Mai multe descinderi au avut loc, astăzi, în șapte județe din țară, într-un dosar penal complex privind traficul de migranți. O amplă anchetă a procurorilor DIICOT și DNA vizează o rețea infracțională la vârful căreia s-ar fi aflat un fost angajat al MAI și un colonel în rezervă. Conform anchetatorilor, ar fi fost racolați și angajați sau foști angajați ai Inspectoratului General pentru Imigrări, din Caraș – Severin, Timiș, Arad și Hunedoara.

Un număr de 67 de mandate de percheziție domiciliară au fost puse în aplicare în acest dosar penal ce vizează săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de migranți, trecerea frauduloasă a frontierei de stat a României, facilitarea șederii ilegale în România și spălarea banilor.

Potrivit anchetatorilor, rețeaua funcționa de mai bine de doi ani, pe teritoriul României. “Din investigațiile efectuate a reieșit că, în cursul anului 2022 pe fondul apariției unui nou mod de operare vizând traficul de migranți (introducerea acestora în România cu vize de muncă, dar în scopul real de a le facilita trecerea către țări din spațiul Schengen), un suspect, fost angajat al MAI, a inițiat și constituit un grup infracțional organizat prin intermediul a șapte societăți comerciale (din care cinci cu același domiciliu fiscal) la care au aderat și alte societăți comerciale, parte dintre acestea controlate de un alt suspect (colonel în rezervă), care ulterior pensionării a dezvoltat o metodă de obținerea unor beneficii materiale substanțiale prin intermediul unei firme înființată în scopul recrutării forței de muncă din străinătate. Probatoriul administrat a relevat că în intervalul 2022 – iunie 2024, gruparea de crimă organizată, formată dintr-un număr de peste 37 de suspecți, cetățeni români și străini și 7 grupuri de firme însumând 31 de societăți comerciale cu sediile în Caraș-Severin, Timiș și Arad a acționat pe teritoriul României, în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți”, se arată într-un comunicat al DIICOT.

Cum acționa gruparea

Activitatea infracțională s-a desfășurat pe șase paliere, respectiv: unul format din liderii grupurilor de firme, urmat de persoanele din imediata apropiere a acestora și care îndeplineau diferite funcţii în cadrul societăţilor, un altul format din foste și actuale cadre ale M.A.I., un palier constituit din reprezentanții de drept și de fapt ai unor firme din județul Caraș-Severin racolate în același scop infracțional iar ultimele două paliere formate din alți membri ai grupului de crimă organizată, unii având sarcina de a permite folosirea imobilelor din proprietate lor ca locație pentru stabilirea domiciliului persoanelor ce primeau aviz de muncă în România, iar ceilalți ocupându-se de transportarea și transferarea migranților sosiți în România cu intenția de a pătrunde ulterior pe teritoriul altor state membre UE. „Din actele de urmărire penală a rezultat că administratorii sau asociații societăților comerciale au stabilit legături cu recrutorii din plan extern, iar angajații cetățeni români, membrii ai grupului infracțional, au avut sarcina obținerii pentru persoanele recrutate a avizelor de muncă și a vizelor pentru dreptul de ședere în România. În acest scop au racolat angajați cu putere de decizie sau foști angajați cu influență asupra funcționarilor din cadrul birourilor Caraș-Severin, Timiș, Arad și Hunedoara ale Inspectoratului General pentru Imigrări, generând astfel o stare de pericol la adresa securității naționale ca urmare a favorizării pătrunderii pe teritoriul României a unor cetățeni străini cu potențial risc terorist”, se mai arată în comunicatul DIICOT.

Avize de muncă pentru peste 1.100 de cetățeni străini, majoritatea din Pakistan și Bangladesh

Până la acest moment, s-a stabilit că grupul infracțional a obținut eliberarea de avize de muncă cu încălcarea procedurilor legale pentru un număr de 1.181 cetățeni străini, majoritatea din Pakistan și Bangladesh (peste 80% ), dar și din Sri Lanka, India, Nepal și Sudan, parte dintre aceștia părăsind România pentru a se îndrepta spre state europene mai dezvoltate economic, fără a avea vreun contact cu firma care i-a recrutat.

Din investigațiile efectuate a rezultat că pentru un aviz de muncă migranții au plătit sume cuprinse între 500 – 1000 euro, iar cu cât termenul pentru obţinerea acestuia era mai scurt, cu atât preţul solicitat devenea mai mare, ajungând chiar şi la 5000 – 6000 euro pentru o persoană.

IGI a reacționat: „Instituţia noastră se delimitează ferm de orice acţiuni necorespunzătoare care nu sunt în concordanţă cu legea”

Reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) au transmis, marţi, un punct de vedere în legătură cu aspectele în cauza instrumentată de procurori din cadrul DNA şi au prezicat că se delimitează de orice acţiuni necorespunzătoare care nu sunt în concordanţă cu legea. “Precizăm că instituţia noastră se delimitează ferm de orice acţiuni necorespunzătoare care nu sunt în concordanţă cu legea şi aduc atingere valorilor acesteia. De fiecare dată, atunci când situaţia a impus, unitatea noastră a sesizat organele de parchet competente cu privire la posibile infracţiuni”, au transmis reprezentanţii IGI. Ei au adăugat că împreună cu ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) efectuează permanent activităţi de consiliere şi de prevenţie a corupţiei la nivelul tuturor structurilor subordonate. În anul 2022 au fost efectuate 53 de astfel de activități la care au participat 518 polițiști, dintre care 48 cu funcții de conducere și 470 cu funcții de execuție. În 2023 au fost efectuate 34 de astfel activități la care au participat 306 polițiști, dintre care 30 cu funcții de conducere și 276 cu funcții de execuție, iar în acest an: au fost efectuate 50 de activități la care au participat 524 de polițiști, dintre care 31 de polițiști cu funcții de conducere și 493 cu funcții de execuție). “De asemenea, începând din anul 2022 și până în prezent în șase situații Inspectoratul General pentru Imigrări a sesizat organele competente ale statului cu privire la suspiciuni de săvârșire a unor infracțiuni de corupție sau asimilate corupției, respectiv privind traficul de migranți (unități de parchet teritoriale, D.G.A., D.I.I.C.O.T.)”, au mai transmis reprezentanții IGI.