Avram Iancu, bibliotecarul de la Petroșani, a mai finalizat o cursă prin care a dorit să îndemne toți oamenii în a păstra apele curate.

Mai mult decât atât, petru înotătorul petroșănean a fost și un bun atrenament pentru o nouă provocare, și anume dubla traversare a Canalului Mânecii.

”După 3 zile de efort susținut, în care am înotat 27 de ore și 15 minute, am reușit să ajung la destinația finală, împreună cu temerara echipă de vâslași, în frunte cu profesorul Horea Nașcu, coordonatorul flotilei inedite. Între timp, au sosit și fotografiile… Așa că pot face radiografia ultimei zile de aventură. Încă de la intrarea în Satu Mare, am fost întâmpinați de domnul Florian Sălăjeanu și de soția acestuia, care ne-au primit cu apă rece, ciocolată, cafele și multe altele. La podul Decebal din Satu Mare m-a așteptat înotătorul Daniel Graner, jandarm și om al locului. Ceruse permisiunea de a înota alături de mine și de echipă. Evident că am acceptat cu bucurie solicitarea acestuia, legându-se o prietenie pe viață. Împreună am înotat și mărșăluit traversând Satu Mare. A făcut și treabă de ghid: „uite aici e clădirea Consiliului Județean”, „uite aici se deversează apele menajere”, „hai pe stânga” etc. Pescarii de pe mal, nu doar în această ultimă zi, m-au folosit pe post de sonar. Cum mă vedeau, mă întrebau cât de adâncă e apa în locul în care mă aflam.  După 8 ore de efort efectiv, ajungem în localitatea Dara, ultima așezare românească înaintea frontierei cu Ungaria. După 9 zile de efort al vâslașilor (venind de la Dej) și după 3 zile de înot pentru mine, venind de la Fărcașa, am fost așteptați de reprezentanți ai presei: un site maghiar regional, cu sediul în Cluj-Napoca. Ce să zic, am fost onorat ca eu, Avram Iancu, „Crăişorul Apelor”, să fiu întâmpinat de presa maghiară. Interviul l-am dat în română, că „nem tudom moghioruc”, dar articolul a apărut în maghiară. Voi pune link-ul în comentarii, habar n-am ce scrie acolo. Oricum ar fi, „chiosonom sepen” pentru prezență. Am fost recuperați de un microbuz, transbordați la Baia Mare, unde am făcut un duş și am mâncat copios la Gabi Stan acasă, colegul bibliotecar a cărui mamă a gătit pentru toată echipa. Mulțumim! După 8 ore de înot, după vreo 2 ore pierdute cu recuperarea, masa, dușul, am plecat, cu mașina lui Marius Botea, spre Petroșani, deoarece a doua zi trebuia să fiu la serviciu. A condus el în prima parte a traseului, iar la ieșirea de pe autostradă, la Simeria, am trecut eu la volan. Ultimii 80 de km îi cunosc ca în palmă. Am ajuns acasă la 2:30 noaptea. Marius Botea a dormit până dimineață, continuându-şi drumul spre Snagov. Așa că sunt și acum obosit, dar merită tot efortul pentru a transmite din nou acest îndemn: să păstrăm apele curate! În plus, mi-am administrat și un excelent antrenament în vederea DUBLEI traversări a Canalului Mânecii”, anunță înotătorul Avram Iancu.

FOTO: FACEBOOK AVRAM IANCU

Lucrările de demolare a gării din Deva sunt în plină desfășurare, marcând un moment important în proiectul de modernizare a infrastructurii feroviare.

Deși, inițial, se dorea modernizarea gării existente, evaluările tehnice au arătat că acest lucru nu se poate realiza din motive de securitate a structurii de rezistență. Astfel, s-a decis demolarea completă a vechii gări pentru a face loc unei construcții noi, moderne și sigure.

Reconstrucția gării din Deva este o parte esențială a tronsonului 3 al proiectului Gurasada-Simeria. Acest proiect face parte dintr-un program amplu de reabilitare și modernizare a căii ferate române, destinat să îmbunătățească semnificativ calitatea serviciilor feroviare și să reducă timpul de călătorie între principalele orașe ale țării.

Conform planurilor, tronsonul Gurasada-Simeria trebuie finalizat până în decembrie 2025. Această dată țintă subliniază importanța menținerii unui ritm constant al lucrărilor pentru a asigura respectarea termenelor și a bugetelor stabilite.

Finalizarea acestui tronson va aduce multiple beneficii pentru locuitorii din zonă și pentru toți utilizatorii rețelei feroviare române. Noua gară din Deva va fi echipată cu facilități moderne care vor îmbunătăți confortul și siguranța pasagerilor, contribuind totodată la o mai bună conectivitate regională și națională.

Activitatea pastorală din Parcul Național Retezat se desfășoară conform studiilor de specialitate, respectând încărcătura de animale și capacitatea de suport a pășunilor subalpine și alpine, așa cum sunt acestea stabilite de bonitatea pășunilor.

Utilizarea acestor pășuni este permisă doar pe baza unui aviz emis de Administrația Parcului Național Retezat, fie direct de către proprietari, fie prin închiriere către terți. Pajiștile secundare, create de om, joacă un rol esențial în menținerea biodiversității, găzduind numeroase specii de plante și animale adaptate specific la aceste medii.

”Pe teritoriul Parcul Național Retezat National Park activitatea pastorală se desfăşoară respectându-se studiile de specialitate în domeniu, inclusiv încărcătura de animale – capacitatea de suport – conform bonităţii păşunilor subalpine şi alpine, stabilită prin studii de specialitate acceptate de Administrația Parcului Național Retezat. Utilizarea păşunilor din Parcul Național Retezat este permisă, atât în mod direct de către proprietari, cât şi prin închiriere către terţi, numai în baza unui aviz emis de Administrația Parcului Național Retezat. Pajiștile secundare, create de om, sunt foarte importane pentru biodiversitate, cu o mulțime de specii de plante și animale care sunt distribuite în prezent exclusiv pe aceste pajiști și care s-au adaptat încet la condițiile existente”, arată reprezentanții Parcului Național Retezat.

FOTO: FACEBOOK PARCUL NAȚIONAL RETEZAT