Actualitate - Eveniment
Comunicat de presă Programul Național de Concerte „Tinerețea Romanței”

Ref.: Programul Național de Concerte „Tinerețea Romanței” – dedicat promovării repertoriului istoric şi contemporan al Romanţei, pentru a uni marile spirite naționale din trecut cu cele ale tinerei generaţii
Programul Naţional de Concerte „Tinereţea Romanţei” este o suită de evenimente artistice, ce se desfășoară sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO și care continuă seria concertelor de mare succes desfășurate în anii 2017, 2018, 2019 și 2020 sub genericul „Romanţa ne unește”, „Comori ale Romanţei” şi „Izvoare ale Romanţei”, ca evenimente asociate Festivalului Naţional de Romanţe „Crizantema de Aur”.
Programul constă într-o serie de concerte de Romanţe, susţinute în mari oraşe din România și din Republica Moldova, cu orchestre profesioniste, la care participă laureaţi ai Festivalului Naţional
„Crizantema de aur”, alături de prestigioşi interpreţi de romanţe din fiecare zonă istorică. Parteneri ai programului sunt instituţii muzicale profesioniste și centre judeţene de cultură din România și Republica Moldova.
Deschiderea oficială a avut loc vineri, 22 octombrie 2021, cu Concertul extraordinar „Tinereţea Romanţei”, la Teatrul „Tony Bulandra” din Târgoviște, în cadrul Festivalului Naţional „Crizantema de aur”, ediţia a 54-a.
Programul concertelor:
În luna noiembrie 2021 sunt programate următoarele concerte:
Deva – 3 noiembrie, la Centrul Cultural „Drăgan Muntean”;
Craiova – 14 noiembrie, la Opera Română Craiova;
Constanța – 21 noiembrie, la Teatrul Naţional de Operă și Balet „Oleg Danovski”;
În luna decembrie 2021 sunt programate următoarele concerte:
Brașov – la Opera Brașov;
Chișinău – la Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici”;
Iași – la Centrul Cultural „Constantin Arvinte”;
București – la Centrul Naţional de Artă „Tinerimea Română”;
Târgoviște – la Muzeul „Casa Romanţei”.
Totodată, Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” continuă programul „Casa Romanței– ambasadă a culturii la Târgoviște”, aflat sub patronajul Federației Europene a Asociațiilor și Cluburilor pentru UNESCO, program în cadrul căruia sunt organizate evenimente dedicate promovării ROMANȚEI ca gen muzical de patrimoniu al culturii naționale.
ROMANŢA este un gen muzical care se află în geneza Imnului Naţional al României și care figurează în Repertoriul naţional de patrimoniu cultural imaterial al Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, (Bucureşti: CIMEC, 2009, p. 24). Numeroase instituţii prestigioase din România susţin demersul nostru de înscriere a ROMANŢEI ROMÂNEŞTI pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO, demers ale cărui proceduri se desfăşoară în prezent la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, la Comisia Naţională a României pentru UNESCO și la Comisia Naţională a Moldovei pentru UNESCO.
Instituții organizatoare implicate în realizarea programului: Primăria și Consiliul Local Municipal Târgoviște, Teatrul „Tony Bulandra” Târgoviște, Consiliul Judeţean Dâmboviţa, Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, Centrul Cultural „Drăgan Muntean” Deva, Opera Română Craiova, Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” Constanţa, Opera Română Braşov, Centrul Naţional de Artă „Tinerimea Română” Bucureşti, Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” din Chișinău, Centrul Judeţean de Cultură „Constantin Arvinte” din Iaşi.
Parteneri media: TVR, RADIO ROMÂNIA, Revista „Actualitatea muzicală” a UCMR, cotidianul „JURNAL DE DÂMBOVIŢA”.
Sponsori: COTNARI, EUROGAS PRESCOM FIENI, BANCA TRANSILVANIA, FUNDAŢIA „HENRY MĂLINEANU”, ROTARY CLUB TÂRGOVIȘTE, CAMERA NOTARILOR PUBLICI PLOIEȘTI, EXPERT RECYCLING.
Scurtă prezentare a Programului Național de Concerte „Tinerețea Romanței”
Programul Naţional de Concerte „Tinereţea Romanţei” este o suită de evenimente artistice, ce se vor desfășura sub patronajul CNR UNESCO, care continuă, seria concertelor de mare succes desfășurate în anii 2017, 2018, 2019 și 2020 sub genericul „Romanţa ne unește”, „Comori ale Romanţei” şi „Izvoare ale Romanţei” incluse, ca evenimente asociate, Festivalului Naţional de Romanţe „Crizantema de Aur”.
Prin spectacolele din anul 2021, Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanţei” Târgoviște și-a propus să aducă în atenţia tinerilor file de aur din repertoriul istoric şi contemporan al Romanţei, pentru a uni marile spirite naţionale din trecut cu cele ale tinerei generaţii, , întru susţinerea muzicii și a poeziei românești, care slujesc patrimoniul naţional dragostea de ţară, de locurile natale, de valorile creștine, morale și spirituale ale poporului român, tradiţiile şi identitatea noastră culturală.
În cadrul Programului Naţional de Concerte „Tinereţea Romanţei”, dorim să organizăm concerte de Romanţă în zone istorice ale ţării, în mari oraşe din România și din Republica Moldova, la care vor participa tineri laureaţi ai Festivalului Naţional „Crizantema de aur”, alături de prestigioşi interpreţi de romanţe din fiecare zonă istorică.
Romanţa este un gen muzical de patrimoniu, care se află în geneza Imnului Naţional al României și figurează în Repertoriul naţional al patrimoniului cultural imaterial. Numeroase instituţii prestigioase din România susţin demersul de înscriere a Romanţei pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO, demers ale cărui proceduri se desfăşoară la Ministerul Culturii, în colaborare cu Comisia Naţională a României pentru UNESCO.
Mulţumirile noastre pentru participarea la realizarea Programului Naţional de Concerte „Tinereţea Romanţei” se îndreaptă spre Primăria și Consiliul Local Municipal Târgoviște, Teatrul „Tony Bulandra” Târgoviște, Consiliul Judeţean Dâmboviţa, Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, Centrul Cultural „Drăgan Muntean” Deva, Opera Română Craiova, Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” Constanţa, Opera Română Braşov, Centrul Naţional de Artă „Tinerimea Română” Bucureşti, Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” din Chișinău, Centrul Judeţean de Cultură „Constantin Arvinte” din Iaşi.
Parteneri media: TVR, RADIO ROMÂNIA, Revista „Actualitatea muzicală” a UCMR, cotidianul „JURNAL DE DÂMBOVIŢA”
Sponsori: COTNARI, EUROGAS PRESCOM FIENI, BANCA TRANSILVANIA, FUNDAŢIA „HENRY MĂLINEANU”, ROTARY CLUB TÂRGOVIȘTE, CAMERA NOTARILOR PUBLICI PLOIEȘTI, EXPERT RECYCLING.
Actualitate
A murit Papa Francisc

Papa Francisc, vocea săracilor care a remodelat Biserica Catolică, dar care s-a confruntat cu o rezistență acerbă, a murit la vârsta de 88 de ani, a anunțat Vaticanul.
Moartea lui Papa Francisc, care a devenit primul pontif latino-american în 2013 și a fost unul dintre cei mai în vârstă papi din istoria Bisericii, a survenit la câteva săptămâni după ce a fost externat dintr-un spital din Roma, unde s-a luptat cu un caz grav de pneumonie la ambii plămâni.
Echipa sa medicală a declarat că starea lui se stabilizase, permițându-i să continue convalescența la reședința sa Casa Santa Marta din Vatican. La două săptămâni după ce a părăsit spitalul, el i-a încântat pe credincioși apărând surprinzător în Piața Sfântul Petru
Actualitate
Momârlanii din Valea Jiului dau startul nedeilor în prima zi de Paște

În inima Văii Jiului, comunitățile momârlanilor marchează sărbătoarea Paștelui printr-un obicei ancestral: debutul nedeilor – sărbători tradiționale cu rădăcini adânci în identitatea locală.
Aceste petreceri câmpenești, desfășurate în jurul bisericilor, devin an de an un prilej de bucurie, reîntâlnire și întărire a legăturilor comunitare.
Prima nedeie are loc chiar în duminica Paștelui, la Dâlja, și este urmată, în zilele următoare, de cele organizate în Sălătruc, Maleia, Jieț și la Biserica Sânonilor – cea mai veche lăcaș de cult din Valea Jiului. În Duminica Tomii, momârlanii, alături de barabe, urcă la Câmpu lui Neag pentru una dintre cele mai așteptate nedei ale anului, desfășurată în vatra satului.
Pregătirile încep dis-de-dimineață, când bărbații îmbrăcați în port popular pregătesc mâncarea la foc de lemne, în ceaune de aramă. Mesele se umplu cu bucate tradiționale – ciorbă și tocăniță de oaie, varză călită și nelipsitul păsat cu brânză, o rețetă specifică zonei, făcută din mălai, unt și brânză de oi.
Atmosfera este completată de muzică tradițională și dansuri populare, iar obiceiurile străvechi atrag atenția atât localnicilor, cât și vizitatorilor. Unul dintre cele mai spectaculoase este „pușcatul cu țeavă de carbid” – o demonstrație de ingeniozitate și forță, prin care se produce o explozie controlată din carbid și apă.
Mai mult decât simple petreceri, nedeile reprezintă o formă de respect față de trecut și un simbol al continuității culturale. Pentru momârlani, acestea sunt „zile de veselie” menite să șteargă grijile anului și să aducă lumină și speranță în comunitate.
Prin păstrarea cu sfințenie a acestor tradiții, momârlanii din Valea Jiului oferă o lecție valoroasă despre identitate, solidaritate și apartenență. Fiecare nedeie devine astfel o sărbătoare a spiritului locului și a rădăcinilor care unesc generații.
FOTO: Ziarul Exclusiv
Actualitate
Stropi de primăvară și voie bună. Tradiția udatului, păstrată cu sfințenie în a doua zi de Paște

În multe comunități din România, mai ales în Transilvania, tradiția udatului în a doua zi de Paște aduce veselie, culoare și o notă aparte sărbătorilor pascale.
Tinerii, îmbrăcați în costume populare sau ținute festive, se adună pentru a respecta un obicei vechi de secole: stropirea fetelor și femeilor tinere cu apă sau parfum, un gest simbolic menit să aducă purificare, fertilitate și noroc în noul an.
Originile acestui obicei se pierd în negura timpului, fiind legate de ritualuri precreștine de primăvară, care celebrau renașterea naturii și a vieții. Cu trecerea anilor, tradiția s-a împletit cu semnificațiile creștine ale Paștelui, fiind asociată cu bucuria Învierii și începutul unui nou ciclu.
În sate precum cele din județele Cluj, Mureș sau Harghita, tinerii pornesc în grupuri de dimineață și merg din casă în casă, unde rostesc versuri și cer „permisiunea de a uda”.
În schimbul stropirii, gazdele îi răsplătesc cu ouă roșii, prăjituri sau chiar un păhărel de pălincă. În unele locuri, fetele poartă un șorț special pe care băieții lipesc bancnote – o formă modernă a obiceiului de altădată.
Deși în orașe tradiția a pierdut din intensitate, în mediul rural ea este păstrată cu sfințenie și transmisă din generație în generație. Pentru mulți tineri, udatul nu este doar un joc simbolic, ci și o ocazie de socializare și, uneori, începutul unei povești de dragoste.
Psihologii spun că păstrarea acestor obiceiuri are un rol important în menținerea identității culturale și a coeziunii comunitare, oferind un prilej de bucurie colectivă într-un cadru festiv.
Tradiția udatului rămâne astfel un strop de autenticitate și un simbol al speranței, într-o lume care are tot mai multă nevoie de legături profunde, de comunitate și de rădăcini.
FOTO: ChatGPT
- Actualitatecu 2 zile in urma
Update: Femeia a fost găsită decedată
- Actualitatecu 17 ore in urma
A murit Papa Francisc
- Actualitatecu 3 zile in urma
Lumina Sfântă s-a aprins la Ierusalim
- Actualitatecu 2 zile in urma
Tradiția ciocnitului ouălor de Paște. O practică plină de semnificații și legături ancestrale
- Actualitatecu 2 zile in urma
Retezatul Hațeg, ultima calificată în Final Four
- Actualitatecu 2 zile in urma
Momârlanii din Valea Jiului dau startul nedeilor în prima zi de Paște
- Actualitatecu 17 ore in urma
Incendiu puternic la o casă din satul Tărățel. Focul ar fi pornit de la o lumânare aprinsă
- Actualitatecu 2 zile in urma
Mihai Bobonete și Mihai Rait revin la Deva cu un nou spectacol de comedie. Show-ul de stand-up comedy „Life is life”, la Centrul Cultural „Drăgan Muntean”