A treia cetate dacică, dintre cele patru pe care urmează să le preia în administrare Consiliul Județean Hunedoara, a făcut obiectul măsurătorilor de specialitate, în aceste zile. Echipa de topografi, însoțită de reprezentantul Direcției Județene pentru Cultură Hunedoara și angajați ai Consiliului Județean Hunedoara, a urcat în cetate pentru măsurătorile topografice.

Cetatea Piatra Roșie este situată pe un vârf de deal de pe Valea Luncanilor, la o altitudine de 831 metri. Cetatea din piatră, de formă patrulateră, făcea parte din sistemul de fortificații dacic și avea menirea de a bara înaintarea năvălitorilor dinspre valea Streiului spre capitala statului dac.

În cursul acestei săptămâni, în funcție de condițiile meteo, va fi efectuat un prim set de măsurători și la cetatea dacică de la Bănița.

Autoritățile județene trebuie să clarifice regimul juridic al cetăților

Conform noii legi, autoritățile județene au obligația să clarifice regimul juridic al cetăților prin inventarierea și înscrierea acestora în patrimoniul public al județului Hunedoara, respectiv al județului Alba. Prin realizarea măsurătorilor topografice se au în vedere determinarea suprafețelor aferente zonei 1 și zonei 2, identificarea proprietăților prin suprapunerea cu schițele de carte funciară veche, discuții cu proprietarii sau urmașii acestora în vederea cedării dreptului de proprietate în favoarea Consiliului Județean Hunedoara, demararea procedurilor de expropiere pentru cauză de utilitate publică în cazul proprietarilor cu care nu se ajunge la o înțelegere concretă.

În paralel, în termen de un an de la intrarea în vigoare a legii, reprezentanții Ministerului Culturii și ai Consiliului Județean Hunedoara vor elabora planul de protecție și gestiune a cetăților dacice, prin care se vor stabili măsurile de protecție și modalitatea efectivă de punere în valoare a celor patru situri aflate pe teritoriul județului Hunedoara, care împreună cu situl Sarmizegetusa Regia, administrat de mai mulți ani de CJ Hunedoara, și cetatea Căpâlna, din județul Alba, formează ansamblul dacic înclus în lista patrimoniului mondial UNESCO.

Despre cetatea Piatra Roșie

Cetatea dacică Piatra Roșie face parte din sistemul de fortificații și așezări din Munții Orăștiei grupate în jurul capitalei dacice Sarmizegetusa Regia. Se află situată la sud-vest de cetatea regală, pe un masiv stâncos izolat din Munții Șureanu, numit „Piatra Roșie”, pe teritoriul Parcului Național Grădiștea Muncelului-Cioclovina și a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO în anul 1999, împreună cu cetățile dacice de la Grădiștea de Munte, Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru, Bănița și Căpâlna. Este alcătuită din două incinte fortificate, cu o suprafață însumată de 1,2 hectare, construite în etape diferite, și a fost probabil sediul unor personaje de rang înalt. Are numeroase terase antropice cu urme de locuire, ce segmentează coasta estică și cea nordică a dealului, dar și dealurile din împrejurimi, demonstrând o intensă locuire a zonei în Antichitate. Primele atestări ale ruinelor de la Piatra Roșie datează de la începutul sec. al XIX-lea, iar cercetările arheologice s-au concentrat într-o singură campanie de amploare, în cursul anului 1949. Istoria cetății se întinde pe un secol și jumătate, de la fondarea ei – probabil sub Burebista – până la sfârșitul regatului dac. Cetatea a căzut în mâinile romanilor ce se îndreptau spre Sarmizegetusa Regia venind dinspre Valea Streiului. Clădirile au fost incendiate, zidurile doborâte, iar cetatea a rămas pradă uitării veacurilor.

Starea de conservare a cetății este precară, la Piatra Roșie se pot vedea lucruri deosebite, însă, cum este monumentalul drum pavat, în trepte, ce străbate pădurea. Ca și în cazul celorlalte cetăți, căutătorii de comori au distrus o parte a ruinelor încă din sec. al XIX-lea. După 1990, suprafața cetății și terasele învecinate au fost „măturate” cu detectoarele de metal, iar unul dintre rezultatele acestor activități ilicite îl constituie sustragerea de către braconieri și, ulterior, recuperarea de către autorități a unor senzaționale discuri de fier, decorate cu măiestrie, devenite astăzi piese de mare importanță în cercetarea artei și religiei dacilor.

Sursa foto: Facebook/Consiliul Județean Hunedoara