Biroul Electoral Central a anunțat rezultatele finale de la alegerile locale desfășurate pe 9 iunie. Astfel, știm cine sunt primarii și președinții de consilii județene, dar modul în care au fost repartizate mandatele de consilieri locali și județeni.

PSD, aproape jumătate din numărul consilierilor

La Consiliul Județean, din cele 33 de mandate, inclusiv cel al președintelui ales prin vot direct, PSD și-a asigurar majoritatea, având 17 mandate, celelalte mergând la PNL (9) și AUR (7). În ce privește mandatele de consilieri locali din cele 69 de localități hunedorene, din cele 819 mandate 403, deci aproape jumătate, au revenit celor de la PSD. Urmează, apoi, PNL, cu 263, și AUR cu 91. Au mai obținut 16 mandate USR, 10 UDMR și candidații independenți, câte 6 FD și PMP, 5 ADU, 3 PRO România, câte 2 POT și USR + PMP, iar un mandat au SOS și UCRR.

Situații interesante

Întrucât în unele localități au depășit pragul electoral de cinci procente mai mulți candidați, pe liste de partide sau independenți, decât numărul locurilor de consilieri locali, atribuirea mandatelor s-a făcut prin coeficientul electoral. Astfel, câte un candidat independent nu a atins coeficientul electoral la Bănița și Rapoltu Mare, cei de la AUR la Sarmizegetusa și Tomești, PRO România Sălașu de Sus și Vălișoara, USR la Pestișu, la Ghelari cei de la PUSL, care, astfel, au ratat șansa de a avea un consilier local la nivel județean. La Vața de Jos, la fel ca și la Consiliul Județean, ADU a depășit paragul electoral, dar nu a făcut minim 8%, atât cât este nevoie pentru o alianță compăusă din trei partide, în acest caz fiind vorba despre USR, PMP și FD. Cel mai interesant a fost la Bulzeștii de Sus, unde nu au atins coeficientul electoral un candidat independent, dar UDMR și PMP, care aveau același număr de voturi, însă mai rămânea un mandat de distribuit. Mandatul a revenit celor de la UDMR, conform legislației în vigoare privind reprezentarea formațiunilor minorităților naționale la alegeri, acestea având prioritate în astfel de cazuri.

PNL, destul de bine la comune

Cu excepția Devei și Bradului, PSD are majoritate în celelalte cinci municipii, având, astfel, asigurat și postul de viceprimar. La orașe PSD are asigurată majoritatea la Aninoasa, Petrila și Uricani, iar PNL la Simeria. În ce privește comunele, PSD are toți consilierii la Bătrâna și Cerbăl, fiind singurul partid care a depus liste în aceste așezări. De asemenea, social – democrații au majoritate în Consiliile Locale de la Baia de Criș, Băcia, Băița, Bretea Română, Bucureșci, Burjuc, Certeju de Sus, Crișcior, Densuș, Dobra, Gurasada, Hărău, Ilia, Lelese, Mărtinești, Răchitova, Râu de Mori, Ribița, Sălașu de Sus, Sântămăria Orlea, Totești, Vața de Jos și Vălișoara. La rândul lor, cei de la PNL au majoritate în comunele Balșa, Baru, Bănița, Beriu, Buceș, Bulzeștii de Sus, Bunila, Cârjiți, Lunca Cernii de Jos, Luncoiu de Jos, Romos, Șoimuș, Teliucu Inferior și Tomești.

Calcule peste calcule la Deva

În celelalte localități din județ se vor purta negoicieri pentru formarea de majorități. De la nivel central s-a transmis ca PSD și PNL să facă alianțe, dar la nivel local sunt, cu siguranță, numeroase animozități între cele două partide sau între candidați. La Deva PSD și PNL își pot asigura majoritatea și să ăși numească, fiecare, câte un viceprimar, la reședințele de județ fiind doi, dar acest lucru ar însemna renunțarea la colaborarea cu UDMR, în acest moment majoritatea fiind asigurată de cele trei partide. Este posibil ca majoritatea să continue, iar viceprimarii să revină PNL și UDMR, postul de primar fiind la PSD. De asemenea, mai pot fi făcute și alte majorități, chiar dacă unele par contra firii, dar în politică este posibil orice, iar un post de viceprimar nu este de aruncat.La Brad situația e mai simplă, și acum fiind o alianță între PSD și PNL, cu primar social – democrat și viceprimar liberal.

Interesant la Călan, Hațeg și Simeria

La Călan, PNL și PSD sunt, practic, obligate să coabiteze, dacă nu doresc să facă alianță cu AUR. La Hațeg, unde a rămas primar liberal, dar social – democrații au mai mulți consilieri locali, PSD poate evita alianța cu PNL în favoarea uneia cu PMP, dar asta ar cam însemna renunțarea la funcția de viceprimar. În schimb la Simeria PNL poate face alianță cu ADU, iar PSD va fi sărit din schemă.

Ce va fi la comune

În ceea ce privește o coabitare forțată dintre PSD și PNL, dacă se dorește evitarea unei alianțe cu AUR, în special, pentru formarea de majorități, nici USR, PMP și FD, separat sau în ADU, nepărând foarte frecventabile pentru cele două formațiuni, aceasta ar trebui să se întâlnească, aproape cert, în comunele Blăjeni, Brănișca, Lăpugiu de Jos, Orăștioara de Sus, Pestișu Mic, Rapoltu Mare, Sarmizegetusa Turdaș și Toplița. Pe de altă parte, la General Berthelot PNL, fără PSD, își poate asigura majoritatea cu PRO România, iar la Zam cu UCRR. De partea cealaltă, PSD, fără PNL, își poate asigura majoritatea cu sprijinul câte unui candidat independent la Boșorod, Ghelari și Pui, unde primarul ales este liberal. Interesantă va fi situația de la Vorța, cu PSD, partidul primarului ales, și PNL, al celui în funcție, având număr egal de mandate, cel decisiv pentru formarea unei majorități, dacă liberalii și social democrații nu vor face alianță, fiind la PRO România.

Repartizarea mandatelor de consilieri în UAT-urile din județul Hunedoara

Consiliul Județean (33): 17 PSD, 9 PNL, 7 AUR

Deva (21): 7 PSD, 4 PNL, 3 AUR, 2 POT, 2 USR+PMP, 2 UDMR, 1 FD

Brad (17): 8 PSD, 4 PNL, 3 AUR 3, 2 USR

Hunedoara (21): 15 PSD, 2 AUR, 2 PNL, 2 UDMR

Lupeni: (19): 14 PSD, 2 PNL, 2 AUR, 1 IND

Orăștie (19): 11 PSD, 3 AUR, 2 PNL, 2 USR, 1 IND

Petroșani (19) : 10 PSD, 5 AUR, 3 PNL, 1 IND

Vulcan (19): 10 PSD, 6 PNL, 3 AUR

Aninoasa (13): 7 PSD, 3 PNL, 2 AUR, 1 ADU

Călan (17): 7 PNL, 6 PSD, 3 AUR, 1 FD

Geoagiu (15): 8 PNL, 6 PSD, 1 AUR

Hațeg (17): 6 PSD, 5 PNL, 3 PMP, 3 AUR

Petrila (19): 11 PSD, 4 AUR, 2 PNL, 1 USR, 1 IND

Simeria (17): 8 PNL, 5 PSD, 2 AUR, 2 ADU

Uricani (15) : 11 PSD, 3 PNL, 1 AUR

Baia de Criș (11) : 6 PSD, 3 PNL, 1 AUR, 1 IND

Balșa (9): 7 PNL, 2 PSD

Baru (11): 8 PNL, 3 PSD

Băcia (11): 7 PSD, 1 UDMR, 1 AUR, 1 PNL, 1 SOS

Băița (13): 7 PSD, 4 PNL, 1 AUR, 1 USR

Bănița (9): 5 PNL, 4 PSD

Bătrâna (9): 9 PSD

Beriu (13): 7 PNL, 4 PSD, 1 AUR, 1 PMP

Blăjeni (9): 4 PNL, 4 PSD, 1 AUR

Boșorod (11): 5 PSD, 3 PNL, 1 USR, 1 IND, 1 AUR

Brănișca (9): 4 PSD, 3 PNL, 2 AUR

Bretea Română (11): 8 PSD, 2 PNL, 1 AUR

Buceș (11): 7 PNL, 2 PSD, 1 AUR, 1 IND

Bucureșci (9): 5 PSD, 4 PNL

Bulzeștii de Sus (9): 5 PNL, 3 PSD, 1 UDMR

Bunila (9): 6 PNL, 2 PSD, 1 AUR

Burjuc (9): 5 PSD, 2 PNL, 2 ADU

Cârjiți (9): 5 PNL, 2 AUR, 1 PSD, 1 FD

Cerbăl (9): 9 PSD

Certeju de Sus (11): 6 PSD, 4 PNL, 1 AUR

Crișcior (13): 8 PSD, 3 PNL, 2 AUR

Densuș (9): 5 PSD, 4 PNL

Dobra (13): 9 PSD, 2 AUR, 2 PNL

General Berthelot (9): 4 PNL, 3 PSD, 1 AUR, 1 PRO

Ghelari (11): 5 PSD, 4 PNL, 1 IND, 1 AUR

Gurasada (9): 6 PSD, 3 PNL

Hărău (11): 8 PSD, 1 AUR, 1 IND, 1 PNL

Ilia (13): 9 PSD, 3 AUR, 1 IND

Lăpugiu de Jos (11): 5 PSD, 3 PNL, 1 AUR

Lelese (9): 7 PSD, 2 PNL

Lunca Cernii de Jos (9): 7 PNL, 1 PSD, 1 PMP

Luncoiu de Jos (11): 6 PNL, 4 PSD, 1 AUR

Mărtinești (9): 5 PSD, 2 USR, 1 PNL, 1 UDMR

Orăștioara de Sus (11) 5 PNL, 3 PSD, 3 AUR

Pestișu Mic (9): 4 PNL, 3 PSD, 1 FD, 1 AUR

Pui (13): 6 PSD, 4 PNL, 1 AUR, 1 IND, 1 USR

Rapoltu Mare (11): 4 PSD, 4 AUR, 2 PNL, 1 USR

Răchitova (9): 6 PSD, 2 PNL, 1 AUR

Râu de Mori (13): 7 PSD, 2 FD, 2 PNL, 2 AUR

Ribița (9): 5 PSD, 3 PNL, 1 AUR

Romos (11): 7 PNL, 2 PSD, 1 USR, 1 AUR

Sarmizegetusa (9): 3 PSD, 3 PNL, 1 PRO, 1 USR, 1 UDMR

Sălașu de Sus (11): 6 PSD, 3 PNL, 1 UDMR, 1 USR

Sântămăria Orlea (13): 7 PSD, 2 PNL, 2 USR, 2 AUR

Șoimuș (13): 10 PNL, 2 PSD, 1 AUR

Teliucu Inferior (11): 6 PNL, 5 PSD

Tomești (9): 5 PNL, 4 PSD

Toplița (9): 3 PSD, 3 PNL, 2 AUR, 1 USR

Totești (11): 9 PSD, 1 PNL, 1 UDMR

Turdaș (11): 5 PSD, 5 PNL, 1 AUR

Vața de Jos (13): 8 PSD, 3 AUR, 2 PNL

Vălișoara (9): 6 PSD, 2 PNL, 1 AUR

Vețel (11): 5 PNL, 4 PSD, 2 AUR

Vorța (9): 4 PNL, 4 PSD, 1 PRO

Zam (9): 4 PNL, 3 PSD, 1 AUR, 1 UCRR

Hunedoara se numără printre județele cu cele mai puține voturi nule la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, potrivit unei analize realizată de Expert Forum (EFOR). Județul Hunedoara a avut 4,27 la sută voturi nule la scrutinul pentru europarlamentare de duminica trecută. 

EFOR a analizat situația voturilor nule la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, numărul acestora fiind unul dintre cele mai mari raportate la numărul de alegători care au participat la procesul electoral.

Aproape o jumătate de milion de români au votat degeaba

La nivel național, potrivit EFOR, din 9.440.962 de voturi exprimate 488.261 de voturi au fost declarate nule, ceea ce înseamnă 5,1% din voturi. „În 2019 numărul acestora a fost de 274.415 din 9,3 milioane de alegători, adică 2,89% din voturi. Situația de anul acesta este comparabilă cu cea din 2014, când 5,83% dintre voturi au fost declarate nule”, explică EFOR.

Conform documentului, la nivel de județ, cele mai multe voturi nule au fost înregistrate în Vrancea și Vaslui (6,7%), iar cele mai puțin în Hunedoara, Timiș, Ilfov, Harghita și Cluj (aproximativ 4%).

„În 10 județe procentul voturilor nule este mai mare de 6, ceea ce reprezintă o proporție semnificativă. În străinătate procentul este de 2,5%. Sectoarele din București au între 2,6 – Sectorul 1 și 3,8% – sectorul 5. Deși nu există o limită clară de la care numărul de voturi nule devine problematic, considerăm că 10% din voturi nule pe secție poate deschide o discuție despre ce s-a întâmplat în secția respectivă, dacă procesul verbal a fost completat corect sau dacă există alte indicii de nereguli”, se mai arată în raport.

Potrivit aceluiași document, la alegerile pentru primari, procentul de voturi nule era la data analizei de 3%, adică 275.505 din 9.055.959 de buletine. La consilii locale procentul este 3,7%.

În județul Hunedoara, la votul pentru primari numărul de voturi la data analizei era de 3,13 la sută, mai mic decât la alegerile europarlamentare.

„Dacă ne uităm comparativ pe județele unde există un procent mare de buletine de vot nule, ele nu sunt neapărat aceleași ca în cazul europarlamentarelor. Adică pentru primari cele mai multe buletine de vot s-au anulat în Vaslui, Bacău și Covasna (4%), urmate de Neamț, Mureș, Satu Mare și Dolj, între 3,5% și 4%. Din București în sectorul 2 au fost anulate proporțional cele mai multe buletine de vot, adică 3%, comparativ cu doar 1,7% în Sectorul 6, 1,85% în Sectorul 3, 1,98% în Sectorul 1 sau 2,1% în Sectorul 4. Interesant de remarcat că Sectorul 2 este singurul județ/sector care are mai multe voturi nule pentru primar decât la europarlamentare”, mai arată Expert Forum (EFOR).

EFOR precizează că datele pentru primari și consilii locale sunt prelucrate din informațiile parțiale publicate pe prezenta.roaep.ro miercuri 12 iunie, iar cele pentru europarlamentare sunt prelucrate din baza de date descărcată pe 13 iunie în prima jumătate a zilei. Așadar, pot apărea anumite discrepanțe.

Voturile nule sunt cele legate de buletinele introduse în urnă, care nu respectă criteriile stabilite de lege pentru a fi valabile. Voturile nule sunt diferite de buletinele anulate, care reprezintă buletinele neîntrebuințate și anulate la sfârșitul zilei sau utilizate, dar anulate la cererea alegătorului întrucât opțiunea votului a fost dezvăluită. Sunt considerate voturi nule, următoarele buletine de vot găsite în urnele de vot: buletinul de vot pe care nu a fost aplicată ștampila de control a secției de votare; buletinul de vot care are alt model decât cel legal aprobat; buletinul de vot pe care a fost aplicată o ștampilă cu mențiunea „VOTAT” care are alt model decât cel legal aprobat; buletinul de vot pe care nu a fost aplicată ștampila cu mențiunea „VOTAT”; buletinul de vot pe care ștampila cu mențiunea „VOTAT” este aplicată în două sau mai multe patrulatere; buletinul de vot pe care ștampila cu mențiunea „VOTAT” este aplicată în două sau mai multe patrulatere, chiar dacă unele ștampile au fost tăiate/anulate de
alegător; buletinul de vot pe care ștampila cu mențiunea „VOTAT” a fost aplicată în exteriorul patrulaterelor și nu atinge niciun patrulater; buletinul de vot pe care ștampila cu mențiunea „VOTAT” atinge două sau mai multe patrulatere.

Raportul integral poate fi consultat AICI

Hunedoreanul Iuliu Winkler a fost reales europarlamentar UDMR, fiind unul dintre cei mai longevivi reprezentanți ai României la Bruxelles. Satisfăcut de rezultatul obținut în alegeri, Winkler, nu a fost mulțumit de organizarea acestora, considerând necesară o schimbare a legislației, la care trebuie adăugată și informatizarea României.

Iuliu Winkler va începe un al patrulea mandat complet ca europarlamentar, un altul, primul, e fapt, fiind unul parțial, început în 2007, odată cu aderarea României în Uniunea Europeană.

„Nu e normal ca sacii cu buletine de vot să fie cărați cu roaba”

Fiind ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor, până la intrare sa în legislativul european, Winkler a recunoscut că prima tentativă de digitalizare a sistemului public a fost un eșec și, din păcate, la peste 15 ani de atunci, lucrurile bat pasul pe loc. „Recunosc că acea încercare de introducere a digitalizării, din 2007, a fost un eșec. Din păcate, la 17 ani după aceea, situația este neschimbată. Nu este normal ca acum, în 2024, în plină eră a digitalizării, sacii cu buletinele de vot să fie cărați cu roaba. Au fost scene caragialești. În era digitalizării, Caragiale trăiește. Trebuie schimbat și sistemul de vot, în stânsă legătură cu accesare fondurilor pentru digitalizare, deloc neglajibele, pentru a se face primul pas, acela ca instituțiile publice să intre în așa – numitul «cloud guvernamental». Dar, din păcate, tocmai instituțiile statului, care sunt beneficiare ale acestor sume, nu doresc să treacă la digitalizare. Nu este normal ca, la mai bine de 72 de ore de la închiderea urnelor, să nu cunoaștem rezultatele finale de la alegerile de duminică”, a declarat, miercuri, într-o conferință de presă organizată la Deva, europarlamentarul UDMR de Hunedoara, Iuliu Winkler.

Cele mai bune rezultate ale UDMR din ultimii ani

Iuliu Winkler este un membru important în conducerea națională a UDMR, precum și președintele organizației județene Hunedoara a acestei formațiuni. În această calitate, Winkler a vorbit și despre rezultatele obținute de UDMR la scrutinul din 9 iunie, când s-au organizat atât alegerile locale, cât și cele parlamentare. „Ca procentaj național avem în jur de 6,5% din voturi, cel mai bun rezultat obținut de UDMR în ultimii ani, în condițiile în care etnicii maghiari declarați sunt sub 6,2%. Acest lucru înseamnă că mesajul nostru a fostr mult mai bine înțeles nu doar de maghiari, ci și de români și de alte etnii. Le mulțumesc tuturor pentru încredera acordată și le reamintesc că noi ne respectăm angajamentele luate până în ultima clipă, iar acest lucru poate fi verificat de oricine”, a mai spus Iuliu Winkler în conferința de presă mai sus amintită.