Endometrioza este o afecțiune comună ginecologică ce se caracterizează prin prezența glandelor endometriale și a stromei în afara locație lor. Este o afecțiune dependentă hormonal și întalnită la femei în timpul vieții reproductive. Incidența este greu de analizat având în vedere că femeile sunt deseori asimptomatice. Ținând cont că standardul de aur în diagnosticarea endometriozei îl reprezintă laparoscopia însoțită de biopsie conform literaturii de specialitate la femeile asimptomatice prevalența atinge de la 2-22% iar cele care prezintă infertilitate asociată cu durerea pelvina poate ajunge pană la 50%.

Trecând peste aceste statistici care de altfel sunt foarte importante vreau să enumăr câteva teorii de apariție a endometriozei:- pe primul loc se află teoria menstruației retrograde și anume diseminarea prin trompele uterine a țesutului endometrial înauntru cavității peritoneale.. totuși această teorie nu stă foarte bine în picioare când vine vorba de prezența endometriozei la nivelul diafragmului și a spațiului retroperitoneal făcându-și apariția în acest moment teoria diseminării limfatice și vasculare. O altă teorie este cea a metaplaziei celomice care propune ideea că peritoneul parietal este un țesut pluripotent care poate suferi transformări metaplazice. În cele din urmă este teoria inducției care susține că unii factori hormonali sau biologici pot induce diferențierea celulelor nediferențiate în țesut endometrial.. Dar să lăsăm aceste teorii și să vedem cu ce simptome se confruntă pacientele: – durerea fiind cel mai des întâlnit simptom având ca și posibilă cauză prezența de citokine proinflamatorii și prostaglandine eliberate de implanturile peritoneale..- dismenoreea este considerată a fi ciclica la menstruație și o poate preceda cu 24-48 h. Dispareunia (durerea la contact sexual) poate fi produsă de afectarea septului rectovaginal și a ligamentelor uterosacrate – disuria, defecația dureroasă, infertilitatea. Ce avem de făcut în situația aceasta? Vom efectua un examen clinic ginceologic, o serie de analize de laborator printre care și anumiți markeri cuma ar fi CA 125, CA19-9, interleukina 6 și TNF alfa, investigații complementare noninvazive cum ar fi ecografia vaginală, CT, RMN însă ca mijloc principal de diagnostic este laparoscopia urmat de biopsie. O dată avut diagnosticul trebuie să trecem la tratament care constă intr-o conduită expectativă în cazul pacientelor asimptomatice sau diagnosticate accidental, tratament medicamentos al durerii cu antiinflamatorii nesterioidiene, COC, progestine, agonisti GnRH, inhibitori de aromataza și în ultimul rând tratamentul chirurgical al durerii asociate prin îndepărtarea leziunilor și aderențelor, rezecția endometriomului, neurectomie presacrată mergând până la histerectomie cu anexectomie bilaterală.
Material întocmit de către dr. Betea Răzvan – Medic Primar Obstetrică-Ginecologie, Competență în Gineco-Oncologie, Histeroscopie, Colposcopie, Ultrasonografie în Obstetrica și Ginecologie, Chirurgie Laparoscopică Ginecologică

Echipa Laurus Medical Deva