Guvernul va modifica, după 25 de ani, clasificarea orașelor și municipiilor, în funcție de numărul de locuitori, de acces la aeroporturi și drumuri expres sau autostrăzi, astfel că în multe cazuri se vor alipi în componența orașelor și localități apropiate mai mici.

O iniţiativă guvernamentală recentă arată că orașele vor fi reclasificate în șapte categorii în funcție de statutul administrativ, poziția geografică, nivelul de dotare, iar comunele vor fi încadrate în două categorii, ceea ce va impune și modificarea grilei de calcul al impozitului pe locuință sau categoriile de spitale pe care le pot avea localitățile, ca și volumul de investiții alocat.

Noua grilă

Localitățile urbane vor fi reclasificate în: municipiu capitală, de importanță națională; municipii poli regionali principali (sedii de instituții de interes național, centre universitare recunoscute, având o populație peste 250.000 și peste 400.000 locuitori în aria funcțională); municipii poli regionali secundari (reședințe de județ, cu importanță regională, sedii de instituții de interes județean și suprajudețean, centre culturale și/sau universitare importante, cu o populație de peste 100.000 locuitori și peste 300.000 în aria funcțională); municipii poli județeni principali (reședințe de județ, sedii ale administrațiilor județene, cu o populație de peste 40.000 locuitori și peste 200.000 în aria funcțională); municipii și orașe poli județeni secundari (unitățile administrativ teritoriale, urbane, cu rol de echilibru la nivelul județelor, având populație peste 20.000 și peste 50.000 în aria funcțională); municipii și orașe centre urbane cu rol zonal (unitățile administrativ teritoriale, urbane, cu rol de servire teritorial la nivel sub-județean, de anvergură mai mică decât polii județeni secundari, având o populație peste 5000 locuitori și peste 20.000 în aria funcțională); municipii și orașe centre urbane cu funcții specializate (unitățile administrativ-teritoriale, urbane, caracterizate printr-un specific economic turistic, de transport, industrial, energetic, rezidențial etc., iar mărimea populației nu este determinantă). La rândul lor, localitățile rurale vor fi comune poli rurali (comune cu funcție de loc central, având o populație de minimum 2.000 locuitori, poziție geografică favorabilă și potențial de dezvoltare socio-economică) și alte comune. Satele componente sau aparținătoare își păstrează caracterul rural și aparțin rețelei de localități rurale.În funcție de dotările comunelor, de proporția de salariați, de canalizare sau de existența toaletelor în interiorul sau în afara casei, cele în care condițiile sunt mai precare vor fi unite, în cazul în care nu se remediază până în 2025.Noile clasificări vor putea fi utilizate pentru direcționarea anumitor tipuri de investiții spre localități sau arii cu probleme de dezvoltare.

Hunedoara şi Petroşani, în „Liga a V-a”

Deva, municipiul de reşedinţă al judeţului Hunedoara, se încadrează în cea de-a patra categorie mai sus menţionată. Această categorie este ultima în ceea ce priveşte municipiile reşedinţă de judeţ. Municipiile Hunedoara şi Petroşani sunt încadrate în cea de-a cincea categorie, ca şi Roman, Sighişoara ori Mangalia, dar şi alături de localităţi precum Dorohoi, Gheorgheni, Motru, Roşiorii de Vede sau Carei…Municipiul Brad este şi mai jos, în „Liga a VI-a” cum ar veni, ca şi Cugir, Sângeorz Băi sau Buftea, dar este pe picior de egalitate cu celebrele aşezări urbane Fierbinţi, Dăbuleni, Flămânzi, Băicoi, Pogoanele sau Podu Iloaiei. Celelalte zece localităţi urbane din judeţ, respectiv municipiile Vulcan, Lupeni şi Orăştie, precum şi oraşele Aninoasa, Petrila, Uricani, Haţeg, Călan, Simeria şi Geoagiu sunt în ultima categorie.

Posibile dispariţii de pe hartă

Dacă acest proiect se va pune în practică, aproape cert că Aninoasa şi Geoagiu ar reveni la statutul de comună. Mai mult, s-ar putea ca şi conurbaţia „Corvina” să se înfiinţeze, mai de bună voie, mai cu forţa, lucru valabil şi pentru asocierea localităţilor din Valea Jiului. În schimb, însă, din cele 55 de comune ale judeţului Hunedoara doar 21 sunt sigure că vor mai avea acest statut la sfârşitul lui 2025, fiind vorba despre Baia de Criş, Baru, Băiţa, Beriu, Boşorod, Bretea Română, Certeju de Sus, Crişcior, Dobra, Hărău, Ilia, Orăştioara de Sus, Pui, Râu de Mori, Romos, Sălaşu de Sus, Sântămăria Orlea, Şoimuş, Teliucu Inferior, Vaţa de Jos şi Veţel, toate aceste aşezări rurale având, la ultimul recensământ, opopulaţie de peste 2.000 de locuitori. În cazul în care proiectul va fi pus în practică este posibil ca unele comune mai mici, în principiu cele cu populaţia de sub o mie de locuitori, să fie înghiţite de altele mai mari sau să fie alipite la oraşe sau municipii apropiate. De asemenea, nu este exclusă nici unirea dintre două comune învecinate, cu o populaţie de peste o mie de oameni,pentru ca, în total, să depăşească 2.000 de locuitori, acest din urmănumăr fiind, la ora actuală, un criteriu de selecţie pentru eligibilitate în cazul depunerii unor proiecte de mai mare anvegură pe finanţare din fonduri europene. Pe hârtie totul pare realizabil, şi poate, chiar este şi necesară o reformă administrativă. Va fi, însă, mai greu din punct de vedere legal, dar nu imposibil, cu desfiinţarea unor localităţi, dar nu aici va fi cea mai mare problemă. Aceasta este a reducerii numărului de primării şi aangajaţilor acestor instituţii, lucru ce va fi greu acceptat de către cei în cauză, dar nu numai. Dar până în 2025 mai este multă vreme…