Lipsa medicilor de familie afectează grav accesul la servicii medicale în Valea Jiului și în județul Hunedoara, atrage atenția Adrian David, directorul general al Casei de Asigurări de Sănătate Hunedoara. Situația este critică, având în vedere că anul acesta cel puțin trei medici de familie din Valea Jiului ar putea părăsi sistemul, fără a exista o soluție imediată pentru înlocuirea acestora.

„Avem doar un singur medic interesat să vină în zonă, dar acesta locuiește în Deva. Lucrăm la deschiderea unui punct de lucru temporar pentru el în Valea Jiului, însă este doar o soluție pe termen scurt,” a explicat Adrian David directorul general al Casei de Asigurări de Sănătate Hunedoara.

Conform legislației, un medic de familie ar trebui să aibă o listă de maximum 800 de pacienți pentru a putea oferi servicii de calitate. În realitate, mulți dintre medicii din Valea Jiului gestionează liste cu peste 4.000 de pacienți.

„La acest număr de pacienți, actul medical nu mai poate fi de calitatea de care au nevoie pacienții. Este imposibil pentru un medic să ofere consultații și îngrijiri corespunzătoare pentru un număr atât de mare de persoane,” a subliniat Adrian David.

Efectele asupra pacienților

Această criză are efecte directe asupra locuitorilor din Valea Jiului, în special asupra celor din zonele rurale sau greu accesibile, unde medicii de familie sunt singura legătură cu sistemul de sănătate. Fără o acoperire adecvată, pacienții sunt nevoiți să aștepte mai mult pentru consultații, iar problemele de sănătate pot deveni mai greu de gestionat.

Mai mult decât atât, Adrian David, directorul general al Casei de Asigurări de Sănătate Hunedoara, a adus în discuție situația medicilor din spitalele din Valea Jiului, evidențiind atât dedicarea acestora, cât și problemele structurale care afectează eficiența sistemului sanitar local.

„Medicii din spitalele din Valea Jiului sunt niște oameni deosebiți, care se implică total în meseria pe care o practică. Însă, din păcate, cele trei spitale din zonă funcționează într-un regim de concurență între ele, ceea ce nu este sănătos pentru sistemul sanitar,” mai spune Adrian David directorul general al Casei de Asigurări de Sănătate Hunedoara.

Concurența între spitale: Un obstacol pentru colaborare

Valea Jiului găzduiește trei spitale importante, fiecare cu propriile specializări și resurse. Cu toate acestea, lipsa unei coordonări centralizate determină o competiție între unități, care poate afecta pacienții și personalul medical deopotrivă.

„Cred că este nevoie de o gestionare centralizată a celor trei spitale. O astfel de abordare ar permite o alocare mai eficientă a resurselor, reducerea redundanțelor și o colaborare mai bună între unități,” a subliniat Adrian David.

Soluții pentru un sistem sanitar mai eficient

Centralizarea administrativă a celor trei spitale ar putea aduce beneficii semnificative:

Distribuția optimă a resurselor: Echipamentele și personalul ar putea fi redistribuite în funcție de nevoile reale ale pacienților din întreaga regiune.

Îmbunătățirea colaborării: Prin eliminarea concurenței, spitalele ar putea colabora pentru a oferi tratamente mai complexe și pentru a evita supraîncărcarea unui singur spital.

Creșterea calității actului medical: O viziune unitară asupra managementului ar permite o mai bună monitorizare a standardelor de calitate.

Medicii, elementul cheie al sistemului

În ciuda dificultăților, Adrian David a ținut să aprecieze eforturile medicilor, care, în ciuda provocărilor legate de lipsa resurselor și suprasolicitarea, continuă să își facă meseria cu devotament.

„Avem nevoie să sprijinim acești oameni și să le oferim condițiile necesare pentru a-și desfășura activitatea la cele mai înalte standarde. O reformă a managementului spitalelor ar fi un pas important în această direcție,” a concluzionat directorul general al Casei de Asigurări de Sănătate Hunedoara.

FOTO: ARHIVĂ

În cadrul procedurii de insolvență a Complexului Energetic Hunedoara SA (CEH), creditorii au aprobat recent valorificarea unor active ale companiei, cu scopul de a recupera o parte din datoriile acumulate. Decizia a fost luată în urma Adunării Creditorilor, convocată de administratorul judiciar, Expert Insolvența SPRL, pe 19 decembrie 2024, unde au fost discutate două rapoarte de evaluare a activelor.

Decizii contrastante asupra valorificării activelor

Creditorii au analizat două rapoarte de valorificare, numerotate 5425 și 5426, întocmite la 12 decembrie 2024. Raportul 5425 a fost aprobat cu o majoritate de 93,76% din valoarea creanțelor, în timp ce raportul 5426 a fost respins de 84,53% dintre creditori. Printre activele vizate pentru vânzare se numără terenuri, echipamente și alte bunuri care ar putea aduce fonduri importante pentru redresarea financiară a companiei.

Obstacole și divergențe în procesul de valorificare

Deși aprobarea raportului 5425 reprezintă un pas înainte, procesul de vânzare este complicat de pozițiile divergente ale creditorilor. Administrația Fondului pentru Mediu a optat pentru amânarea valorificării activelor până la soluționarea cererilor de intrare în faliment, ceea ce adaugă incertitudini suplimentare.

Pe de altă parte, marile companii energetice, precum SNGN Romgaz SA și SPEEH Hidroelectrica SA, au votat în favoarea valorificării, considerând că aceasta este o soluție viabilă pentru acoperirea datoriilor. Totuși, alți creditori majori, cum ar fi SNTGN Transgaz SA, s-au opus unor metode specifice de vânzare, subliniind necesitatea unor condiții mai transparente sau favorabile.

Un proces complex cu multe necunoscute

Valorificarea activelor CEH rămâne o provocare, în contextul în care procedurile legale și pozițiile contradictorii ale creditorilor întârzie procesul de lichidare. Totuși, aprobarea parțială a rapoartelor de evaluare reprezintă un prim pas în direcția redresării financiare a companiei și a îndeplinirii obligațiilor față de creditori.

Pe măsură ce vânzările de active vor fi demarate, viitorul CEH și impactul acestor măsuri asupra sectorului energetic din România vor continua să fie atent monitorizate.

FOTO: ARHIVĂ

România își menține angajamentul față de tranziția către o energie mai curată, conform Ordonanței de Urgență nr. 108/2022 și Legii nr. 334/2022, care reglementează închiderea și ecologizarea minelor de huilă din Valea Jiului. Minele Livezeni și Vulcan urmează să își înceteze activitatea complet până la 31 decembrie 2032.

Etapele închiderii minelor din Valea Jiului

Procesul de închidere se va desfășura în etape bine stabilite: minele Lupeni și Lonea vor fi închise până la finalul anului 2026, în timp ce Livezeni și Vulcan, datorită rolului lor prelungit în sector, vor finaliza procesul de închidere și ecologizare până în 2032. Aceste măsuri fac parte din planul național de tranziție energetică, în conformitate cu obiectivele europene privind protecția mediului.

Decarbonizarea și impactul asupra comunităților locale

Tranziția către o economie verde implică decarbonizarea sectorului energetic, esențială pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și atingerea țintelor de sustenabilitate. Închiderea minelor din Valea Jiului, deși necesară din punct de vedere ecologic, va produce transformări economice și sociale semnificative. Comunitățile locale se vor confrunta cu provocări majore, fiind necesară identificarea unor soluții economice sustenabile care să înlocuiască activitățile miniere.

Reconversia profesională și proiectele alternative

Pentru a facilita această tranziție, sunt necesare investiții consistente în programe de reconversie profesională pentru foștii mineri, alături de dezvoltarea unor proiecte economice alternative în zonele afectate. Colaborarea între autoritățile locale și centrale este vitală pentru asigurarea unui viitor sustenabil în Valea Jiului.

Aceste măsuri reflectă eforturile României de a îmbina tranziția energetică cu nevoile comunităților, transformând Valea Jiului într-un model de adaptare economică și ecologică.

FOTO: ARHIVĂ