Actualitate

Eveniment de suflet şi petrecere câmpenească, lângă Geoagiu

Publicat

cu 11 ani in urma

29 iulie 2013

Redactat de

Redactie

„Fiii” satului Văleni s-au întors acasă

Mai multe manifestări devenite deja o tradiţie încearcă an de an să păstreze vie o localitate, pe cât de frumoasă, pe atât de depopulată

Muzică, voie bună, mici, bere, dulciuri, colaci secuieşti sau îngheţată, acestea au fost doar câteva dintre „trataţiile” de care s-au bucurat ieri locuitorii micului sat Văleni, aflat în apropiere de oraşul Geoagiu.

Cea de-a şasea ediţie a manifestării „Întâlnire cu fiii satului Mermezeu – Văleni – În memoriam Iulius Borza” a adunat şi în acest an câteva sute de participanţi, atât oameni care încă locuiesc în sat, cât şi pe cei născuţi acolo, dar plecaţi prin alte părţi, chiar şi în străinătate, şi întorşi pe meleagurile natale, special pentru acest eveniment, dar şi hunedoreni din localităţile învecinate. Evenimentul s-a desfăşurat ca o petrecere câmpenească, de la care nu au lipsit spectacolul folcloric susţinut de interpreţi şi ansambluri de muzică populară.

Adunare între Văi ca acum peste 100 de ani

Sărbătoarea micului sat Văleni s-a desfăşurat pe parcursul a două zile, sâmbătă şi duminică, iar programul manifestărilor a fost unul foarte bogat, deşi acţiunile s-au desfăşurat pe o căldură sufocantă. Un moment artistic comemorativ intitulat „Lumina din cântec” dedicat regretatului interpret Iulius Borza, unul dintre „fiii” satului Văleni, a deschis seria manifestărilor desfăşurate sâmbătă. Participanţii, cu fălclii în mână s-au deplasat la casa părintească a interpretului de folclor, unde au fost întâmpinaţi de mama acestuia Seara s-a încheiat cu un foc de tabără şi o discotecă în aer liber.

Dacă sâmbătă, evenimentele pregătite de organizatori, Primăria Geoagiu şi Asociaţia „Sargeţia” Gal, au avut mai mult un caracter comemorativ, ieri, duminică, participanţii au avut parte de distracţia oferită de o petrecere în aer liber. Aceasta a avut loc în centrul satului Văleni, pe platoul dintre Văile Prii şi Hălăstăului, loc de adunare a locuitorilor, încă de pe vremea lui Axente Sever, din anii 1849 – 1850.

Paradă de cai, căruţe, fete şi feciori

Şi pentru că ieri, tot a fost duminică, zi de mers la biserică pentru toţi creştinii, o slujbă religioasă a dat startul manifestărilor din cadrul „Întâlnirii cu fiii satului Mermezeu – Văleni”. Slujba a avut loc la biserica din satul Văleni, iar aceasta a fost urmată de un recital de pricesne interpretate de un grup de artişti hunedoreni îndrumaţi de profesorul Ică Pop. Deşi a fost o temperatură de peste 30 de grade Celsius, sătenii din Valeni şi Mermezeu, dar şi participanţi din oraşul Geoagiu sau alte localităţi hunedorene au îndurat cu stoicism căldura înăbuşitoare şi au fost alături de autorităţile locale la slujba de pomenire a eroilor ce a avut loc la Crucea dintre Văi. Printre participanţi, pe lângă primarul oraşului Geoagiu, Ioan Vălean, a fost prezentă şi Natalia Intotero, deputat PSD de Hunedoara.

Pata de culoare, şi la propriu şi la figurat, a evenimentelor de ieri de la Văleni l-a constitut alaiul de fete şi feciori, îmbrăcaţi în costume naţionale, călare pe cei mai frumoşi cai sau în căruţe tradiţionale împodobite de sărbătoare şi „dotate” cu drapeluri care au luat privirile tuturor. Potrivit unei tradiţii locale străvechi, cu un astfel de alai mergeau, pe vremuri, locuitorii la adunările importante, la nunţi sau alte evenimente de marcă din viaţa comunităţii. Ieri, câteva zeci de fete şi flăcări, îmbrăcaţi în staie populare, însoţiţi de cai sau căruţe, au plecat spre troiţa de la intrarea în satul Văleni unde au participat la o slujbă de pomenire oficiată de preotul satului.

Diplome şi mult folclor

Deschiderea oficială a manifestărilor cultural artistice din cadrul celei de-a şasea ediţii a „Întâlnirii cu fiii satului Mermezeu – Văleni” a avut loc ieri, de la ora 15:00, când o serie de oficialităţi, reprezentanţi ai autorităţilor locale, ai unor instituţii judeţene sau oaspeţi din localităţi învecinate au transmis câte un mesaj locuitorilor strânşi pe platoul dintre Văi. Printre cei care au vorbit s-a numărat primarul oraşului Geoagiu, Ioan Vălean, juristul Remus Borza, „fiu” al satului şi preşedinte al Gal Sargeţia, dar şi reprezentanţi ai Asociaţiei de Prietenie pentru Schimburi Economice şi Culturale România- Vietnam, China- Singapore. Oaspeţii manifestării au primit „Diplome de onoare” din partea Primăriei Geoagiu. De buna dispoziţie a participanţilor, de pe scena evenimentului, s-au ocupat, până seara târziu în noapte, Ansambluri „Săpânţana” din Maramureş, „Şoimuşana” şi „Germisara” al Casei de Cultură „Ion Budai Deleanu” din Geoagiu, Formaţia de Căluşari de la Orăştioara de Sus, dar şi cei din satul Ceru Băcăinţi. Nu au lipsit nici interpreţii consacraţi cum ar fi Adrian Bota, Mariana Ieşan, Mihai Petreuş, Ana Oprean. Doinel Hândorean sau Nelu Ban Fântână.

Printre surprizele evenimentului s-a numărat şi acordarea de către Primăria Geoagiu, a unor diplome aniversare, locuitorilor satului Văleni născuţi în lunile iulie, august şi septembrie.

[notification type=”standard”]

Legenda Crucii dintre Văi

La Crucea dintre Văi a avut loc un parastas pentru eroii neamului

Abandonată într-un râu, timp de zeci de ani, crucea din lemn amplasată între Văile Prii şi Hălăstăului care a găzduit ieri o slujbă de pomenire, are o poveste pe care o ştiu toţi sătenii din Văleni. Cioplită în anul 1804, crucea a fost descoperită în urmă cu circa 5 ani de preotul satului. Potrivit legendei locale, acesta circula cu maşina pe un drum, iar la un moment dat a fost nevoit să se oprească, fără un motiv anume. Coborând din maşină, acesta a descoperit, aruncată în râu, o cruce din lemn, aproape putrezită. Preotul a considerat că Dumnezeu i-a trimis un semn şi a luat cu el obiectul descoperit. Crucea din lemn (foto mic) a fost restaurată şi vopsită, fiind amplasată pe locul care desparte cele două văi, dar şi satul Văleni şi Mermezeu. De atunci, aceasta a devenit un loc în care periodic au loc slujbe religioase, fiind cunoscută sub numele de „Crucea dintre Văi”.

[/notification]

[notification type=”standard”]

„Suntem deosebit de bucuroşi că odată pe an reuşim să-i facem fericiţi pe lociitorii satului Văleni. Aceştia sunt, an de an, tot mai puţini şi suferă din cauza faptului că au tot mai greu acces către oraş. Sunt 12 kilometri de drum nemodernizat, am încercat şi am reuşit să asfaltăm doi kilometri. Dorim în continuare să punem în valoare zona care este deosebit de frumoasă, se pot creşte animale şi se poatee trăi foarte bine cu condiţia ca drumul să fie accesibil tot anul. Credem că prin această manifestare aducem un plus de valoare zonei, în fiecare an şi tot mai mulţi cetăţeni să se stabilească la Văleni pentru că, în urmă cu vreo 50 de ani, aici erau peste 800 de locuitori. Acum mai sunt cam 50 şi aceştia au vârsta de peste 60 de ani. Ca putere economică satul este deosebit de slăbit însă, de când am înceout această manifestare, au început să se aşeze aici mai mulţi oameni, chiar se conturează o zonă turistică, pentru că aici s-au construit câteva cabane. Avem speranţe că în viitorul apropiat satul va fi din nou repopulat. Manifestarea numără anual circa 1.000 de participanţi dintre care cam jumătate sunt „fiii” ai satului” Văleni” – Ioan Vălean (foto mic), primarul oraşului Geoagiu

[/notification]

Etichete:câmpeneascã de eveniment geoagiu lângă petrecere şi suflet

Urmatorul

(VIDEO) S-a dat drumul la „Big-Brother” în Deva

Nu rata

Preşedintele CJ Mircea Moloţ, în război deschis cu UNPR Hunedoara

Actualitate

Primarul din Hărău propune unirea a trei comune

Publicat

cu 2 ore in urma

4 octombrie 2024

Redactat de

Szekely Amarildo

Tema reorganizării administrativ – teritoriale este reluată periodic, la nivel central, mai ales în anii electorali, cum este și 2024, dar istoria ne-a arătat că totul rămâne doar la nivel declarativ. Un primar dintr-o comună hunedoreană vine, însă, cu o propunere concretă în acest sens.

Cu Rapoltu Mare și Certeju de Sus

Prezent în emisiunea SPUNE CE CREZI, difuzată pe postul de televiziune online SERVUSHD TV și moderată de colega noastră Ioana Popescu, Lucian Mihael Albu Weber, primarul din Hărău, a vorbit, în premieră, despre demersurile pentru comasarea dintre comuna sa și alte două localități rurale învecinate, Rapoltu Mare și Certeju de Sus. “Se tot vorbește de ceva timp despre reorganizarea administrativ – teritorială, iar din punctul meu de vedere aceasta trebuie făcută. Eu îmi doresc acest lucru și o spun în premieră, în această emisiune, că am și făcut pași în acest sens. Nu mai putem merge mai departe cu comune de 80 de locuitori, de 200, de 500, de 1.500 de locuitori. Din mai multe motive nu se mai poate merge înainte. Astfel, am avut deja discuții cu primarul din Rapoltu Mare și ne-am pus de acord să facem demersurile pentru a uni cele două comune. Am discutat și cu vecinii de la Certeju de Sus. Acolo va fi un primar nou, căruia i-am adus la cunoștință intențiile noastre. Acesta încă nu a luat vreo decizie, pentru că este prematur, însă cu Rapoltu Mare am discutat aceste aspecte încă dinainte de alegeri, iar dinspre Certeju de Sus așteptăm un răspuns în viitor”, a spus Lucian Mihael Albu Weber, primarul reales al comunei Hărău.

O nouă localitate, cu 7.000 de locuitori

Noua localitate ar avea în jur de 7.000 de locuitori și, în plus, cele trei comune nu vor fi împărțite, pe sate, către diferite orașe. „Vreau să fac o comună mare, cu 6-7.000 de locuitori. Dacă se va face reorganizarea administrativ teritorială estimez că în jur de 70% dintre actualele comune vor dispărea, majoriatea urmând a fi înghițită de orașe. Adică tot ce este pe lângă Orăștie va merge acolo, la fel la Călan, Hațeg sau Brad. Pe noi, probabil, ne vor sparge, o parte la Deva, o parte la Simeria. Eu vreau să păstrez și noțiunea asta de rural. Acum nu discutăm de numele viitoarei comune sau de cine va candida ca și primar. Aceste aspecte nu le-am discutat niciodată”, a mai declarat primarul din Hărău în emisiunea SPUNE CE CREZI de pe SERVUSHD TV.

Decât codaș la oraș, mai bine-n satul tău fruntaș

În cazul acestei comasări administrativ – teritoriale se potrivește de minune zicala „Decât codaș la oraș, mai bine-n satul tău fruntaș”. Mai exact, primarul din Hărău a explicat că în cazul în care comunele vor fi arondate la orașe, acestea nu au puterea ecponomică pentru a investi în așezările rurale pe care le vor încorpora. “Eu am o altă viziune. Nu mă intersează dacă voi fi viitorul primar al noii comune, dar știu că în urma mea a rămas ceva pentru cetățeni.

Vreau să rămână o comună mare, în rural, pentru că altfel va fi o periferie a unui oraș care, oricum, nu are un nivel de dezvoltare cum trebuie și nu va veni să investească la tine nimic. Sunt foarte multe beneficii, mai ales în ce privește proiectele de dezvoltare”, a menționat Lucian Mihael Albu Weber.

Procedură deloc complicată

Pentru a se face această unire trebuie urmată o anumită procedură, care nu este deloc complicată. „Facem totul pas cu pas. Primul lucru ce va trebui să-l facem sunt Hotărâri de Consiliu Local prin care ne exprimăm acordul pentru noua comună și să organizăm un referendum în acest sens. După Hotărâri urmează ceilalți pași, adică discuții cu Consiliul Județean, cu Prefectura, cu Ministerul Dezvoltării, în care să punem toate lucrurile la punct, și apoi va avea loc referendumul. Conform legislației în vigoare, pentru ca referendumul să fie valid, trebuie să participe la el 30% din populație, iar votul majorității decide. Dacă se votează pentru, se validează referendumul și, apoi, se va face unificarea comunelor”, a mai precizat primarul comunei hunedorene Hărău.

O prioritate pentru viitorul mandat

Primarul din Hărău a reafirmat că nu se cramponează de o funcție, deși nu ascunde faptul că și-ar dori să fie primarul noii comune, afirmând, totodată, că unirea celor trei localități va fi una dintre prioritățile noului mandat. „Această acțiune va fi una dintre prioritățile mele în viitorul mandat. Dacă și Certejul va fi de acord, vom avea o comună, repet, de circa 7.000 de locuitori. Ar fi o comună sănătoasă, cu forță economică și cu tot ceea ce mai trebuie. Aceasta este viziunea mea și sper să o înțeleagă și cetățenii. Voi face tot ceea ce îmi stă în puțință pentru ca oamenii să înțeleagă că totul este doar în beneficiul lor. Nu este o condiție ca eu să fiu primarul viitoarei comune. Aș fi, însă, ipocrit, să spun că nu m-ar intersa să fiu în fruntea noii comunități, dar nu este, repet, o prioritate de-a mea”, a afirmat actualul și viitorul primar al comunei Hărău, Lucian Mihael Albu Weber, în cadrul emisiunii SPUNE CE CREZI, difuzată pe postul de televiziune online SERVUSHD TV. Întreaga emisiune poate fi urmărită pe pagina de Facebook ServusHD TV sau accesând link-ul https://fb.watch/uZTteOLBNM/.

Citeste mai mult ...

Actualitate

Stranierii Hunedoarei iau lecții de limba română

Publicat

cu 8 ore in urma

3 octombrie 2024

Redactat de

Szekely Amarildo

Jucătorii străini sosiţi în această vară la Corvinul Hunedoara, respectiv croatul Predrag Vladic, nord – macedoneanul Kristijan Ackovski, belgianul Mehdi Lehaire și nigerienii Goodnews Chuku, Jimmy Otega și Odejobi Babatunde, au început, în această săptămână, cursuri de limba română.

Acest lucru se face pentru ca acomodarea lor să decurgă mult mai repede şi mult mai bine şi pentru ca ei, stranierii Corvinului, să se simtă, realmente, #AcasălaHunedoara. “Prilej cu care le mulţumim pentru deschidere şi disponibilitate doamnei directoare Dana Vişovan şi colectivului de profesori de la Şcoala Gimnazială Nr. 1. Aceştia se vor asigura că Predrag, Kristijan, Mehdi, Chukwu, Jimmy şi Odejobi vor comunica mult mai uşor şi, sperăm noi, cât mai fluent, în limba română. Spor băieţi”, au scris, pe pagina lor oficială de Facebook, cei de la FC Corvinul 1921 Hunedoara.

Foto: Facebook FC Corvinul 1921 Hunedoara

Citeste mai mult ...

Actualitate

37 de trenuri electrice noi vor intra în circulație. Vor deservi și rute din județ

Publicat

cu 8 ore in urma

3 octombrie 2024

Redactat de

Ramona Ștefan

Un număr de 37 de trenuri electrice vor intra în circulație, începând din noiembrie 2024, a anunțat Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF). Noile trenuri electrice vor circula și pe rute din județul Hunedoara.

ARF a anunțat că a semnat un act adițional ce modifică prevederile contractului aferent proiectului care prevede achiziționarea a 37 de rame electrice interregionale noi, denumite RE-IR și achiziționarea serviciilor de mentenanță și reparații necesare funcționării respectivelor trenuri, încheiat între Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), în calitate de autoritate contractantă, pe de o parte, și Alstom Ferroviaria S.p.A., în calitate de furnizor, pe de altă parte.

“Documentul în cauză modifică elementele legate de durata contractului și prevede unele clauze contractuale care să permită punerea, temporară, în funcțiune cu călători a RE-IR TS3, ce va fi livrată de Alstom și face obiectul CSP aprobat prin HG nr.1328/28.12.2023, în vederea circulației temporare cu călători pe calea ferată din România. Astfel, trenurile livrate de Alstom sunt preconizate a intra în circulația cu călători, în baza livrării întregului lot de 37 de trenuri și obținerii autorizațiilor de tip și de introducere pe piața din România, în perioada noiembrie 2024 – decembrie 2025”, se arată într-o informare a ARF.

Serviciile de mentenanță vor fi prestate pe o durată de 15 ani începând cu data recepției fiecărei rame electrice.

Contract de 1,7 miliarde de lei

ARF reamintește că valoarea totală a contractului de finanțare este de 1.708.996.863,41 lei, finanțarea fiind distribuită după cum urmează: 1.213.523.359,27 lei – valoarea eligibilă nerambursabilă din partea fondurilor( FEDR); 214.151.181,05 lei – bugetul propriu al beneficiarului; 281.322.323,09 lei – cheltuieli neeligibile, inclusiv TVA.

Pe ce rute vor circula

Rutele deservite de ramele electrice de lung parcurs sunt: București Nord – Constanța, București Nord – Brașov – Arad – Timișoara, București Nord – Brașov – Cluj, București Nord – Brașov – Deda – Cluj, București Nord – Brașov, București Nord – Iași, București Nord – Suceava, București Nord – Galați, București-Nord – Craiova – Târgu Jiu- Petroșani – Simeria, București Nord-Craiova-Timișoara-Arad, Cluj-Timișoara, Cluj-Suceava-Iași.

Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul de Coeziune, prin Programul Transport 2021-2027.