Noi servicii de depistare și confirmare a unor boli grave vor fi disponibile, de la 1 iulie, anunță Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Potrivit unui comunicat al CNAS, transmis joi, principala noutate a modificărilor și completărilor Contractului-cadru care vor intra în vigoare de la 1 iulie a.c. va consta în introducerea de pachete de servicii de care pot beneficia persoanele asigurate și neasigurate, pe principalele paliere de asistență medicală, în scopul depistării unor afecțiuni grave, respectiv cancerele, hepatitele cronice B și C, iar la gravidă și HIV/SIDA.

Astfel:

1. În asistența medicală primară se prevede ca medicii de familie să poată trimite și persoanele neasigurate la analize și la consultații de specialitate decontate de casa de asigurări de sănătate, în cazul în care suspicionează că respectivul pacient ar putea avea o boală oncologică.
2. Tot medicii de familie vor putea emite bilete de trimitere și pentru persoanele neasigurate, în vederea testării acestora pentru virusurile hepatitice B și C, precum şi pentru virusul HIV la gravidă, analizele respective urmând de asemenea să fie decontate de CAS. Dată fiind gravitatea acestor boli, este imperios necesar să se detecteze cât mai curând cazurile de infectare cu virusurile respective, pentru a se lua măsurile medicale necesare, persoanele depistate ca infectate urmând să beneficieze de acces la terapiile specifice.
3. Urmare a consultațiilor preventive din pachetul minimal din asistența medicală primară, medicii de familie vor emite pentru persoanele neasigurate bilete de trimitere pentru investigații paraclinice.
4. Și în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate clinică se vor acorda servicii persoanelor neasigurate pentru depistarea și confirmarea diagnosticului de afecțiune oncologică, respectiv consultații, proceduri diagnostice și servicii medicale în scop diagnostic-caz. Medicii de specialitate din ambulatoriu vor putea de asemenea emite bilete de trimitere la analize și către unitățile sanitare cu paturi, pentru spitalizări de zi, în vederea confirmării afecțiunii oncologice.
5. În scopul lărgirii accesului pacienților, atât asigurați cât și neasigurați, la serviciile complexe de tip diagnostic-caz din ambulatoriu, se va renunța la condiția impusă furnizorilor care efectuează astfel de servicii de a avea atât ambulatoriu de specialitate clinic, cât şi structură de spitalizare de zi în specialitatea respectivă. Excepție fac furnizorii care contractează tipuri de servicii pentru care este absolut necesară această condiție, cum ar fi, de exemplu, serviciile în scop diagnostic-caz acordate gravidelor cu risc crescut.
6. Totodată, se creează posibilitatea ca unele servicii medicale în scop diagnostic-caz să se poată acorda de unități medicale mobile și caravane medicale, pentru a permite accesul persoanelor din zone izolate la servicii de depistare precoce a afecțiunilor oncologice, precum cancerul de sân și col uterin.
7. Corelat cu noutățile din pachetele de servicii de la nivelul asistenței primare și de specialitate din ambulatoriul clinic, furnizorii de servicii paraclinice vor putea efectua și deconta analizele prescrise pentru persoanele neasigurate pe biletele de trimitere emise de medicii de familie și de medicii specialiști, iar unitățile spitalicești vor putea deconta serviciile de spitalizare de zi acordate persoanelor neasigurate cu suspiciune de afecțiune oncologică, pentru confirmarea diagnosticului.

“Reamintim că deja există prevăzută în legislație posibilitatea includerii persoanelor neasigurate în programele naționale de sănătate după confirmarea diagnosticului respectiv, aceste persoane fiind totodată asigurate fără plata contribuției, dacă nu realizează venituri. Întrucât în derularea și succesul tratamentului oncologic contează mult starea de spirit a bolnavului, în scopul eficientizării combaterii cancerelor se introduc noi servicii conexe asistenţei medicale ambulatorii de specialitate clinică, destinate persoanelor asigurate. Acestea vor fi servicii psihologice specializate, furnizate de psihologi cu formare complementară în psihooncologie: consultații, consiliere, evaluare clinică și stabilire a planului de intervenție psihologică. Recomandarea serviciilor psihooncologice va putea fi făcută de medicii specializați sau supraspecializați în chirurgie oncologică, oncologie medicală, hematologie, oncologie şi hematologie pediatrică, radioterapie, precum și de medicii care acordă servicii de îngrijiri paliative în ambulatoriu. Până la 30 iunie 2025 va exista o perioadă de tranziție în care serviciile psihologice vor mai putea fi acordate bolnavilor oncologici și de psihologii fără formare complementară în psihooncologie”, arată reprezentanții CNAS.

Conform sursei citate, unele dintre modificări vizează implementarea măsurilor care revin CNAS în Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România, aprobat prin Legea nr. 293/2022, cu modificările şi completările ulterioare. În acord cu acest plan, de la 1 iulie a.c. se schimbă și modul de raportare și decontare a serviciilor acordate persoanelor cu suspiciune oncologică, dar și bolnavilor de cancer, la nivelul unor categorii de furnizori de servicii medicale aflați în contract cu casele de asigurări de sănătate. Furnizorii respectivi vor ține evidențe distincte ale serviciilor acordate persoanelor menționate, iar finanțarea acestor servicii se va face de asemenea separat, prin acte adiționale la contractele existente. În acest mod, nu numai că se vor putea evidenția fondurile utilizate pentru depistarea și combaterea cancerelor, dar va exista și o imagine mult mai clară a tuturor serviciilor efectuate în acest scop.

Pentru serviciile de diagnosticare oncologică acordate persoanelor neasigurate, finanțarea nu se va face din contribuțiile plătite de asigurați, ci de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, prin transferuri către FNUASS. La fel se va finanța și testarea persoanelor neasigurate în scopul depistării hepatitelor cronice B și C, precum și a infecției HIV la gravidă.

Pentru transpunerea în practică a noutăților preconizate, în intervalul de până la 1 iulie a.c. vor fi publicate modificări și completări la unele acte normative subsecvente Contractului-cadru:

• la Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru, în care se vor detalia toate măsurile anunțate;
• la Ordinele MS/CNAS referitoare la biletele de trimitere la investigații paraclinice, respectiv la servicii medicale clinice/bilet de internare și la modul de completare al acestor documente – vor fi necesare noi formulare de astfel de bilete, cu rubrici adecvate modificărilor preconizate din Contractul-cadru;
• la Ordinul CNAS referitor la documentele justificative privind raportarea activităţii realizate de furnizorii de servicii medicale şi medicamente;
• la Ordinul MS/CNAS privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi.

Totodată se vor menține și în trimestrul III al anului în curs actualele valori ale punctelor pentru medicina primară și de specialitate din ambulatoriu, precum și a plafonului de referință pentru asistența medicală stomatologică.

„Suntem convinși că noutățile din Contractul-cadru vor contribui substanțial la depistarea de afecțiuni grave în stadii incipiente, când șansele ca acestea să fie tratate iar bolnavul să-și continue viața normală sunt mult mai mari. Aceste noutăți au fost supuse dezbaterii publice în transparență decizională și au constituit subiectul unei serii de întâlniri ale conducerii CNAS cu partenerii din sistemul medical prevăzuți de Legea nr. 95/2006, iar unele prevederi au fost reformulate ținându-se cont de propunerile primite”, a declarat Valeria Herdea, președintele CNAS.

România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro, este concluzia Comisiei Europene, în urma evaluării privind compatibilitatea juridică şi îndeplinirea criteriilor de convergenţă şi luând în considerare factorii relevanţi suplimentari pentru convergenţa şi integrarea economică, se arată într-un comunicat publicat, miercuri, de Executivul comunitar.

Concluzia este prezentată în Raportul de convergenţă din 2024, care evaluează progresele realizate de Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia în direcţia aderării la zona euro. Acestea sunt cele şase state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro.

Raportul CE semnalează, în special, că legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu obligaţia de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Astfel, România nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, pe cel privind finanţele publice, nu îndeplineşte criteriul cursului de schimb şi criteriul de convergenţă a ratelor dobânzii pe termen lung.

În raportul Comisiei Europene se arată că aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Documentul se bazează pe criteriile de convergenţă, denumite uneori şi „criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din TFUE. Printre aceste criterii de convergenţă se numără stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung.

Concluzia raportului este că statele-membre pe care le vizează prezintă rezultate eterogene în ceea ce priveşte convergenţa nominală. În prezent, niciunul dintre aceste state nu îndeplineşte toate criteriile de aderare la zona euro. Bulgaria este singura ţară care îndeplineşte toate criteriile, cu excepţia unuia, şi a cărei legislaţie naţională poate fi considerată compatibilă cu normele uniunii economice şi monetare.

Potrivit concluziilor raportului, Suedia îndeplineşte criteriul privind stabilitatea preţurilor. Bulgaria şi Suedia îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, iar pe baza raportului Comisiei din 19 iunie, întocmit în temeiul articolului 126 alineatul (3), se preconizează că Cehia va îndeplini la rândul său acest criteriu.

De asemenea, Bulgaria, Cehia şi Suedia îndeplinesc criteriul privind ratele dobânzilor pe termen lung, iar Bulgaria îndeplineşte criteriul privind cursul de schimb.

Niciunul dintre celelalte state-membre nu este membru al mecanismului cursului de schimb (MCS II), fiind necesară o participare de minimum doi ani la mecanism, fără tensiuni monetare grave, înainte de aderarea la zona euro.

Sursa: AGERPRES

Este perioada examenelor și de aici și întrebarea firească a părinților referitoare la cum își pot ajuta copiii să depășească cu bine astfel de momente, care generează stres și anxietate. Prea mult stres poate crea dificultăţi de adaptare, gânduri anxioase, furie, iritabilitate, nervozitate, sentimente de singurătate şi astfel poate apărea eşecul.

Anxietatea, depresia și dificultățile parentale sunt principalele cauze pentru care copiii au apelat la serviciile de terapie psihologică și sprijin psiho-emoțional ale Salvați Copiii România: astfel, în perioada ianuarie 2022 – decembrie 2023, psihologii organizației au tratat 678 de cazuri, cele mai multe reprezentând cazuri de anxietate – 148 și de tulburare emoțională – 128.

Pentru 60 de copii, cauza pentru care au avut nevoie de terapie a fost legată de dificultăți parentale (cum este divorțul), în 54 de cazuri a fost vorba despre tulburări din spectrul ADHD/ADD, în vreme ce 50 de copii au fost diagnosticați cu depresie. Au existat și șase cazuri de tentative de suicid, cinci la copii de vârsta liceului și unu la un copil de vârsta gimnaziului.

Anxietatea este o stare de neliniște care apare înainte, în timpul sau după un examen, fiind determinată de îngrijorarea copilului că va lua o notă mică. Anxietatea este o emoție normală, pe care fiecare dintre noi o resimte din când în când. Mai mult decât atât, unii copii resimt senzații fizice neplăcute: dureri de cap, greață, nod în gât, tremurat al mâinilor, transpirație, musculatură tensionată, diaree sau constipație, perioade de insomnii etc. Alții se simt neajutorați, furioși, singuri.

Stresul și anxietatea au la bază reactii fiziologice foarte similare și se manifestă prin simptome foarte asemănătoare, astfel că deseori sunt greu de deosebit. Ca elemente de diferențiere, stresul este o reacție pe termen scurt, care apare ca răspuns la un pericol concret, iar anxietatea este o reacție persistentă, factorul declanșator fiind în general dificil sau imposibil de identificat.

Ce poți să faci ca părinte în astfel de situații?

• Motivează-ți copilul, punând accentul pe efortul depus până atunci, pe faptul că a învățat și a acumulat cunoștințele necesare. Evitați să menționați nota pe care doriți să o ia.

• Copiii anxioși se gândesc la multe lucruri negative („o să iau o notă mică”). Îl poți învăța pe copilul tău să caute dovezi care contrazic aceste gânduri („la câte teste ai luat notă mică?”, „cât de probabil e să iei o notă mică dacă înveți?”) și să găsească un gând mai optimist care să îl ajute când e îngrijorat („am învățat și pot lua o notă bună”).

• Învață-l pe copil modalități simple de relaxare și mișcare: să respire adânc sau să se gândească la ceva plăcut. Faceți împreună o plimbare înainte de examen.

• Fii prezent fizic lângă copil în zilele premergătoare examenelor și în acele zile. Creați un moment plăcut înainte de examen, mâncați împreună ceva ce îi place mult copilului, folosiţi umorul.

• Exprimă-ți afecţiunea şi aprecierea în mod constant, nu doar condiţionat de performanţe sau rezultatele obținute și asigură-l că vei fi alături de el indiferent de rezultat.

• Permite-i copilului să greşească, să nu ştie, să nu poată, să fie obosit, să nu mai poată. Cu cât aşteptările sunt mai mari de la el, cu atât stresul său va creşte.

• Permite-i copilului să se odihnească. Pentru unii părinţi acest lucru este dificil deoarece au sentimentul că acesta pierde timpul şi nu ar trebui, la câte are de făcut. Între odihnă şi performanță există o relaţie direct proporţională: cu cât odihna este mai bună, cu atât performanţa este mai bună.

• În ziua în care are de susținut un examen: asigură-te că este odihnit, hrănit și hidratat corespunzător și că va ajunge la școală la timp. Asigură-te că are la îndemână toate materialele necesare pentru test (creioane, hârtie etc.).

Ce nu ar trebui să faci ca părinte?

• Nu ignora indiciile emoționale și comportamentale sperând că vor trece de la sine.

• Nu crea presiune prin încurajările deghizate și excesive de genul: „sunt convins că o să te descurci”, „tu eşti un băiat deştept, sigur o să faci faţă”, „țoţi copiii inteligenți reuşesc, o să reuşeşti şi tu”,„eşti cel mai bun! “. Sunt mesaje de laudă care subminează motivaţia intrinsecă a copiilor. În mod obişnuit, credem că mesajele de laudă care se referă la inteligenţa copiilor determină o creştere a motivaţiei lor, însă studiile de specialitate nu susţin aceste ipoteze.

• Nu îi spune copilului ce să nu facă în timpul examenului, ci mai degrabă discută cu el și ajută-l să-și facă un plan de rezolvare al subiectelor.
• Nu îi da de înțeles copilului că poate să evite situația („dacă nu ești pregătit acum, vei da examen anul viitor”).
• Nu fi nerăbdător să rezolvați situația, minimizând importanța momentului („dai examenul și scapi”). Având în vedere că acesta simte un disconfort semnificativ, asigurarea oferită de părinți nu va face decât să îi discrediteze căci contrazice ceea ce simte copilul și diminuează importanța examenului.
• Nu compara copilul cu fraţii lui sau cu alţi copii („uite el a putut, tu de ce să nu poţi”).
• Nu pune presiune pe copil – „trebuie să reuşeşti”, „dacă nu eşti în primii 5 mă dezamăgeşti”, „eşti  cel mai bun, vei termina primul”).
• Nu retrage afecţiunea şi aprecierea în momentul în care apar rezultate nesafisfăcătoare și neconforme cu așteptările tale („m-ai dezamăgit cu nota X”).

• Nu-l pedepsi dacă rezultatul nu este conform așteptărilor tale. Acest lucru poate creşte și mai mult aversiunea şi nu este un facilitator al performanţei, ci din contră, demotivează copilul pentru viitoarele examene.

Anxietatea la copii şi adolescenţi poate fi descrisă ca un răspuns extrem la o situaţie sau eveniment pe care o/îl percepe ca ameninţătoare/amenințător şi este disproporţionat în raport cu pericolul real. Răspunsul anxios include gânduri de pericol iminent, excitaţie crescută, cum ar fi creşterea frecvenţei cardiace şi respiraţie rapidă şi, adesea, evitarea situaţiilor sau a evenimentelor care provoacă disconfort. Copilul sau adolescentul care suferă de anxietate ajunge să resimtă o durere semnificativă şi perturbare a activităţilor sale cotidiene la şcoală, acasă sau în relaţia cu prietenii. Este important ca părinții să interpreteze comportamentul copilului în funcţie de nivelul său de dezvoltare și în cazul copiilor mai mici să deosebească simptomele de anxietate de fricile specifice vârstei sau de fobii. De asemenea, părinții trebuie să fie atenți ca manifestările anxioase să nu se transforme în tulburări de anxietate. O tulburare anxioasă netratată crește riscul în viitor pentru diferite probleme de sănătate mintală. De aceea, dacă problema de anxietate interferează cu starea de bine generală sau cu abilitățile parentale este bine ca aceasta să fie discutată cu un specialist.

Conform Eurobarometrului 530 din 2023 privind sănătatea mentală, problemele pe care le întâmpină familiile din România în accesarea serviciilor de sănătate mentală sunt legate de costurile prohibitive (53%), de lipsa de încredere în competența specialiștilor (34%), de listele lungi de așteptare (38%; în special pentru serviciile destinate copiilor), distanța mare față de domiciliu (13%). De asemenea, respondenții din România consideră în proporție de 92% că utilizarea rețelelor de socializare de către copii dăunează sănătății lor mentale (53%, în cazul folosirii excesive și 29%, indiferent de timpul petrecut).