De mâine începe campania electorală, în mod oficial, şi se intră în linie dreaptă pentru alegerile parlamentare.

Pe 11 decembrie hunedorenii sunt chemaţi la urne pentru a desemna cei şase deputaţi şi trei senatori care vor reprezenta judeţul în viitoarea legislatură parlamentară.

“Hibele” PSD

Şi hunedorenii au de unde alege, fiind 143 de pretendenţi la cele nouă locuri disponibile. Cei 143 de candidaţi reprezintă 11 formaţiuni politice, mai mari sau mai mici, cu şanse reale sau infime de a intra în Parlament, la care se adaugă şi cei ai minorităţilor naţionale, alta decât cea maghiară, ce pot fgi votaţi în orice judeţ. Vom avea ocazia să cunoaştem persoane de care nu s-a auzit mare lucru, sau chiar deloc, dar şi politicieni cu vechi ştate de servicii. Dacă se face o analiză a sondajelor de opinie şi se exclude formaţiunea care a comandat aşa ceva, doar două partide din cele 11, PSD şi PNL, sunt sigure de intrarea în Parlament, un al treilea, UDMR, având şanse imense de a-şi trimite oamenii în legislativ, la fel fiind situaţia şi în cazul reprezentanţilor minorităţilor. Pentru celelalte, însă, lupta pentru intrarea în cele două Camere va fi unsa extrem de grea, dar şi de încinsă. Dar candidaţii tuturor formaţiunilor au şi puncte slşabe care, cu siguranţă, vor fi speculate de adversarii politici. La PSD capii de listă vor fi primii atacaţi. Lui Laurenţiu Nistor, la Camera Deputaţilor, şi lui Cristian Resmeriţă reproşul că au renunţat, în vară, la fotoliile de parlamentari pentru locuri în administraţiile locale sau judeţene va fi lucrul cel mai nesemnificativ. Lui Nistor, de exemplu, i se va reproşa, printre altele, modul în care şi-a făcut studiile, pictarea sa în biserica din satul său natal, angajarea unei fiice la cabinetul său parlamentar, activitatea sa, discretă sau haotică, din fruntea CJ, problemele de la Spitalul Judeţean sau nişte lucruri petrecute în multele sale mandate de primar al Şoimuşului. Şi lui Resmeriţă i se vor reproşa angajarea fratelui la cabinetul parlamentar, dar şi problemele pe care le are tatăl său în justiţie, în locul căruia a fost ales primar al Lupeniului. Şi ceilalţi de pe listele social – democraţilor sunt uşor atacabili, unul dintre aceştia fiind şi Radu Barb, fost jurnalist. Atacurile împotriva acestuia vin chiar din interior, colegi de-ai săi de partid susţinând că este „prea mult” deja ca unul sau doi dintre candidaţii de dinaintea sa să se retragă de pe liste pentru a-i face loc în Parlament, Radu Barb fiind secretat executiv al partidului şi, de puţin timp, director la o deconcentrată, la care ar mai veni şi altele, de la adversarii politici.

Nici la ALDe nu-i totul roz

Iar PSD nu va fi atacat doar de PNL, principalul adversar, ci şi de colegii de alianţă de la nivel naţional, cei din ALDE. De altfel, este de notorietate faptul că liderii judeţeni ale celor două formaţiuni, Laurenţiu Nistor şi Mircea Moloţ, nu se înţeleg. De altfel, Moloţ va fi principala temă de atac împotriva celor de la ALDE din partea celorlalte partide, fostul preşedinte al CJ având ceva probleme de imagine, iar activitatea sa din fruntea Consiliului Judeţean va fi o altă temă predilectă pentru adversari, pe lângă acuzaţiile de traseism politic care vor fi aduse tuturor candidaţilor formaţiunii. Un alt personaj care va fi atacat este Nelu Ardelean, al treilea la Senat, chiar dacă este loc neeligibil, în special pentru mandatul său de la Teatru. De asemenea, şi la ALDE găsim un fost jurnalist, pe Alin Bena, pe liste, chiar pe un loc eligibil, fiind primul la Senat. Bena nu este la prima sa apropiere de un partid, în trecut cochetând cu PDL, iar acest lucru va fi speculat, în special de PNL şi PSD. Iar acest lucru, chiar dacă Alin Bena este un foarte bun comunicator, s-ar putea să aducă pierderi pentru ALDE, partid pentru care orice vot contează şi, în ciuda multor sondaje optimiste, nu este sigur că va face pragul electoral, aşa cum este şi în cazul lui Radu Barb la PSD.

Ciudăţeniile PMP

Un alt fost jurnalist care este pe liste este Lucian Stanciu, al treilea la Senat din partea PRU, dar acest lucru ar putea fi benefic pentru partid. Stanciu vine din zona privată, iar experienţa sa din domeniul comunicării ar putea să aducă voturi în plus pentru PRU, în special din zona PRM, PSR şi ANR, dar şi de la votanţii tradiţionali ai altor partide, care au o aplecare spre naţionalism. Şi acestor trei partide, PRM, PSR şi ANR li se vor reproşa unele lucruri, dar ceva mai discret, fiind considerate cu şanse infime de a intra în Parlament. Celor de la PRM li se va reproşa că nu au oameni noi, celor de la PSR că nu au, practic, nici activitate şi nici lideri notorii, iar celor de la ANR că vin cu oameni din alte locuri în judeţ pentru a candida. Revenind la PRU, mai trebuie spus că  va fi atacat deschizătorul de listă la Camera Deputaţilor, Mihail Rudeanu, pentru trecerea sa prin mai multe partide, dar şi pentru problemele din justiţie ale nepotului său şi legătura de afinitate cu Vasile Blaga, dar, dacă se va marşa prea mult pe aceste aspecte s-ar putea ca efectul să fie invers. PRU, alt partid care încearcă să strângă voturi pentru a atinge pragul electoral de cinci procente, nu va fi atacat, însă, de PSD, fiind cunoscută buna relaţie între partide, chiar dacă social – democraţii nu o recunosc oficial. De asemenea, nu vor fi atacuri nici între ALDE şi PMP, între cele două formaţiuni, la nivel judeţean, existând relaţii extrapolitice cordiale. Cei de la PMP vor fi atacaţide alţii pentru faptul că îl susţin pe Traian Băsescu, lucru ce nu dă bine la electorat, dar şi pentru faptul că se axează doar pe voturile din Valea Jiului, cei doi deschizători de liste, Haralambie Vochiţoiu şi Petre Nica provenind din acea zonă. În plus, lui Vochiţoiu i se va reproşa trecutul politic, unul cu multe partide, iar lui Nica faptul că a „trădat” mişcarea sindicală. De asemenea, PMP va ataca PSD şi PNL pe tema Spitalului Judeţean, dar acest lucru, repetat prea mult, ar putea să aibă efect invers pentru partid.

PNL va fi „calul de bătaie”

Liberalii, în schimb, vor fi cei mai atacaţi. Ca partid li se va reproşa că nu au un preşedinte din judeţ, faptul că au fuzionat cu defunctul PDL, că vor marşa pe sprijinul primarului Devei, fost liberal şi cu şanse de a reveni în rândul formaţiunii, sau chiar în fruntea ei, pentru a aduna voturi, sau susţinerea premierului Dacian Cioloş ori respingerera propunerii de mărire a unor salarii, foarte populistă de altfel, dar aceste lucruri sunt deja ştiute. Apoi Carmen Hărău, prima la Senat din partea PNL, va fi atacată pentru afacerile familiei sale, dar acţiunile acestea au început mai demult şi nu prea mai au efect. Atacat va fi şi Dorin Gligor, al doilea la Deputaţi, dar şi Adrian David, al doilea la Senat, pentru activitatea sa din fruntea CJ, ori despre care se va reaminti că nu a câştigat nicio bătălie electorală la care a participat, sau Mihai Irimie, primarul din Şoimuş, chiar dacă este ultimul pe listă la Cameră, pentru problemele din comună. Liberalii, în schimb, nu vor fi atacţi de USR, formaţiune care îl sprijină pe Dacian Cioloş. În judeţ, însă, cei de la USR, care speră să atingă pragul electoral, deşi le va fi foarte greu doar cu votul unei părţi a bucureştenilor, în general, nu sunt prea vizibili şi, în mod cert, au făcut o greşeală de calcul, sperând în sprijinul „civiştilor” din oraşele hunedorene mari, lucru care nu se va întâmpla, deoarece aceştia s-au cam „lipit” pe lângă primarii respectivelor localităţi, iar candidaţii lor sunt iluştri necunoscuţi. La fel este şi în cazul PER, partid care nu va ataca PSD, „apărătorii mediului” fiind foarte tăcuţi în ultima vreme. Şi candidaţii acestei formaţiuni reprezintă mari necunoscute pentru hunedoreni, iar şansele ca partidul să ajungă în Parlament sunt, de asemenea, extrem de reduse.

UDMR, atacată cu „fereală”

O poziţie oarecum diferită o au cei de la UDMR, dar şi candidaţii minorităţilor naţionale. UDMR doreşte un loc de deputat în judeţ pentru Lorincz Szell, prin redistribuire, şi, cu siguranţă, şi candidatul va fi atacat, precum şi ceilalţi aflaţi pe listele Uniunii, în special din partidele cu tentă naţionalistă. Vor fi atacuri şi din partea partidelor mai mari, dar mai cu „fereală”, pentru că UDMR este ca şi intrată în Parlament şi, chiar dacă sunt tot felul de declaraţii mai belicoase la adresa reprezentanţilor minorităţii maghiare, este un partener sigur la guvernare. La fel se va întâmpla şi în cazul reprezentanţilor minorităţilor, printre candidaţi fiind şi hunedoreanul Iulius Firczak, din partea UCRR, care au ca şi asigurate 18 locuri în Camera Deputaţilor, acestea putând da stabilitate parlamentară şi guvernamentală, aşa cum s-a mai întâmplat, prin tradiţie aceştia sprijinind partidul sau coaliţia care preia puterea. Dar, bineînţeles, suprize în ce priveşte atacurile între candidaţi pot apărea oricând, iar campania se anunţă a fi una murdară.