Dle director general adjunct, care este situația derularii Programului actual de finanțare pentru mediul rural?

Bilanțul PNDR 2007 – 2013 este unul deosebit de bun. APDRP  a contractat până în prezent aproximativ 82.644 de proiecte de investiții, în valoare de 5,50 miliarde de euro, reprezentând 82% din alocarea financiară. Plățile totale nerambursabile efectuate de către Agenție, se ridică la 5,59 miliarde de euro, inclusiv Axa II – plăți directe prin măsurile delagate la APIA, ceea ce reprezintă peste 63% absorbție efectivă din fondurile alocate de UE. Luând în considerare și ultimele sesiuni care s-au finalizat în cursul anului 2013, gradul final de absorbție pentru perioada 2007 – 2013 va fi de aproximativ 95% din suma alocată de 8 miliarde de euro. Evident, deși lucrurile arată bine, avem și nemulțumiri și mă refer în primul rând la faptul că nu am reușit să-i finanțăm pe toți cei care au depus proiecte. Dar acest lucru era imposibil ținând cont că au fost depuse peste 143.000 de cereri de finațare cu o valoare de 19 miliarde de euro, iar banii alocați ajung pentru maxim 85.000 de proiecte. Ne așteptăm, însă, ca mulți din cei care nu au reușit să primească finanțare să vină din nou în viitoarea programare

Pentru că ați menționat viitoarea programare, v-am ruga să ne spuneți pe ce principii va fi gândită aceasta

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 constituie un moment de răscruce în ceea ce privește dezvoltarea agriculturii românești. Ne propunem să relansăm investițiile în agricultură, dar acest lucru nu poate fi făcut decât printr-o construcție suplă și o raportare la problemele reale, pe o pliere la nevoile și necesitățile practice ale beneficiarilor. Viitorul Program trebuie să fie flexibil, aplicat, simplu și ușor de implementat pe fiecare Măsură.

 Despre ce Măsuri de finanțare este vorba în viitorul PNDR?

În primul rând dorim de la viitorul Program Măsuri eficiente și cu plus valoare maximă. Din 24 de Măsuri câte au fost disponibile în această perioadă, pe viitor vor rămâne doar 13. S-a redus numărul domeniilor de intervenție pentru a nu risipii banii europeni pe ceea ce nu se cere.

Avem o alocare de 7,1 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, la care se adaugă cofinanțarea națională de 1,4 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, vom avea la dispoziție aproximativ 8,5 miliarde de euro care vor fi repartizate pe anumite Măsuri. Putem deja să menționăm câteva dintre ele.

Astfel, vom avea Măsura de instalare a tinerilor (actuala 112) care va beneficia de peste 619 milioane de euro. Aici vom acorda sume între 50.000 și 60.000 de euro, banii fiind suficienți pentru aproximativ 11.000 de solicitanți.

Actuala Măsură de modernizare a fermelor (121) va continua într-o formă mult mai precisă, cu o alocare totală de 1,83 miliarde de euro. Vom avea o parte dedicată modernizării propriu-zise, pentru care va fi disponibil peste 1 miliard de euro. Aici vor intervenii doua subprograme, dintre care cel de pomicultură va avea o alocație de 198 de milioane de euro, iar alte tipuri de investiții peste 828 de milioane de euro. Tot în cadrul acestui viitor domeniu de intervenție vor fi cuprinse și investițiile în procesare, care acum sunt pe Măsura 123, (aproape 330 milioane de euro), dar și cele în infrastructura agricolă (actuala Măsura 125), inclusiv irigațiile, cu o alocare de 476 de milioane de euro.

Dezvoltarea afacerilor în mediul rural nu a fost uitată și astfel, investițiile microîntreprinderilor (actuala Măsura 312), dar și dezvoltarea turismului rural (actuala Măsura 313) vor avea o alocare de 412 milioane de euro.

Așa cum era și normal sprijinirea dezvoltării infrastructurii satelor românești (actuala Măsura 322) va fi în continuare o prioritate. Vorbim de o sumă disponibilă de 1 miliard de euro.

În ceea ce privește componenta dedicată bunăstării animalelor (păsări și porc), actuala Măsură 215 a PNDR, acesta va continua într-o formă regândită pentru a deveni mai atractivă pentru fermieri. Se are în vedere o alocare de 437 de milioane de euro.

Aș vrea să menționez și faptul că fondurile mutuale pentru acoperirea riscurilor din agricultură (secetă, inundații sau îngheț) vor avea o alocare de aproape 400 de milioane de euro. Pentru despăgubiri, contribuția Uniunii Europene va fi de 65%, iar diferența de 35% va fi asigurată prin contribuția producătorilor agricoli, membrii ai Fondului Mutual.

Dacă componenta LEADER este deja un succes pentru țara noastră, cu atât mai mult, în următorii ani, abordarea aceasta va fi o prioritate. Este nevoie să sprijinim înființarea a cât mai multor GAL-uri și să consolidăm pe cele existente, pentru a alimenta cu fonduri europene dezvoltarea comunităților. Grupurile de Acțiune Locală sunt un concept de dezvoltare comunitară cu obiective clare, iar parteneriatul și cooperarea este motorul de funcționare. Alocarea viitoare pentru Axa LEADER este propusă a fi de 376 de milioane de euro

Actualul PNDR a fost de foarte multe ori criticat. Am învățat ceva din derularea lui pentru a construi un viitor Program mai eficient?

PNDR 2014 – 2020 trebuie corectat și trebuie îmbunătățită mai ales aplicabilitatea lui în funcție de ceea ce nu a mers în Programul 2007 – 2013. Vom încerca să înlăturăm tot ceea ce nu a funcționat și să evităm greșelile făcute pentru a nu mai fi în situația de a modifica și recalibra mereu anumite elemente. Pentru aceasta avem de rezolvat unele lucruri strict necesare și fără de care nu putem vorbi de o creștere calitativă a viitoarei programări.

Astfel, perioada de evaluare care s-a prelungit nepermis de mult și care a declanșat foarte multe critici, reproșuri și contestații va fi mult redusă pentru că vom schimba procedura de organizare a sesiunilor de depunere a proiectelor. Acest lucru va duce la o perioadă de evaluare de maxim 2-3 luni. Sperăm ca depunerea unui număr aproximativ de proiecte raportat la suma repartizată în anul respectiv să reducă practic la minim numărul contestațiilor. Totodată, avem în vedere reducerea termenului maxim de plată de la 90 de zile cât este în prezent, la maxim 35 – 40 de zile.

Aș vrea să accentuez importanța consultanței și să atenționez viitorii solicitanți de fonduri să aleagă cu grijă pe cei care îl ghidează în alcătuirea documentației și să fie acoperiți contractual pentru întreaga derulare a proiectului

Cum vedeți simplificarea documentației pentru depunerea proiectelor?

Simplificarea documentațiilor este o preocupare și o direcție prioritară în elaborarea viitorului Program, poate chiar definitorie, pentru că trebuie să reducem la maxim documentele, aprobările, acordurile și alte hârti care nu au relevanță. La fel de important este și simplificarea la maxim a fișelor tehnice ale măsurilor, a ghidurilor solicitantului, a procedurilor de lucru pentru ca beneficiarul să-și concentreze atenția pe execuția și realizarea obiectivului proiectat. O soluție pe care o avem în vedere este înființarea unor birouri unice de autorizare și aprobare a proiectelor de finanțare, lucru foarte fezabil în condițiile descentralizării administrativ-teritoriale.

Studiul de fezabilitate, proiectul tehnic și celelalte studii de specialitate vor trebui comasate într-un singur document care să cuprindă toate informațiile tehnice necesare pentru evaluare.

O altă simplificare o încercăm în ceea ce privește achizițiile. Acestea ne-au dat mari bătăi de cap, iar o soluție este înființarea unei baze de date cu prețuri de referință, renunțându-se la actualul sistem greoi și sofisticat cu 3 oferte, supus contestațiilor permanente care pot duce la nefinalizarea proiectului. Orice furnizor care se încadrează în prețul de referință din sistem poate foarte simplu să își adjudece achiziția.

Nu trebuie să uităm că sunt necesare și destule schimbări de legislație națională care împiedică nespus de mult derularea în condiții normale a unui proiect

Știți că una din marile probleme cu care s-au confruntat cei care au accesat aceste fonduri este asigurarea banilor proprii pe care trebuie să îi pună în proiect. Sunt ceva speranțe pentru a veni în sprijinul viitorilor solicitanți pentru a-și asigura mai ușor cofinanțarea?

Problema cofinanțării este una dintre cele mai spinoase pentru că băncile, oricare ar fi ele, nu sunt prea interesate de a acorda credite cu dobândă mică pentru cei care accesează fondurile europene. Gajul solicitat pentru a primi credit este foarte mare și ca urmare beneficiarii sunt descurajați și se află în imposibilitatea de a asigura cofinanțarea proiectelor.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale se gândește deja la un pachet legislativ concentrat prin care să se înființeze și să funcționeze din plin în viitoarea programare fonduri de creditare, fonduri de garantare și fonduri mutuale.

Pentru unele din acestea avem deja legislație și ma refer la Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) sau Fondul de Garantare pentru IMM (FNGCIMM) sau fondurile mutuale, rămânând ca în scurt timp sa fie elaborată și legislația pentru creditul rural

APDRP este una dintre cele mai eficiente agenții care derulează fonduri europene și acest lucru nu poate fi negat. Totuși sunt necesare și îmbunătățiri ale activității instituției. Cum vedeți optimizarea relației experți – beneficiari?

Este o întrebare foarte buna. Schimbarea atitudinii și comportamentului atât din partea experților noștri, dar și din partea unor beneficiari este o cerință primordială în procesul de accesare a fondurilor europene. Trebuie să se înțeleagă că și experții, dar și beneficiarii sunt în aceiași echipă, obiectivul comun fiind acela de a accesa cât mai multe fonduri europene.

Toate aceste obiective sunt în atenția Ministerului și a noastră, iar intenția comună este de a crea un mod de lucru, pentru angajații APDRP și pentru beneficiari,  responsabil, bazat pe colaborare și cooperare, având în centru ideea că interesele converg spre o accesare a banilor europeni fără suspiciuni sau intenții de fraudă.

APDRP va trebui la rândul ei să înțeleagă că este o îndatorire să furnizeze soluții, consultanță, informații cu toate cerințele și să nu fie economisit niciun efort pentru a salva orice proiect care poate fi finanțat, pentru a nu da înapoi la Uniunea Europeană niciun euro la sfârșitul programului.

Valentin Popescu –
Președinte Romedia