Accidente aviatice în judeţ

Accidentul aviatic din Apuseni, în urma căruia pilotul Adrian Iovan şi o tânără de 23 de ani şi-au pierdut viaţa, iar alţi cinci medici au fost răniţi, este unul dintre cele mai grave petrecute în România, în ultimii doi ani. De-a lungul vremii, şi judeţul Hunedoara a fost marcat de astfel de accidente în urma cărora trei persoane şi-au pierdut viaţa.

Unul dintre cele mai grave accidente aviatice s-a produs în judeţul Hunedoara, în urmă cu aproximativ nouă ani. În 18 februarie 2005, un elicopter al SC „Aviaţia Utilitară 2000” Petroşani s-a prăbuşit în Masivul Parâng, pe Defileul Jiului, în zona Polatişte, la graniţa dintre judeţele Hunedoara şi Gorj. Elicopterul transporta furaje pentru animalele din zona montană, la cererea Ocolului Silvic Petroşani şi s-a prăbuşit la numai 15 minute de la decolare. Aparatul de zbor a căzut de la joasă înălţime, iar în urma impactului dur cu solul şi-au pierdut viaţa două persoane: Ioan Corbei, paznic de vânătoare, şi mecanicul Valeriu Păsat, din Republica Moldova. De asemenea, ceilalţi doi pasageri din elicopterul MI 2, de provenienţă rusească, respectiv inginerul silvic Marian Mustaţă şi pilotul Valeriu Coadă, au fost grav răniţi şi supuşi unor intervenţii chirurgicale complexe.

Operaţiune de salvare extrem de dificilă

Operaţiunile de salvare ale celor doi supravieţuitori ai accidentului au fost extrem de dificile, dat fiind faptul că stratul de zăpadă era foarte mare, era ceaţă, iar zona era greu accesibilă, fiind nevoie de interventia salvamontiştilor din Petroşani şi Gorj, care au coborât victimele până la echipajulele de prin-ajutor, rămase la poalele muntelui. Zona Polatişte se află la 17 kilometri de Petroşani, iar până la locul accidentului echipele de salvare au mai parcurs aproximativ 18 kilometri, dintre care trei pe munte, prin pădure, iar restul de 15 pe un drum forestier.

Schimbarea bruscă a vremii: cauza accidentului

După mai bine de patru luni de la demararea anchetei în acest caz, comisia a stabilit că tragedia s-a produs, în principal, din cauza schimbării bruşte a vremii. Anchetatorii au exclus varianta unei defecţiuni la aparatul de zbor, dat fiind faptul că acesta avea toate reviziile făcute, însă nu au negat o posibilă eroare umană. Acesta, cu atât mai mult cu cât, în urma discuţiilor purtate cu pilotul elicopterului, acesta le-a spus anchetatorilor că înainte de prăbuşirea aparatului unul dintre cei patru bărbaţi aflaţi la bord a tras, în glumă, de maneta „stop”, la doar 15 minute după decolare. După acest incident, unul dintre motoare s-a oprit imediat, aparatul s-a dezechilibrat şi s-a prăbuşit.

Avion de mici dimensiuni, prăbuşit în Şureanu

La şase ani de la tragedia din Parâng, un alt accident aviatic s-a produs în masivul Şureanu. În 13 iunie 2011, un avion de mici dimensiuni, pilotat de un cetăţean româno-german, Mathias Gabrovski, în vârstă de 47 de ani, din localitatea Geoagiu, s-a prăbuşit în masivul Şureanu. Bărbatul a închiriat avionul, în acea zi, de la un om de afaceri din Alba Iulia, pentru a efectua câteva zboruri de agrement între Deva şi Şibot. Seara, autorităţile din Hunedoara şi Alba au fost alertate de proprietarul avionului, îngrijorat de faptul că hunedoreanul nu ajunsese la destinaţie în timpul stabilit, iar aeronova nu a putut fi localizată. Nu era pentru prima dată când hunedoreanul pilota aeronava. Mai mult, acesta avea la activ aproximativ 200 de ore de zbor. Zeci de forţe din cele două judeţe au demarat căutările avionului, atât terestru, cât şi de la înălţime, în speranţa că îl vor găsi în viaţă pe Mathias Gabrovski. Patru aeronave au „periat” zona dintre Deva şi Şibot, pentru a da de urma pilotului, dar în zadar. Abia după 12 ore de căutări, avionul prăbuşit a fost găsit, într-o zonă împădurită, greu accesibilă, la o distanţă de aproximativ 30 de kilometri de Drumul Naţional 66, de către un bărbat care conducea un prin pădure un utilaj forestier pentru a ajunge la o exploatare din masivul Şureanu. După câteva minute, la faţa locului a ajuns şi un pădurar, care l-a alertat pe primarul comunei Baru, acesta anunţând la rândul său autorităţile. Avionul era prăbuşit lângă o pădure, iar şansele ca pilotul să mai fi fost în viaţă erau nule.

Aeronava era în afara culoarului de zbor

În cazul morţii hunedoreanului, nu s-a exclus ipoteza sinuciderii, cu atât mai mult cu cât aeronava era pilotată în afara culoarului pe care era avizat să zboare. Mai mult, bărbatul a pilotat aeronava până s-a terminat combustuibilul din rezervor. Mathias Gabrovski i-ar fi lăsat iubitei sale un bilet de adio înainte de a închiria aeronava. Iar ipoteza sinuciderii a fost susţinută şi de specialişti, care spuneau că este foarte greu de crezut că a fost un accident aviatic, pentru că aparatul cu care zbura bărbatul era unul prevăzut cu paraşută balistică exterioară, adică cu un sistem de siguranţă care împiedică, practic, o prăbuşire necontrolată a aparatului de zbor. Singura condiţie este, însă, ca pilotul să declanşeze la timp mecanismul. Mai mult, în cazul unei defecţiuni tehnice, avioanele de acest tip pot plana fără motor pe o distanţă de aproximativ 15 kilometri. Avionul prăbuşit, în valoare de aproximativ 60.000 de euro, nu avea asigurare.