vorba de invitații nominale către alți jurnaliști, către toți jurnaliștii invitați și că e un număr foarte restrâns, până în zece. Păi asta arăta ca o recepție exclusivistă a președintelui Iohannis. Și am spus: nu se poate așa ceva, domnul președinte nu are dreptul să facă el selecția jurnaliștilor.

Ce înseamnă? Sunt jurnaliștii care îi plac domnului președinte, puțini, care îi plac și care sunt invitați acolo.”

Cătălin Tolontan:

„Trei fapte verificabile, după dezbaterea lui Klaus Iohannis:

Nici o cifră concretă avansată de președinte.

Nici un regret sau o îndoială din partea sa.

Nici un nume, o vorbă sau o întâmplare din viața unui cetățean sau unei familii, aduse în fața oamenilor de către președintele lor.”

Sorina Matei:

„Până când uşile ferecate nu sunt deschise tuturor celor din presă care au de pus întrebări libere, nu poate exista o discuţie liberă. Libertatea presei nu se face controlat, fake, surogat cu uşile închise şi pe selecţie şi cu dedicaţie.

Cine participă la mizeria aia în condiţiile impuse de un competitor, se descalifică, evident. Arată că nu are legătură nici cu presa, nici cu jurnalismul, nici cu meseria, nici cu principii fundamentale democratice ca libertatea presei. (…)

Liber este liber. Nu înseamnă niciodată restricţionare, interdicţie, oprire, limitare, control. Liber înseamnă independent. Asta înseamnă presă. În orice limbă a pământului. Altă semnificaţie n-are în civilizaţia în care trăim”.

Radu Banciu:

„Nu pricep cum unii jurnaliști pot să facă din Klaus Iohannis un reper al politicii. Prin ce te-a putut cuceri nenea ăsta, de exemplu? (…) Klaus Iohannis nu a reușit să intre în amănunt niciodată, nu a dat niciun fel de cifre, n-a vorbit despre oameni, nu ne-a dat exemple exemple, ca și cum el n-ar trăi în această țară. Sunt de acord și cu Sabin Orcan că nu se poate numi dezbatere o discuție cu jurnaliștii.

Doamna Dăncilă, de cealaltă parte a baricadei, a stat 145 de minute în picioare … exact ca femeia aia care se plânge mai puțin. Domnul Iohannis a stat pe scaun, nu în picioare, și când s-a uitat la ceas i s-a părut târziu… Aici să notăm și faptul că șeful statului, când a ieșit, n-a mai stat de vorbă cu jurnaliștii. O jurnalistă l-a întrebat: Dar noi nu merităm, noi cei neinvitați, noi cei din talpa țării, nu merităm un răspuns? S-a urcat în mașină și-a plecat. A rămas la fel de distant, la fel de laconic, la fel de neprietenos și la fel de zero barat cum a fost și până acum.”

Radu Dionisie:

„După Băsescu a venit un alt președinte, mai frumos, mai chiparos, profesor de fizică, leit Regele Carol, ce mai! Klaus Iohannis se crede atât de unic încât România i se pare o entitate absolut neglijabilă. Propriu-zis, și-a petrecut primul mandat la Cotroceni luptând împotriva majorității cetățenilor țării, care în alegeri libere și democratice au ales un Parlament care a generat un Guvern. A luptat împotriva dreptului cetățeanului român de a vota și de a fi reprezentat altfel decât și-ar fi dorit el! Motiv pentru care a solicitat să aibă „Guvernul meu” sau, mai nou, „Guvernul Ludovic Întâi”! Un guvern propriu, la dispoziția sa, neales de cetățeni. Adică ilegitim.

Nefiind capabil să poarte un dialog, să asculte pe cineva sau să ofere niște răspunsuri, nefiind capabil să accepte argumente, denotă faptul că este un laș. În sensul cel mai propriu al termenului. Cel mai ușor maschează această lașitate arătând cu degetul spre adversarul politic.”

Gabriel Popa, invitat la dezbaterea lui Iohannis:

„M-a dezgustat modul în care a refuzat românilor şi contracandidatei o dezbatere unu la unu. Înţeleg că nu avea nimic de câştigat, ci doar de pierdut, şi că i-a fost frică să nu şteargă Viorica Dăncilă pe jos cu el, însă mi se pare total neonorabil să-ţi ascunzi laşitatea în spatele unor insulte nemeritate de adversar; pasămite nu se poate coborî la nivelul Vioricăi Dăncilă.

Această lipsă de cavalerism, fair play, onoare şi decenţă au fost ultimă picătură.”

Grigore Zanc, scriitor:

„Dăncilă a avut o prestație susținută de argumente, Iohannis a avut un discurs plin de dispreț la adresa nației”

Alex Coita, politolog:

„S-a întâmplat ceva care pe mine mă şochează puţin. Am văzut un Klaus Iohannis foarte răzbunător, care nu pare să înţeleagă regulile democratice şi constituţionale. L-am auzit spunând că preşedintele ţării este şeful Executivului. Asta pe mine m-a îngrozit, pentru că să spui aşa ceva înseamnă că tu percepi această ţară ca pe o republică bananieră, în care preşedintele este practic liderul suprem. Prezidează şi peste Guvern, şi peste Parlament, ceea ce  nu are cum să nu ne sperie.

Este prima dată când vedem un lider politic care pare că nu înţelege jocul democratic. (…) În acelaşi timp am observat cum dna Dăncilă nu a mai fost pesedistă, ci social democrată, lucru bun pentru partid, pentru că avem nevoie de un PSD cu adevărat de stânga, apropiat de oameni.”

Cert este că dacă ar fi acceptat confruntarea față în față, Klaus Iohannis ar fi pierdut categoric în fața Vioricăi Dăncilă. Acest lucru se vede din calitatea răspunsurilor oferite de ea, din amploarea lor și, mai ales, din faptul că Viorica Dăncilă a ales să răspundă tuturor întrebărilor, chiar și cele evident tendențioase, răutăcioase sau chiar ostile, în timp ce Iohannis a avut o conversație complet controlată și regizată, cu participanți aleși personal și cu întrebări prestabilite.

Biroul de presă al Organizaţiei Judeţene a PSD Hunedoara