Dacă avem ce scoate de sub pământ, problema fondurilor care să finanţeze astfel de săpături este principala „durere” a celor ce, deocamdată, „întreţin cu târnăcopul o idee”
Municipiul Hunedoara şi împrejurimile lui se dovedesc a fi o sursă inepuizabilă de vestigii istorice din cele mai vechi timpuri. Arheologii care desfăşoară săpături în zonă se declară impresionaţi de descoperirile scoase la iveală cu precădere din jurul Castelului Corvinilor din Hunedoara, iar, mai nou, al Dealului Sânpetru.
Paleolitic, neolitic, eneolitic, Epoca Fierului, dar şi cea dacică sau Evul Mediu, toate aceste perioade istorice sunt reprezentate de descoperirile arheologice efectuate până în prezent la Hunedoara. Ele ar putea fi admirate de turişti, ar putea intra în patrimoniul Castelului Corvinilor, doar dacă acest edificiu istoric ar primi titulatura de „muzeu”, nu doar pe hârtie, ci şi din punct de vedere juridic. În plus, echipa de cercetători ce se ocupă de scoaterea la iveală a acestor vestigii istorice şi-ar dori ca informaţiile să fie publicate într-o monografie a Hunedoarei, ce s-ar putea întinde pe zece volume, datorită cumulului mare de date adunate. Totul se opreşte la faza de idee, deocamdată, din cauza lipsei de bani.
Dealul Sânpetru, cea mai recentă „redută”
Primele vestigii istorice au scoase la iveală în grădina Castelului Corvinilor şi au fost nişte fragmente de vase, aparţinând paleoliticului. Ele au fost descoperite în perioada 1998 -2002, în cursul cercetărilor de atunci realizate în parteneriat cu Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, de către un grup de studenţi aflaţi în perioada de practică de specialitate. Tot atunci, au fost descoperite şi vase aparţinând culturii Coţofeni, din eneoliticul final. „Dacă descoperirile paleolitice şi neolitice se înscriu în specificul ansamblului siturilor din aceiaşi perioadă de pe Mureşul Mijlociu, ultimele informaţii în legătură cu contextele arheologice aparaţinând eneoliticului şi Epocii Fierului pun într-o nouă lumină importanţa Hunedoarei în cadrul cercetărilor arheologice din România şi sud-estul Europei. Astfel, descoperirile din zona Judecătoriei Hunedoara şi a Pieţei Obor, alături de cele de la Cimitirul Reformat şi Grădina Castelului au dat numele unui grup cultural de la începutul eneoliticului numit Grupul Hunedoara”, a declarat muzeograful Sorin Tincu. Printre cele mai recente descoperiri efectuate la Hunedoara, pe Dealul Sânpetru, s-a numărat o cetate şi o aşezare civilă dacică, peste care se suprapune o fortificaţie medievală de pământ. Tot de aici, „au scos capul” din praful istoriei mai multe fragmente ceremic sau de vase aparţinând culturilor Coţofeni, Wietenberg şi Basarabi, dar şi Evului Mediu şi epocii dacice. Specialiştii care au dat cu târnăcopul şi au pus mâna pe aceste obiecte după sute sau mii de ani de când ele au fost îngropate în pământ se plâng din cauza lipsei de bani pentru cercetările arheologice de la Castelul Corvinilor şi împrejurimi. „Dealul Sânpetru a fost cercetat doar în proporţie de 4 la sută, iar ceea ce am descoperit aici e foarte important. Ştim cum arată fortificaţia medievală şi cea dacică, dar până să scoatem totul la iveală mai este nevoie de foarte mult timp. Am cooptat specialişti de la alte muzee pentru a lămuri situaţia şi a ne ajuta pentru că Hunedoara nu are capacitatea financiară să susţină astfel de şantiere arheologice. Avem nevoie de bani pentru tratarea descoperirilor arheologice în mod profesional şi vrem să atragem atenţia autorităţilor în acest sens”, a afirmat Cristia Roman, muzeograf la Castelul Corvinilor din Hunedoara.
Având în vedere bogăţia vestigiilor istorice descoperite, Hunedoara a fost împărţiţă în cinci zone: Castelul Corvinilor, Dealul Sânpetru, Judecătoria şi Piaţa Obor, cartierul Buituri şi staţia CFR din municipiu – aici fiind găsite resturi aparţinând tuturor perioadelor de la paleolitic, până la epoca dacică şi Evul Mediu.
Muzeu, nu doar pe hârtie
Toate aceste rămăşiţe istorice, dintre care o mare parte zac în depozitul Castelului Corvinilor, ar putea fi admirate de hunedoreni dacă ar exista finanţarea necesară. „Pentru o expoziţie este nevoie de bani ca să cumperi, în primul rând, corpuri expoziţionale şi să asiguri microclimatul necesar păstrării acestor obiecte. Noi, şi pentru restaurarea acestor piese, trebuie să apelăm la alte muzee pentru că nu avem oamenii noştri care pot face această muncă. Toate cercetările pe care le-am făcut au fost în colaborare cu alte muzee, cum ar fi Brukenthal din Sibiu sau Muzeul Naţional din Bucureşti”, a mai spus muzeograful Sorin Tincu.
Multe dintre aceste probleme ar putea fi rezolvate prin transformarea Castelului Corvinilor în muzeu. Deşi în scripte, edificiul istoric apare cu numele generic de „muzeu” încă din 1974, castelul nu se bucură de niciuna din facilităţile conferite de o formă legală a acestei instituţii. Practic, castelul nu poate accepta donaţii, nu poate depune proiecte, nu poate atrage bani şi, cel mai important, nu poate obţine autorizaţii pentru săpături arheologice. „În această situaţie, Castelul Corvinilor nu este atractiv pentru a fi inclus într-un circuit expoziţional şi nici nu poate fi promovat în mediul academic. Ca să nu mai vorbim de faptul că nu are dreptul să deţină un patrimoniu. Toate acestea s-ar putea lămuri de anul viitor când castelul ar putea deveni muzeu. Astfel, munca noastră, a trei doctori în arheologie, care dau la târnăcop pentru a întreţine o idee, nu ar fi în zadar”, a afirmat muzeograful Cristian Roman.
[notification type=”standard”]
Castelul Corvinilor a avut o „Zi a Porţilor Deschise”
Sute de oameni au trecut pragul Castelului Corvinilor din Hunedoara, la sfârşitul săptămânii trecute. Cu mic cu mare, aceştia au putut pătrunde în toate cotloanele şi sălile ce sunt deschise pentru accesul publicului, vizitarea edificiului istoric fiind gratuită în cadrul „Zilei Porţilor Deschise” la Castelul Corvinilor. Vizitatorii români sau străini au fost întâmpinaţi cu pâine şi sare la intrarea în castel. Sala de tortură, dar şi mai multe expoziţii de artă sau etnografie s-au aflat printre popasurile pe care pubicul le-a putut face în cadrul periplului la castel. Printre atracţiile zilei s-au numărat cavalerii şi domniţele de Hunedoara, alături de care vizitatorii s-au putut fotografia.În plus, pentru cei mai războinici, cavalerii echipaţi şi dotaţi „ca la carte” au oferit demonstraţii de luptă şi măiestrie ori şi-au măsurat puterile cu vizitatorii.
Directorul Castelului Corvinilor, Flavius Tudor susţine că monumentul istoric se va bucura de o promovare intensă în străinătate ca urmare a sesiunii de filmări pe care o echipă de la Travel Chanel a realizat-o la Hunedoara. „Castelul va fi introdus pe portalul Travel Chanel de destinaţii ce trebuie vizitate. În curând, un link va fi postat pe site-ul acestui canal. Credem că aceasta este un ajutor incuantificabil pentru promovarea castelului”, a declarat Flavius Tudor. Acesta mai spune că edificiul istoric din Hunedoara se află pe drumul cel bun în ceea ce priveşte promovarea, mai ales după ce programul de vizitare a fost lărgit la 12 ore în fiecare zi, iar o serie de săli şi aripi ale castelului au fost deschise pentru public. În plus, în curând la Hunedoara, va fi creat un grup de lucru ce se va ocupa de promovarea Castelului Corvinilor.
[/notification]
