Guvernul a aprobat, joi, eliminarea indemnizațiilor membrilor Autorităților Teritoriale de Ordine Publică, reiese dintr-un comunicat transmis de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Decizia reduce costurile administrației publice locale cu 22 de milioane de lei.

În baza propunerii formulate de Ministerul Dezvoltării, de la 1 august, activitatea desfășurată în ședințele plenare și în comisiile acestei autorități consultative va fi neremunerată.

‘Reducem costurile serviciilor publice cu aproape 22 de milioane de lei pe an, în total, în România, iar economiile pentru 2025 sunt de 6,8 milioane de lei’, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

El a menționat că măsura a fost necesară, întrucât membrii ATOP primeau indemnizații de ședință stabilite de Consiliul General al Municipiului București sau de consiliile județene, în cuantumuri de 5-10% din indemnizația lunară a primarului general sau a președintelui consiliului județean.

‘Pentru că membrii ATOP participă la ședințe ordinare trimestriale, dar și la ședințe extraordinare, ori de câte ori este nevoie pe an, la convocarea președintelui sau la solicitarea unui număr minim de membri, cheltuielile cu aceste indemnizații variau foarte mult de la un județ la altul, fiind între 400-500 lei și câteva mii de lei, fără un criteriu unitar de stabilire a acestor valori’, transmite sursa citată.

Până acum, în unele județe, un membru ATOP primea 3.285 lei net pentru o singură ședință lunară, ceea ce însemna un fond lunar de 50.000 lei și un buget anual de 600.000 lei pentru această structură, se arată în comunicat.

ATOP este un organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică, care se organizează și funcționează la nivelul municipiului București și al fiecărui județ, și a cărui activitate se desfășoară în interesul comunității, în scopul sporirii eficienței serviciului poliției locale din unitatea administrativ-teritorială în care funcționează.

Sursa: AGERPRES 

Peste 48% dintre români sunt de părere că se trăia mai bine în perioada regimului comunist, reiese dintr-un sondaj INSCOP, realizat la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Datele au fost culese în perioada 25 iunie – 3 iulie, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eșantionului a fost de 1.505 persoane, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de +/-2,53% la un grad de încredere de 95%.

Conform studiului, 48,4% dintre români consideră că se trăia mai bine în timpul regimului comunist, în timp ce 34,7% apreciază că se trăia mai rău în acea perioadă.

Pe de altă parte, 80,9% au indicat că înainte de Revoluție era mai puțină libertate, punct de vedere contrazis de 9% dintre respondenți.

55,8% dintre cei chestionați apreciază că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România, în timp ce 34,5% adoptă o opinie contrară. 68,2 au apreciat că au suficiente informații pentru a-și face o părere despre perioada comunistă. Pentru 29,7% răspunsul a fost ‘probabil că nu’ sau ‘cu siguranță nu’.

Cei chestionați consideră că înainte de 1989: mâncarea era mai sănătoasă (85,1%), era mai puțină libertate (80,9%), oamenii se ajutau mai mult unii pe alții (80%), era mai multă siguranță publică (75,1%), se produceau mai multe decât în prezent (68,5%), statul avea mai multă grijă de cetățeni (66,4%), era mai puțină corupție (65,1%), instituțiile statului erau mai eficiente (58,7%), accesul la educație era mai ușor (49,9%), accesul la servicii de sănătate era mai ușor (48,6%), se trăia mai bine (48,4%), se promovau mai multe valori decât în prezent (48,2%).

77,2% dintre subiecții sondajului consideră că înainte de 1989 România era o țară mai bogată decât în prezent, iar 73,2% spun că era mai respectată pe plan extern. Totodată, 52,8% sunt de părere că în timpul regimului comunist poluarea generată de industrie era mai mică.

59,2% dintre cei chestionați spun că regimul comunist s-a făcut responsabil de abuzuri și crime, în timp ce 23,7% au o opinie contrară.

Peste 96% dintre subiecții sondajului au auzit că în perioada comunistă anumite alimente se cumpărau pe cartelă în cantități limitate, iar altele nu se găseau aproape deloc în magazine.

Totodată, 92,1% au aflat că erau restricționate călătoriile în străinătate, iar peste 95% știu că programul tv era limitat la câteva ori pe zi.

Peste 76,1% au auzit că accesul la orice funcție de conducere era permis doar membrilor de partid, iar 85,6% știu că înainte de 1989 erai obligat să te prezinți la locul de muncă repartizat la terminarea școlii/facultății. Totodată, peste 82% au auzit despre faptul că sute de mii de români au fost omorâți și torturați în închisorile comuniste.

34,8% dintre subiecții sondajului au trăit în perioada comunistă, iar 14,2% au spus că s-au informat în legătură cu acea perioadă de la rude. Pentru 7% principala sursă de informații a reprezentat-o școala, iar pentru 5,4% cărțile sau filmele documentare. 3,1% au aflat despre perioada comunistă mai ales de pe internet, iar 2,8% din mass media, în timp ce 0,4% au ca sursă de informare rețelele sociale.

Peste 73% dintre respondenți au sentimentul că România și-a pierdut identitatea culturală în ultimele decenii, iar 75% spun că filmele produse în perioada comunistă erau mai bune. Peste 58% apreciază mai mult emisiunile de divertisment din acea perioadă, iar 71,8% consideră că muzica românească era mai bună înainte de 1989.

66,2% spun că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun, în timp ce 24,1% consideră că a fost un lider rău.

Dintre respondenți, 41,2% se informează de la tv, 22,8% de pe rețelele sociale, 20,3% de pe site-urile de știri, 7,1% din ziare și reviste, 5,3% de la posturile radio.

Peste 57% sunt de părere că în acest moment în România există partide sau formațiuni politice care au mesaje pro-comunism.

63,5% dintre cei chestionați consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, iar 27,4% apreciază că lucrurile în țara noastră se îndreaptă într-o direcție bună.

Sursa: AGERPRES 

Programul ‘Rabla’ pentru persoane fizice va fi lansat în acest an cu un buget total de 200 de milioane de lei, a anunțat, miercuri, pe pagina sa de Facebook, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.

‘Într-un an foarte dificil economic în care trebuie tăiate 30 de miliarde de lei, am reușit să salvăm programul Rabla persoane fizice. În ultimele zile am primit sute de întrebări și am vrut să mă asigur, înainte de a da orice răspuns, că am toate cifrele. Da, vom lansa programul Rabla persoane fizice în perioada următoare, cu un buget de 200 de milioane de lei. Asta pentru că înțelegem cu toții ce investiții au fost făcute, că oamenii au dat deja avans și noi trebuie să gândim măsuri care să țină cont și impactul în economie. Pentru anul viitor, rămân de avut mai multe discuții. Cea mai importantă discuție este despre analiza impactului pe reducerea de emisii pentru toate programele AFM. Viziunea noastră trebuie, pe termen mediu și lung, să se schimbe de la vouchere, la programe naționale cu impact pe mediu cuantificabil clar’, a precizat Buzoianu.

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) anunța demararea, începând cu data de 19 iunie 2025, a sesiunii de înscriere a persoanelor fizice în Programul ‘Rabla’, însă cu o zi înainte s-a decis suspendarea acestuia, ‘până la formarea noului guvern’.

‘Negocierile din ultimele zile în ceea ce privește constituirea unui nou guvern au scopul de a aduce echilibru și stabilitate, tocmai de aceea este important ca noul guvern, împreună cu AFM, să prioritizeze alocările bugetare în funcție de nevoile actuale ale populației. AFM își va păstra poziția și va promova finanțarea programelor de mediu care au direct impact asupra mediului, implicit asupra calității vieții oamenilor. Este important ca lucrurile să fie făcute pe rând, cu răbdare și înțelepciune, tocmai de aceea suspendarea programelor AFM este un argument solid pentru ca prioritățile guvernului să poată fi onorate’, a declarat, la acel moment, Florin Bănică, președintele AFM, citat într-un comunicat transmis AGERPRES.

Programul ‘Rabla’ 2025 le oferea persoanelor fizice posibilitatea de a accesa finanțare nerambursabilă pentru casarea autovehiculelor vechi, poluante, și achiziționarea de autovehicule noi, mai puțin poluante și mai eficiente energetic. În cadrul acestui program, nu este permisă finanțarea achiziției autovehiculelor alimentate cu motorină, pentru a încuraja utilizarea tehnologiilor mai prietenoase cu mediul.

Pentru persoanele fizice, suma alocată sesiunii de înscriere fusese stabilită la 210 milioane de lei pentru achiziționarea autovehiculelor noi cu sisteme de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a motocicletelor și autovehiculelor cu sistem de propulsie hibrid, respectiv la 400 de milioane de lei pentru achiziționarea autovehiculelor noi plug-in hibrid sau a motocicletelor electrice și autovehiculelor pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen.

În același timp, instituțiile publice și Unitățile Administrativ-Teritoriale (UAT) aveau la dispoziție 30 de milioane de lei pentru achiziționarea autovehiculelor noi cu sistem de propulsie hibrid și 120 de milioane de lei pentru achiziționarea autovehiculelor noi plug-in hibrid sau pur electric.

Valoarea ecotichetelor acordate avea următoarea configurație: 37.000 de lei pentru achiziția unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen; 15.000 de lei pentru un autovehicul plug-in hibrid sau o motocicletă electrică; 12.000 de lei pentru un autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid; 10.000 de lei pentru un autovehicul nou cu motor termic (benzină, GPL/GNC) sau o motocicletă; 120.000 de lei pentru achiziția unui autovehicul nou plug-in hibrid sau pur electric de către instituțiile publice și UAT.

Sursa: AGERPRES