Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS) a finalizat ancheta în cazul incidentului de aviație civilă produs anul trecut, în data de 11 februarie 2022, în zona terenului de zbor Săulești. Un avion de antrenament, în care se aflau un pilot instructor și un elev, a aterizat atunci forțat pe un teren agricol, situat între Sântandrei și Bârcea Mică.
O aeronavă Zlin 142, înmatriculată YR-ZCL, de la aerodromul Săulești, a aterizat forțat, anul trecut, în luna februarie, pe un câmp. La bordul avionului de mici dimensiuni se aflau instructorul de zbor și elevul său. Abilităţile instructorului au făcut ca aeronava să aterizeze fară mari probleme. Cei doi ocupați ai aronavei, pilotul instructor și elevul, au scăpat nevătămați.
Evenimentul a fost raportat atunci Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS) care, recent, a dat publicității raportul final privind investigația în cazul acestui incident de aviație civilă.
„În data de 11.02.2022, pe aerodromul Săulești, au fost planificate mai multe zboruri de instruire cu aeronava tip ZLIN 142, înmatriculată YR-ZCL. Activitatea de zbor a început la ora 09.30 LT. Pilotul instructor a efectuat cu primul elev ture de pistă în zona aerodromului timp de aproximativ 50 minute. După aterizare aeronava a fost pregătită și alimentată pentru zborul cu elevul următor. Zborul planificat cu al doilea pilot elev consta în efectuarea de ture de pistă, limite de viteză și simulări de aterizări cu motorul oprit. Prima parte a zborului s-a desfășurat în zona aerodromului, iar pentru efectuarea simulărilor de aterizare cu motor oprit, pilotul instructor a hotărât folosirea unei zone aflată în S-SE aerodromului, având în vedere că pe aerodrom începuse activitatea de zbor cu planoare. În timpul executării exercițiului, în momentul în care pilotul elev a luat decizia de ratare a aterizării, a acționat maneta de control a motorului către putere maximă și în următoarele secunde motorul a început să dea rateuri cu tendința de a se opri. Pilotul instructor a preluat comenzile și a efectuat o aterizare de urgență pe un teren agricol (…) Pilotul instructor și pilotul elev au părăsit în siguranță aeronava. Niciunul dintre aceștia nu a necesitat îngrijiri medicale. Aeronava a suferit mai multe avarii: jamba anterioară ruptă; elicea și coiful elicei deteriorate; capota motorului deformată în zona inferioară (…) Simularea aterizării cu motorul oprit constă în reducerea motorului la ralanti și efectuarea pantei de aterizare către un teren ales din aer. Când aeronava ajunge la înălțimea de redresare, se execută manevrele pentru ratarea aterizării. Pentru simularea aterizării, aeronava a început panta de coborâre către terenul ales, de la o înălțime de aproximativ 300 m. În opinia comisiei de investigație, după reducerea motorului la ralanti și efectuarea zborului în coborâre pentru simularea pantei de aterizare, este posibil ca temperatura chiulasei motorului să fi scăzut la sau sub 70ºC, având în vedere faptul că temperatura atmosferică era de 8ºC. În aceste condiții, acționarea bruscă a manetei de gaze către în plin, în momentul inițierii ratării aterizării, este posibil să fi cauzat funcționarea defectuoasă a pompei de injecție, fapt care a determinat scăderea de putere a motorului. Având în vedere înălțimea la care se afla aeronava (3-5 m față de sol), pilotul instructor a preluat comenzile și a inițiat aterizarea de urgență. Aterizarea de urgență a fost executată pe un teren agricol cu pământ afânat, aflat în fața aeronavei. Aeronava a luat contact pe roțile principale ale trenului de aterizare, și, după aproximativ 50 m de rulaj, în momentul în care jamba anterioară a luat contact cu solul, aceasta s-a afundat în terenul afânat, fapt care a cauzat plierea jambei anterioare și contactul elicei și capotei motorului cu solul. Având în vedere că în urma testelor și verificărilor făcute motorului și componentelor acestuia ce ar fi putut cauza pierderea de putere nu s-au constatat defecțiuni, deteriorări sau disfuncționalități, comisia consideră că pierderea de putere s-a produs ca urmare a îndeplinirii celor 2 condiții simultan: scăderea temperaturii chiulasei și ulterior acționarea bruscă a manetei de control a puterii motorului”, se arată în raportul AIAS.
Potrivit documentului, cauza producerii accidentului a fost „plierea jambei anterioare ca urmare a aterizării de urgență pe un teren neadecvat rulajului”, iar cauza favorizantă: „pierderea puterii motorului, ca urmare a îndeplinirii celor două condiții simultan: scăderea temperaturii chiulasei și ulterior acționarea bruscă a manetei de control a puterii motorului”.
În urma acestui accident, comisia de investigații nu a emis recomandări de siguranță.
