Efectivele Ministerului Afacerilor Interne care au asigurat, pe timpul nopții, măsurile de protecție pentru cele 524 de secții de votare, constituite la nivelul județului Hunedoara, le-au predat, în această dimineață, președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, cu sigiliile intacte.

În ultimele 24 de ore, au fost primite 2 sesizări privind posibile incidente electorale, referitoare la continuarea propagandei electorale, acestea fiind în curs de verificare.

Pentru astăzi, la nivelul județului au fost luate măsuri pentru ca procesul de votare să se desfășoare fără probleme din punct de vedere al ordinii publice, așa cum și pe timpul campaniei electorale, datorită mobilizării efectivelor implicate, a fost menținut un climat normal de legalitate și siguranță publică.

La nivelul județului Hunedoara sunt mobilizați aproximativ 1.300 de polițiști, jandarmi, pompieri și lucrători din alte structuri, dintre care peste 1.000 asigură protecția secțiilor de vot.

Efectivele MAI vor acționa cu imparțialitate și respectarea cu strictețe a normelor legale în îndeplinirea misiunilor de astăzi, mai ales, în ceea ce privește verificările privind posibilele incidente electorale, indiferent de persoanele implicate.

Permiteți-mi să reamintesc o serie de contravenții și infracțiuni electorale:
• Persoana care votează fără a avea acest drept, de două sau mai multe ori prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.
• Aceeași pedeapsă este prevăzută și pentru cetățeanul care utilizează un act de identitate nul ori fals sau un buletin de vot fals.
• Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
• Nu intră în categoria bunurilor interzise, bunurile cu valoare simbolică, inscripționate cu însemnele unei formațiuni politice.
• Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
• Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepsește cu amendă, dar dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secției de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.
• Persoana care refuză să se conformeze dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în împrejurimi poate primi o amendă cuprinsă între 1.500 și 4.500 de lei.
• Continuarea propagandei electorale, inclusiv pe rețelele de socializare, precum și sfătuirea alegătorilor la sediul secțiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral se sancționează cu amendă de la 4.500 la 10.000 de lei.

Atragem atenția asupra Deciziei BEC nr. 23D din 19.09.2024 care prevede că fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot este interzisă.
Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în România, care în ziua votării se află în țară, pot vota în baza unuia dintre următoarele documente: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic și carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare.
Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Hunedoara vine în sprijinul cetățenilor români care nu dețin documente de identitate valabile, asigurând program cu publicul până la ora 21.00. Același lucru este valabil și pentru celelalte servicii publice comunitare locale de evidență a persoanelor de pe raza județului.
La alegerile de astăzi, au dreptul să voteze cetățenii români care au peste 18 ani, precum și cei care, astăzi, împlinesc această vârstă.

Pe parcursul acestei zile, vom susține periodic declarații de presă cu privire la aspectele de interes referitoare la misiunile structurilor MAI în contextul procesului electoral.

CENTRUL JUDEȚEAN DE COMUNICARE HUNEDOARA

FOTO: ARHIVĂ

În județul Hunedoara, până la ora 10:00, la urne s-au prezentat 23.947 de alegători, din totalul celor 363.470 de persoane înscrise pe liste, ceea ce reprezintă un procent de 6,59 la sută.

Pe listele permanente au votat 21.006 de persoane, pe cele suplimentare 2.853 de persoane, iar cu urna mobilă 88, potrivit informațiilor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

Procesul electoral se desfășoară în cele 524 de secții de votare, amenajate pe teritoriul județului.

„Ziua Națională a României” este sărbătorită pe data de 1 Decembrie, începând cu anul 1990. Această dată marchează un moment semnificativ în istoria țării, deoarece în anul 1918, la Alba Iulia, Marea Adunare Națională a adoptat hotărârea istorică de unire a Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

La 1 decembrie 1918, Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, constituită din 1.228 de deputați și susținută de peste 100.000 persoane venite din toate colțurile țării, a hotărât Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul Român. Această decizie a fost făcută publică prin Rezoluția de la Alba Iulia, document istoric prin care s-a înfăptuit visul de veacuri al poporului român: România Mare.

În documentul citit de Vasile Goldiș se arată că: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.”

Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege, la 11 decembrie 1918 de cãtre Regele Ferdinand, fiind votatã de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919, în unanimitate.

Anterior, în perioada cuprinsă între anii 1866 – 1947, “Ziua Națională a României” era celebrată la data de 10 Mai, iar mai apoi, între anii 1948 și 1989, pe toată durata regimului comunist, la data de 23 august.

În 1990, Parlamentul României a hotărât prin Legea nr. 10 din 31 iulie, proclamarea zilei de 1 Decembrie ca “Zi Națională a României”, legea fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990. Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991, articolul 12, alineatul 2.