Connect with us
Data: 06/02/2025
.

Actualitate

Kosonii furaţi de la Sarmizegetusa Regia şi recuperaţi din SUA, expuşi la Muzeul Naţional de Istorie

Publicat

pe

În premieră

Monedele dacice din argint, repatriate tocmai din Chicago, au fost arătate pentru prima dată, iar specialiştii spun că sunt piese extrem de rare

Cele 49 de monede dacice din argint, de tip koson, sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, din Munţii Orăştiei, şi recuperate recent tocmai din Statele Unite ale Americii (SUA), în urma unei cooperări fructoase cu autorităţile de peste ocean, au fost expuse în premieră la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti. Piesele au fost arătate cu prilejul unei conferinţe de presă excepţionale, organizată cu prilejul readucerii în ţară a acestui lot de monede dacice.

Experţii spun că cei 49 de kosoni, recent recuperaţi din Chicago, au fost emişi în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44 – 29 a. C.

Experţii spun că cei 49 de kosoni, recent recuperaţi din Chicago, au fost emişi în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44 – 29 a. C.

Kosonii, despre care se spune că au fost sustraşi de căutătorii de comori din fosta Capitală a Daciei, situată pe teritoriul judeţului Hunedoara, au fost repatriaţi din Chicago, după o muncă care a durat aproape doi ani, desfăşurată de anchetatori, atât procurori şi poliţişti din România, precum şi omologi de-ai lor din SUA, între care s-au aflat şi ofiţeri FBI.

Emise de urmaşul lui Burebista

Cele 49 monede din argint dacice sunt drahme emise de regele Koson (circa 44-29 a.C.), unul dintre urmaşii lui Burebista. Specialiştii spun că, dintre acestea, 30 de piese aparţin tipului monetar „clasic”, care reia reprezentările şi legenda de pe staterii de aur ai acestui suveran (varianta cu monogramă), iar celelalte 19 drahme de argint, aparţin tipului cu legenda KOSON DROYEIS, scrisă cu caractere greceşti, imitând reprezentările de pe tetradrahmele de tip Macedonia I. Spre deosebire de staterii de aur ai regelui dac Koson, care sunt atestaţi încă din anul 1520, cele două tipuri de monede de argint ale acestui suveran au rămas necunoscute cercetătorilor până la sfârşitul anului 2004. Ele sunt singurele emisiuni dacice de argint care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele suveranului emitent.

Advertisement

Monedele au fost emise în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 a. C. Acestea au fost obţinute în mod ilicit, de către persoane implicate în activităţi ilegale de detecţii şi săpături în zona Sarmizegetusei Regia, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România şi puse în vânzare pe piaţa internaţională numismatică din Europa şi SUA.

Tezaure, readuse acasă de peste hotare

Până acum, statul român a desfăşurat şapte operaţiuni de recuperare şi repatriere a 13 brăţări de aur dacice regale din aur, cântărind 12,633 kilograme. Acestea au fost aduse din Franţa, Elveţia, Germania, Spania, Irlanda şi din SUA. De asemenea, au mai fost recuperate două umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale şi fantastice, 233 monede de aur şi argint. Lor li se adaugă alte 142 monede dacice de aur de tip koson şi trei stateri de aur de tip Lysimachos, emişi în secolele II-I a.C., la Tomis şi Kallatis, un depozit de unelte şi arme de fier, precum şi 73 monede de argint şi bronz, recuperate de autorităţile judiciare române pe teritoriul României, între anii 2009 şi 2013. La realizarea expertizelor ştiinţifice ale bunurilor arheologice şi numismatice excepţionale aparţinând patrimoniului cultural naţional al României, recuperate cu sprijinul organelor judiciare româneşti şi străine, au participat o serie de specialişti care activează în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României, Institutul Naţional de Fizică Atomică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Institutul de Istoria Artei şi Arheologie (Cluj-Napoca), Biblioteca Academiei Române, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeul Ţării Crişurilor (Oradea). Expertizele s-au realizat şi într-o serie de laboratoare specializate din Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia şi SUA.

 

 

Advertisement

Actualitate

Apel: “Haideți să-i găsim cățelușei un stăpân!”

Publicat

pe

Redactat de

O cățelușă găsită pe stradă de polițiști își caută stăpân. Aceasta rătăcea prin fața sediului Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Hunedoara, din Deva. Oamenii legii au făcut un apel pentru a-i găsi stăpânul sau o familie iubitoare care să-i ofere un cămin cald.

Astăzi, această cățelușă a fost ridicată de pe domeniul public, din fața IPJ Hunedoara și introdusă în adăpostul autorizat de la Sântuhalm. Nu știm dacă are un stăpân care o caută (nu este microcipată) sau dacă cineva ar dori să o adopte și să-i ofere un cămin cald. Dacă o recunoașteți sau dacă vreți să-i oferiți o șansă la o viață mai bună, vă rugăm să contactați adăpostului pentru câini sau pe colegii noștri de la Biroul pentru Protecția Animalelor!”, au scris, pe pagina oficială de pe rețeaua de socializare, reprezentanții IPJ Hunedoara.

 

Citeste mai mult ...

Actualitate

Aproape 2.800 de străini, în evidențele Biroului pentru Imigrări Hunedoara. Cei mai mulți, din Republica Moldova, Nepal și Sri-Lanka

Publicat

pe

Redactat de

Poliţiştii de imigrări din Hunedoara au asigurat, anul trecut, managementul șederii și rezidenței pentru 2.797 de persoane. Dintre aceștia, 1.867 de străini din state terțe, cei mai mulți provenind din Republica Moldova, Nepal și Sri-Lanka și 930 de cetățeni ai Uniunii Europene/Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene, majoritatea din Italia, Germania și Austria.

Principalele scopuri pentru care străinii şi-au stabilit reşedinţa pe teritoriul României sunt angajare în muncă și reîntregirea familiei”, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, susținută astăzi, la sediul IPJ Hunedoara, inspectorul principal de poliție Ciprian-Titus Mihuț, șeful Biroului pentru Imigrări Hunedoara.

În perioada analizată, au fost înregistrate 1.192 de cereri pentru eliberarea avizelor de angajare în muncă, fiind emise 953 de avize de angajare pentru lucrători permanenţi, iar 239 de cereri au fost respinse, ca urmare a neîndeplinirii condițiilor legale.

Opt cetățeni străini, depistați în situații ilegale

Pe linia combaterii șederii ilegale, în perioada de referință, au fost organizate 25 de activități specifice de control, atât cu forțe proprii, cât și în cooperare cu structuri ale MAI sau instituții cu atribuții în domeniu. Ca urmare a acțiunilor desfășurate au fost depistați în situații ilegale opt străini. Au fost emise cinci decizii de returnare cu termen de plecare voluntară de 15 sau 30 de zile de pe teritoriul României, dintre care, pentru ședere ilegală – două, iar ca urmare a anulării dreptului de ședere/revocare viză de intrare – trei. Ca urmare a emiterii deciziilor de returnare, față de doi străini, a fost instituită măsura nepermiterii intrării pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene, pentru perioade cuprinse între trei și șase luni, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Advertisement

În perioada analizată au mai fost emise alte trei decizii de returnare sub escortă, două persoane au fost introduse în centrele de custodie publică, până la îndepărtarea de pe teritoriul țării noastre, iar un străin au fost îndepărtat sub escortă până la punctul de trecere al frontierei. Totodată, au fost aplicate 21 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 18.500 lei, pentru nerespectarea prevederilor O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, și a prevederilor O.G. nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare.

Avizele de angajare în muncă și detașare, emise în sistem electronic

Ca element de noutate, pentru a veni în sprijinul cetățenilor, Inspectoratul General pentru Imigrări a îmbunătățit și a crescut eficiența sistemului informatic în anul 2024, astfel avizele de angajare în muncă și detașare, în prezent sunt emise în sistem electronic, semnate cu semnătură electronică calificată și transmise solicitanților către adresa de e-mail comunicată, fără a mai fi necesară prezența acestora la ghișeu în vederea înmânării.

Noile modificări aduse aplicației Portal IGI oferă posibilitatea de a alege data și ora la care solicitanții doresc să se prezinte la ghișeu, iar cererile privind obținerea avizelor de angajare în muncă și detașare sunt preluate exclusiv în baza unei programări prin intermediul acestei aplicații, astfel fiind eliminate cozile de așteptare la ghișeu.

Advertisement
Citeste mai mult ...

Actualitate

Bilanțul Serviciului Rutier Hunedoara: Mai puține accidente grave pe șoselele din județ, în 2024

Publicat

pe

Redactat de

Polițiștii au prezentat rezultatele activităţii Serviciului Rutier Hunedoara din 2024. Față de anul precedent, se constată o scădere a numărului de accidente rutiere grave înregistrate pe drumurile publice din judeţ, arată statisticile oamenilor legii.

Anul trecut, în urma activităților preventive desfășurate de polițiștii rutieri hunedoreni, numărul accidentelor rutiere grave a înregistrat o scădere semnificativă față de 2023. De asemenea, s-a redus și numărul persoanelor care și-au pierdut viața în urma acestor evenimente tragice.

Polițiștii rutieri hunedoreni spun că numărul accidentelor rutiere grave și, implicit, numărul victimelor a scăzut progresiv în ultimii ani. Astfel, în 2024, pe șoselele din județul Hunedoara s-au înregistrat 79 de accidente grave, soldate cu decesul a 22 de persoane și rănirea gravă a altor 72. Comparativ cu anul 2023 se constată scăderi semnificative la principalii indicatori: numărul accidentelor scade cu șapte, iar numărul persoanelor decedate scade cu trei.

Viteza rămâne principala cauză generatoare de accidente grave

Conform analizei efectuată de poliţiştii rutieri hunedoreni, şi în 2024, principalele cauze ale producerii accidentelor de circulaţie grave au fost cam aceleaşi ca şi în anii anteriori, respectiv viteza neadaptată la condițiile de drum/nelegală (19 accidente grave), nerespectarea regulilor de circulație de către pietoni (11 accidente grave), neacordarea priorității pietonilor (8 accidente grave) și neacordarea priorității altor vehicule (7 accidente grave).

Advertisement

Obiectivele noastre principale au fost și sunt scăderea numărului de accidente rutiere grave, asigurarea unui climat de siguranță corespunzător și protejarea vieții, sănătății și integrității corporale a tuturor participanților la trafic, nu doar a conducătorilor auto. Principala cauza de producere a accidentelor rutiere grave o reprezintă viteza nelegală sau neadaptată la condițiile de drum, abaterile pietonilor, precum și neacordarea de prioritate pietonilor de către conducătorii de autovehicule”, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă susținută astăzi la sediul IPJ Hunedoara, subcomisar de poliție Cătălin Luca, șeful Serviciului Rutier Hunedoara.

 

 

Aproape o mie de infracțiuni, constatate în 2024. Peste 2.400 de șoferi, lăsați pietoni

Pentru reducerea riscului rutier și creșterea siguranței pe drumurile publice, polițiștii au organizat, în 2024, 1.170 de acțiuni preventive. Dintre acestea, 335 au vizat respectarea regimului legal de viteză, 199 prevenirea conducerii sub influența alcoolului, 52 conducerea sub influența drogurilor sau a substanțelor similare, 53 nerespectarea regulilor de circulație de către pietoni, 55 neacordarea priorității de trecere pietonilor, iar 34 de acțiuni au urmărit prevenirea depășirilor neregulamentare.
Pentru neregulile constatate, polițiștii rutieri au retras 1.536 de certificate de înmatriculare și au aplicat 40.674 de sancțiuni contravenționale, 39.475 dintre acestea vizând nerespectarea prevederilor O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Totodată, au fost constatate 932 de infracțiuni constatate la regimul circulației rutiere, în toate situațiile fiind întocmite dosare de cercetare penală.
De asemenea, polițiștii au luat măsura suspendării temporare a dreptului de a conduce autovehicule în cazul a 2.433 de conducători auto, pentru diferite abateri, dintre care: pentru conducere sub influența alcoolului (206 de permise de conducere), pentru depășirea limitei legale de viteză (1.080 de permise de conducere), pentru neacordarea priorității de trecere vehiculelor (164 de permise de conducere), pentru depășire neregulamentară (402 permise de conducere) și pentru neacordarea priorității de trecere pietonilor (94 de permise de conducere).

 

Advertisement
Citeste mai mult ...

URMĂREȘTE ServusHD TV

Ultima ora

PROGNOZA METEO

CURS VALUTAR

PUBLICITATE

Cumpara si citeste PDF

ABONAMENT ONLINE

MICA / MARE PUBLICITATE

LOCURI DE MUNCA

ANUNTURI MICA PUBLICITATE

publica anunt servuspress

Agentie Imobiliara Deva

Actualitate