Situată în Munții Orăștiei, comuna Orăștioara de Sus are o populație de peste 2.000 de locuitori, fiind considerată o așezare rurală de dimensiuni medii la această categorie din județul Hunedoara. Comuna are o suprafață de aproape 23.000 de hectare, ceea ce înseamnă o întindere foarte mare, și are în componență opt sate, respectiv Bucium, Costești, Costești – Deal, Grădiștea de Munte, Ludeștii de Jos, Ludeștii de Sus, Ocolișu Mic și localitatea de reședință, Orăștioara de Sus.

A început marea asfaltare

În ultima perioadă în comuna Orăștioara de Sus au început lucrările efective la un proiect extrem de important, ce vizează modernizarea infrastructurii rutiere. „Pot să anunț că au început lucrările la un proiect depus pe Programul Național de Investiții (PNI) „Anghel Saligny”. Acest proiect are o valoare de peste 2,5 milioane de euro și prevede modernizarea drumurilor interioare din localitatea de reședință și din satul aparținător Bucium. Iar dacă acest proiect este la început, un alt proiect important pentru comunitatea locală a fost finalizat de puțin timp. Este vorba despre sistemul de supraveghere video, lucrările din cadrul acestui proiect fiind recepționate”, a declarat Vasile Marian Inășescu, primarul comunei hunedorene Orăștioara de Sus.

Vești bune pentru copii

Și copiii au parte de vești bune, mai ales că astăzi îl sărbătorim pe Moș Nicolae. „Cu siguranță elevii din comună ne vor pregăti, ca de obicei, un spectacol de colinde, pe care îl așteptăm cu nerăbdare. Copiilor le transmit că Moș Crăciun va fi, și el, prezent la acest spectacol, și nu va veni cu mâna goală, fiecare elev urmând a primi un cadou, conform tradiției, din partea administrației. Tot pentru copii, dar și pentru părinți, mai transmit că anul viitor vom beneficia și de un microbuz electric pentru transportul elevilor”, a precizat primarul din Orăștioara de Sus, Vasile Marian Inășescu.

Așteaptă sărbătorile

Și reprezentanții administrației publice locale din comuna hunedoreană Orăștioara de Sus se pregătesc de venirea sărbătorilor de iarnă. „Din păcate, actualele prevederi legale nu ne permit nouă, ca administrație, să organizăm tradiționalul concert de colinde de Crăciun, dar acest lucru nu înseamnă că nu ne pregătim de Sărbători. Astfel, în fiecare sat va fi împodobit câte un brad, iar în zilele următoare va fi pusă în funcțiune și instalația de iluminat festiv”, a spus Vasile Marian Inășescu, primarul din Orăștioara de Sus.

Pregătiți de iarnă

Pe de altă parte, administrația publică locală din Orăștioara de Sus nu se pregătește doar de sărbători, ci și de eventualele ninsori, însă acestea nu îi vor lua prin surprindere pe edilii din comună. „Am asigurat stocul de materiale antiderapante în caz de intervenții. Aceste intervenții le vom face în regie proprie, cu utilajele pe care le avem în dotare, pe raza comunei fiind o rețea de drumuri pe care le avem în administrare de 40 de kilometri. De asemenea, au fost asigurate lemnele necesare încălzirii pentru unitățile școlare și celelalte instituții publice de pe raza comunei. Deci iarna nu ne va lua prin surprindere”, a afirmat primarul comunei hunedorene Orăștioara de Sus, Vasile Marian Inășescu.

Locuri ce merită a fi văzute

Comuna Orăștioara de Sus este una plină de vestigii istorice, pe raza sa aflându-se trei dintre cele șase Cetăți Dacice incluse în Patrimoniul Mondial Cultural UNESCO. Mai exact, pe raza comunei întâlnim reședința regală a Statului Dac, cetatea Sarmizegetusa Regia, din satul Grădiștea de Munte, care face parte din patrimoniul UNESCO, acolo mai fiind și un castru roman, precum și mai multe situri arheologice. Celelalte două cetăți din patrimoniul UNESCO, Blidaru și Cetățuie, se află pe teritoriul satului Costești, tot aici mai aflându-se și o fortificație dacică. De asemenea, în comună mai avem și alte vestigii istorice de factură dacică și romană. Astfel, la Ocolișu Mic este o fortificație dacică, iar la Bucium și Costești – Deal sunt castre romane, la fel ca și în locurile numite Comărnicel, Muncel – Godeanu și Dealul Șesului.

Luminițele de sărbători au fost aprinse la Deva, joi seară, în Ajun de Moș Nicolae, când a avut loc și deschiderea „Târgului de Iarnă”, amenajat în Piața Unirii, din centrul istoric al orașului. 

„Astăzi, am aprins luminițele care aduc magia Crăciunului în orașul nostru. Vă invităm să vă bucurați de Târgul de Crăciun și să trăiți fiecare moment de poveste al acestei perioade speciale”, a transmis Lucian Ioan Rus, primarul municipiului Deva.

Până pe 7 ianuarie 2025, târgul va fi deschis zilnic, expozanți din județ și din alte zone ale țării țării fiind prezenți cu produse și bucate tradiționale specifice sărbătorilor de iarnă. Pe scena amplasată în Piața Unirii vor avea loc concerte de colinde și cântece de Crăciun susținute de ansambluri și interpreți renumiți din zonă și din țară. În perioada 14-15 decembrie și 21-22 decembrie, târgul va găzdui spectacole de colinde, iar în 19 decembrie 2024, va avea loc un concert de colinde la Catedrala Adormirea Maicii Domnului.

Copiii își lustruiesc ghetuțele, în această seară, în așteptarea lui Moș Nicolae. Cei cuminţi vor găsi dulciuri şi jucării, iar cei obraznici nuieluşe. Se spune că, în fiecare an, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, Moş Nicolae vine, punctual, lăsându-le celor mici în cizmuliţe daruri. Spre deosebire, de Moş Crăciun, acesta nu se arată niciodată. Povestea darurilor împărţite pe furiş în noaptea de Sfântul Nicolae începe din vechime.

Născut în jurul anului 280, în localitatea Patara Lichiei, și trecut la cele veșnice în jurul anului 345, în localitatea Mira (astazi Kocademre, Turcia), Sfântul Nicolae este cel mai cunoscut și iubit sfânt al Bisericii Ortodoxe.

Legendele povestesc despre dragostea lui pentru copii, despre bunătatea lui şi despre miracolele pe care le-a făptuit. Probabil, cea mai cunoscută poveste este aceea care dă ştire despre felul în care a ajutat trei surori. Se spune că, Sfântul Nicolae a ajutat trei fete sărmane din oraşul său, aducându-le dar de zestre, noaptea, fără să fie văzut. Cele trei fete trăiau într-o sărăcie lucie, motiv pentru care tatăl lor plănuia să le vândă, crezând că astfel se va îmbogăţi. Plânsetele şi rugăminţile fetelor nu l-au înduplecat pe bătrânul cu suflet hain. Sfântul Nicolae a aflat despre suferinţa lor şi noaptea, pe furiş, el a aruncat o pungă plină cu galbeni în odaia fetei celei mai mari. Astfel, ea a reuşit să se mărite. La fel a făcut Moşul şi în următorii doi ani, iar celelalte două fete au reuşit să se aşeze şi ele la casele lor.

Povestea lui a ajuns şi în «Ţara lui Moş Crăciun»

Cu şase sute de ani mai târziu, ţarul rus Vladimir a vizitat Constantinopolul şi auzind de toate aceste poveşti frumoase despre episcopul Nicolae a decis să-l proclame sfântul Rusiei. Poveştile au ajuns chiar şi până în Laponia, la oamenii care călătoresc cu saniile trase de reni. Cei trei saci cu aur, pe care i-a dăruit Nicolae celor trei surori, l-au făcut să ajungă în atenţia comercianţilor din Italia de Nord. El era reprezentat în statui şi imagini, ţinând în mâini cei trei săculeţi cu aur, iar mai târziu, când a devenit sfântul comercianţilor, sacii au devenit mingi de aur, care îi reprezentau pe cămătari.

Dacă în ghetuţele copiilor cuminţi, Moş Nicolae lasă dulciuri şi jucării, micuţii neastâmpăraţi găsesc şi câte o nuieluşă. Ideea nuieluşei care pedepseşte are la bază un episod din viaţa marelui ierarh din secolul al IV –lea, la sinodul de la Niceea când blândul Nicolae l-a pălmuit pe ereticul Arie, poate chiar cu mâna aflată astăzi în biserica Sfântul Gheorghe cel Nou, din Bucureşti. Palma Sfântului Nicolae este închipuită în zilele noastre în tradiţionala nuieluşă.