Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a controlat, între 2 și 6 iulie, 153 de operatori economici de pe litoralul românesc, aplicând 176 de sancțiuni, în valoare totală de 899.200 lei, potrivit unui comunicat al instituției.

‘Controalele au vizat respectarea drepturilor consumatorilor în unitățile de cazare, alimentație publică, comerț și servicii, cu accent pe siguranța alimentară, condițiile de igienă și informarea corectă a consumatorului’, se arată în informarea Autorității.

ANPC a aplicat 122 de amenzi contravenționale și a dat 104 avertismente, fiind emise, totodată, cinci invitații de clarificare a documentației.

Principalele abateri constatate: produse alimentare cu data limită de consum depășită sau cu modificări organoleptice; preparate din carne fără etichetare clară privind data deschiderii sau elementele de caracterizare; condiții neigienice în spații de preparare și depozitare (frigider neigienizat, paviment murdar, tăvi cu grăsime arsă, prezența insectelor, zone cu mucegai); lipsa informării privind alergeni, țara de origine a legumelor și fructelor, avertizări de siguranță (ex. imazalil la citrice), sau despre taxa SGR; frigidere nefuncționale sau care nu respectau temperatura de păstrare a produselor; nerespectarea condițiilor de depozitare pentru produse perisabile și congelate.

De asemenea, s-au mai constatat abateri privind: produse nesigure sau periculoase (ex. jucării cu marcaj CE neconform, ambalaje deteriorate, produse expuse la soare, promoții fără produs de referință); lipsa autorizațiilor de funcționare, a afișării certificatelor de clasificare sau a documentelor de calitate; nereguli privind etichetarea (lipsa importatorului/distribuitorului, lipsa traducerii în limba română); lipsă meniu în format 201, lipsă informații nutriționale și ingrediente, lipsă tarif check-in/check-out; spații de joacă neconforme, lipsă avertizări de siguranță; ulei uzat cu resturi arse, agregate frigorifice cu rugină și mucegai, lipsă verificări metrologice.

Comandamentul Litoral 2025 va acționa pe întreaga durată a sezonului estival, precizează ANPC.

Sursa: AGERPRES

Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au decis vineri ca luni, de la ora 15:00, să aibă loc ședința de plen comună a Parlamentului pentru asumarea răspunderii Guvernului pe pachetul de măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului.

Parlamentarii vor putea să depună amendamente până luni, la ora 8:00.

Guvernul a avizat vineri primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului.

Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanțelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, și, pe de altă parte, prin creșterea veniturilor, astfel încât să se poată susține, din fonduri publice, finanțarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor, a precizat Guvernul.

‘Prin acest pachet de măsuri se urmărește atingerea următoarelor obiective: reducerea țintei de deficit bugetar de la 9,3% și realinierea pe traiectoria de ajustare, în vederea respectării angajamentelor asumate în Planul Fiscal Bugetar pe 7 ani, recâștigarea încrederii investitorilor și evitarea retrogradării din perspectiva ratingului de țară, evitarea suspendării fondurilor europene și continuarea implementării proiectelor de infrastructură și de dezvoltare, realizarea reformei fiscale în vederea evaluării pozitive de către Comisia Europeană și posibilitatea încasării banilor din Cererea de Plată numărul 4, suma reprezentând cel mai important aport la bugetul de stat, proiecția prevăzută fiind de 2.680 miliarde de euro brut, respectiv 0,7% din PIB’, se arăta într-un comunicat al Executivului.

Executivul menționează că pachetul de măsuri fiscal-bugetare cuprinde două componente: măsuri pentru creșterea veniturilor, cu un impact bugetar suplimentar estimat de 9,5 miliarde lei în 2025 (0,5% din PIB) și 35 miliarde lei în 2026 (1,71% din PIB) și măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare și neintrarea în vigoare a unor cheltuieli suplimentare – Guvernul estimează, în urma acestor măsuri, reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,25 miliarde lei în 2025 (0,06%), respectiv 57,3 miliarde lei în 2026 (2,82 % din PIB).

Potrivit art. 114, alineat 1 din Constituția României, Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege.

Dacă în termen de trei zile de la asumarea răspunderii, deputații și senatorii nu au inițiat nicio moțiune de cenzură la adresa Guvernului, atunci proiectul de lege se consideră adoptat. În cazul depunerii unei moțiuni de cenzură, dacă aceasta a primit votul majorității deputaților și senatorilor, atunci Guvernul este demis.

Parlamentarii au la dispoziție trei zile pentru a depune moțiunea de cenzură. Inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor, moțiunea de cenzură se prezintă Birourilor permanente și se comunică Guvernului de către președintele Camerei Deputaților, în ziua în care aceasta a fost depusă.

Sursa: AGERPRES

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, într-o conferință de presă susținută miercuri, pachetul de măsuri fiscale pe care Guvernul le va lua pentru a reduce deficitul bugetar al României. Măsurile, unele cu aplicare de la 1 august 2025, altele de la 1 ianuarie 2026, vizează creșterea taxelor și reformarea unor cheltuieli publice.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a explicat că România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din țările Uniunii Europene și al doilea cel mai mare deficit din ultimii 30 de ani și că deficitul și absorbția fondurilor europene sunt cele două urgențe care trebuie gestionate în perioada imediat următoare.

„Trebuie să le explicăm oamenilor cât de gravă este situația”

“Suntem în ceasul al zecelea, al unsprezecelea și nu trebuie să stăm până în ultimul ceas, când suntem total cu spatele la zid. Trebuie să le explicăm oamenilor cât de gravă este situația. Din 100 de lei care au fost încasați din taxele și impozitele de la cetățenii României, România a cheltuit cam 132 de lei, deci cu 32 de lei în plus, pe care evident că i-a împrumutat”, a explicat premierul Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan a declarat că accesul la fondurile europene este condiționat de această reformă fiscală. “Vă rog să vă gândiți că nu am putea continua jumătate din investițiile pe care astăzi avem în curs, la marile autostrăzi, la liniile de cale ferată, în fiecare localitate din România. Ceea ce ar însemna că, practic, am intra într-un risc în care am fi degradați încă o dată, am intrat în așa zisa categorie de junk, ceea ce ar însemna că țara noastră nu mai este recomandată investițiilor. Și foarte puține investiții străine ar mai veni într-o astfel de țară. Și am intra, deci, într-o recesiune brutală, ceea ce ar însemna pierderi mari de locuri de muncă, un șomaj puternic, un curs care s-ar deprecia masiv și, practic, acest lucru nu ni-l putem permite în momentul de față. (…) Din aceste rațiuni, nu mai putem aștepta și, deci, propunem un pachet fiscal care urmărește, pe fond, să reducă acest deficit și să apropie, într-o mică măsură, pentru că nu se poate face de pe-o zi pe alta, cheltuielile de venituri”, a adăugat prim-ministrul României. Potrivit acestuia, cheltuielile cu salariile în sectorul public sunt mai mari cu peste 10 % față de media cheltuielilor din Uniunea Europeană. De asemenea, numărul de angajați din sectorul public este mult prea mare față de numărul de contribuabili.

Premierul a trecut în revistă principalele propuneri pe care acest pachet, pus în transparență decizională, le va cuprinde.

Măsuri fiscale care ar urma să intre în vigoare de la 1 august 2025

-Creșterea TVA. Se propun două cote: de 11% și 21%. La cota redusă vor rămâne medicamentele, alimentele, serviciile publice de apă și canalizare, apa pentru irigații, cărțile, lemnele de foc și energia termică.

–Majorarea accizelor. Se va aplica o creștere de 10% pentru băuturile alcoolice, pentru combustibili și tutun. La combustibili, la motorină, firmele de transport vor beneficia de o schemă de restituire parțială.

–Aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensiile de peste 3.000 de lei, și eliminarea unor excepții. Măsura vizează creșterea numărului de contribuabili, de la puțin peste șase milioane la peste opt milioane de contribuabili.

De la 1 ianuarie 2026

-Impozit majorat pe dividende: de la 10% la 16%

-Taxă suplimentară pe profiturile băncilor

-Suprataxare a câștigurilor din jocurile de noroc

Schimbări în educație din noul an școlar

-Norma didactică va crește cu două ore.

-Reforma burselor: Vor fi păstrate doar bursele de merit, acordate strict pe criterii de performanță reală, și cele sociale pentru elevii din medii defavorizate.

„Știu că nu este o chestiune populară, dar trebuie să fim din nou corecți. În ultimii ani, așa cum am spus, a fost o creștere care nu poate fi suportată a burselor, mai ales pentru elevi. Gândiți-vă că acum trei ani de zile aveam o sumă totală pentru burse pe România de 188 de milioane de lei și anul trecut, și evident și anul acesta, am ajuns la o sumă care înseamnă 4,7 miliarde de lei. Deci, este o creștere de zeci de ori și, în afară de faptul că este o sumă foarte mare pe care nu ne-o putem permite, gândiți-vă, deci, aproape 1 miliard de euro doar pe bursele elevilor, am ajuns ca printr-o aplicare neconformă să avem clase întregi care au burse de merit, adică peste 9,50, dar care la Examenul de Bacalaureat iau note de 5 sau 7 sau, mai rău, nu-și iau Bacalaureatul. (…) La fel stau lucrurile și la celelalte burse, burse de reziliență, și vom rămâne, deci, cu cele două burse care se cuvine să rămână, bursele de merit, dar acordate pe merit într-un număr limitat. Gândiți-vă la premiile pe care le luam, cei care am prins alte vremuri, iar cele sociale vor fi, într-adevăr, alocate pe criterii care țin de sprijinirea copiilor, care provin din familii defavorizate”, a precizat premierul Ilie Bolojan.

Urmează pensiile speciale, instituțiile autofinanțate și cheltuielile la nivelul administrațiilor locale

Premierul Ilie Bolojan a mai explicat că, în etapa a doua, până la sfârșitul lunii iulie, Guvernul va veni cu completări care țin de pensiile speciale, care este jalon din PNRR, de reforma instituțiilor autofinanțate prin reducerea cheltuielilor și reorganizări – menționând ASF, ANCOM, ANRE – de reforma companiilor de stat în sensul de cheltuieli mai eficiente, reducerea subvențiilor și asigurarea transparenței și performanței acestor companii, reforma cheltuielilor la nivelul administrației publice locale, reanalizarea unor sporuri care sunt aplicate în cascadă.

„Ne-am concentrat pe acest prim pachet, în așa fel încât să venim cu aceste completări și practic, să luăm măsurile care sunt necesare, pe de o parte, pentru a răspunde acestei urgențe de a recâștiga încrederea piețelor pentru o țară stabilă economic, prin adoptarea acestor măsuri, care, așa cum am spus, parțial dintre ele sunt temporare. Și în condițiile în care la finalul anului 2026 se vor constata că direcția pe care ne ducem: creșterea de venituri, scăderea de cheltuieli se încadrează în estimările pe care ni le-am asumat ca țară, înseamnă că vor putea fi reanalizate în așa fel încât să fie stabilite pe termen lung, într-o variantă predictibilă. Cel de al de-al doilea pachet vine să îndeplinească jaloane care sunt obligatorii, pentru a putea absorbi fonduri europene și, de asemenea, să corecteze nedreptăți și acumulări negative, pentru ca românii să vadă că nu doar administrăm, ci corectăm lucrurile, pentru a genera încredere, pentru a pune România, din nou, pe drumul cel bun și pentru a reda încrederea şi speranța cetățenilor noștri”, a încheiat premierul Ilie Bolojan.