În urma unui audit extern efectuat în 2010 la APIA, Comisia Europeană(CE) a constatat ‘proasta gestionare a Sistemului de Identificare a Parcelelor Agricole, parte a Sistemului de Informații Geografice(cu abrevierea în engleză, LPIS-GIS), ceea ce‚ a determinat multe nereguli și a transformat sistemul IACS(Sistem Integrat de Administrare și Control) într-unul deficitar’. CE a recomandat României să actualizeze hărțile APIA, din trei în trei ani și nu din cinci în cinci ani, datorită schimbărilor dramatice de relief.

Schimbarea de relief modifică limitele blocurilor fizice. Limitele blocurilor fizice se modifică prin expropieri pentru construcții noi, prin drumuri modificate natural sau artificial, invadarea limitelor blocurilor fizice de către vegetație nedorită, schimbarea categoriei de folosință a terenurilor,etc. Modificarea limitelor blocurilor fizice determină și modificarea limitelor parcelelor declarate și digitizate de către fermier în cererea de subvenție. Or, dacă tu, stat român, vii și modifici hărțile vechi cu unele noi și digitizezi blocurile fizice, după ce fermierul si-a depus și închis cererea, automat apar suprapuneri și supradeclarări de blocuri fizice, care-i măresc sau micșorează parcelele, fără voia lui. Ceea ce înseamnă o încălcare a legii. Îl faci debitor pe fermier, adică hoț, fără să aibă vreo vina, apoi îl dai pe brațele vânjoase ale justiției din România.

Ce fac prim-miniștrii?

Emil Boc, prim-ministru în 2010, a solicitat ca executarea serviciilor de aerofotogrammetrie și realizarea ortofotoplanurilor pe teritoriul României-actualizarea și digitizarea LPIS, într-un cuvânt-, să se realizeze de către Ministerul Apărării Naționale, Direcția Topografică Militară(DTM) în baza OUG nr. 21/2010, modificată prin Legea nr. 136/2010, cu modificările și completările ulterioare.

În data de 28.06.2016, Dacian Ciolos a mai scos un OUG care să modifice OUG nr.21/2010: ‘ca urmare a diminuării personalului responsabil din cadrul MAPN, există riscul ca activitatea de digitizare și actualizare LPIS pe anul 2016 să nu se poată realiza la timp, iar întârzierile ce decurg putând atrage penalităti aplicate de Comisia Europeană pentru neactualizarea LPIS între 2% și 30% din pachetul financiar alocat României pentru plătile directe. Întârzierile sunt constatate de misiunile de audit ale Comisiei Europene care au loc cel târziu o dată la doi ani și vizează anul curent și anul anterior de cerere de plată.’

Ce s-a întâmplat la APIA?

Dacian Ciolos nu ne spune ce s-a întâmplat din 2010 până acum, deși, la vremea respectivă era comisar european și ‘simplifica’ la greu noua politică agricolă europeană, așa numita PAC 2014-2020.

În perioada 2010-2012 l-a adus , prin intermediul ministrului agriculturii de atunci, Valeriu Tabără, în poziția de dir. gen. APIA, pe Florin Faur. Faur este actualmente din nou numit provizoriu dir. gen. APIA.

Auditul extern a plecat în 2010, ne-a sancționat și a lăsat ceva recomandări. De toate acestea știa și Achim Irimescu, pe vremea aceea șeful secției române de pe lângă CE.

Direcția Topografică Militară a făcut ortofotoplanuri noi și a digitizat blocurile fizice.

În momentul când stratul geografic cu digitizările fermierilor, pentru cererea din 2011, s-a suprapus pe hărțile noi și digitizările noi ale blocurilor fizice făcute de armată, parcelele fermierilor apăreau la APIA suprapuse sau supradeclarând noile blocuri fizice.

Disperat, Faur a ordonat funcționarilor APIA, imediat după încheierea datei de depunere a cererilor de subvenție în 9.06.2010, să intervină ilegal pe cererile fermierilor, fără acordul lor, în așa fel încât, să elimine supradeclarările și suprapunerile.

Totul s-a ‘aranjat’ iar fermierii și-au luat subvențiile.

Unii dintre ei. Cei de la controlul prin teledetecție au observat că au sancțiuni, suprafața și cultura declarate inițial nu mai corespundeau cu cele de pe hărțile colorate. La fel s-a întâmplat și la controlul clasic pe teren, când inspectorii au descărcat în GPS parcelele ‘digitizate’ de către funcționari și le-au comparat prin măsurare cu cele existente pe teren.

Haosul creat s-a perpetuat și în anul următor în declarațiile fermierilor, pentru ca, în 2016, o prevedere europeană ce se referea la ‘identificarea fără echivoc’ a parcelelor să fie scoasă din regulamentele APIA. Sintagma obliga fermierul să-și identifice corect parcela, stopând astfel digitizarea neautorizată a cererii de către funcționarul APIA.

Armata mai e cu noi!

În acest context, DTM s-a trezit în 2016 că își făcea treaba corect de atâția ani iar la APIA parcelele ‘refuzau’ să se încadreze în blocurile fizice. Vina nu poate fi sub nicio formă a DTM. Dar nici a fermierilor pentru că aceștia nu s-au născut topografi.

Cadastrarea teritoriului este imperios necesară, astfel încât, fermierul să declare pe viitor o parcelă în coordonate geografice numai după ce vor fi fost efectuate actualizările și digitizările LPIS.

Conform ordonanței lui Ciolos ‘Actul normativ prevede ca, în perioada iulie 2016-decembrie 2020, suprafața anuală care urmează a fi digitizată de către Ministerul Apărării Naționale, să fie de cel mult 21.000 km2, urmând că suprafața rămasă, ce o depăşeşte pe cea care revine în sarcină MAPN, să se realizeze de Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură (APIA), cu personal din structurile sale de specialitate, structuri ce vor fi consolidate pentru a desfăsura întreaga activitate reglementată de digitizare și actualizare a LPIS.’