Ţara Haţegului este un loc binecuvântat de Dumnezeu, aici întâlnind o privelişte deosebită, precum şi numeroase vestigii istorice. În zonă găsim așezări aranjate şi bine întreţinute, locuite de oameni harnici şi muncitori.

Continuarea investițiilor aflate în derulare

Acest lucru îl întâlnim, în mod normal, și în comuna hunedoreană Pui. Aşezarea din Ţara Haţegului, care are în componenţă 12 sate, respectiv Pui (localitatea de reşedinţă), Băiești, Federi, Fizești, Galați, Hobița, Ohaba-Ponor, Ponor, Râu Bărbat, Rușor, Șerel și Uric, întinse pe o suprafaţă apreciabilă, de circa 23.000 de hectare, este cea mai mare comună din judeţul Hunedoara ca şi populaţie. Pentru toți aceștia, administrația locală care și-a preluat mandatul în urmă cu trei luni, fiind vorba despre una nouă, vine cu vești bune. „Printre prioritățile noastre se numără, în mod firesc, continuarea proiectelor începute de fosta administrație. Este vorba, în primul rând, despre continuarea lucrărilor la Grădinița cu Program Prelungit din centrul de comună, precum și la rețeaua de alimentare cu apă în satul aparținător Uric. Prioritare sunt și alte două proiecte începute, respectiv rețeaua de canalizare din așezările componente Hobița, Uric și Râu Bărbat, precum și recepționarea unor lucrări la drumuri interioare din satele Fizești și Băiești, care au fost finalizate înainte de mandatul precedent”, a declarat Ovidiu Ciolea, primarul comunei hunedorene Pui.

Proiect de 10 milioane de euro

Pe lângă continuarea firească a investițiilor aflate în derulare, reprezentanții administrației publice locale din cea mai mare așezare rurală din județul Hunedoara au un proiect îndrăzneț, dar realist, acesta fiind cel mai mare ca valoare care urmează a fi implementat în comuna Pui. „Într-un viitor nu foarte îndepărtat ne propunem regularizarea râului Rușor. Este vorba despre porțiunea traversată de cursul de apă în satele Rușor și Șerel, iar valoarea proiectului este de 10 milioane de euro. Acest proiect este cel mai mare ca valoare din istoria localității noastre și va fi derulat cu fonduri obținute prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației”, a precizat primarul comunei Pui, Ovidiu Ciolea.

Pentru comunitate

Pe lângă investițiile de mare anvergură, administrația publică din comuna hunedoreană Pui are creionate, pentru perioada imediat următoare, și proiecte mai mici, dar de strictă utilitate pentru comunitățile locale. „Suntem în 2025, într-o comună europeană, cea mai mare din județul Hunedoara, și ne mândrim cu acest lucru. Totuși, această poziționare înseamnă și o creștere a nivelului de confort și alinierea la anumite standarde. Astfel, chiar dacă ne place sau nu, dar este vorba despre o necesitate, avem întocmit un proiect pentru amenajarea unei capele în satul Pui, localitatea de reședință, pe care ne propunem să îl finalizăm chiar în acest an. De asemenea, ne preocupă și starea drumurilor. Astfel, pentru a asigura o circulație decentă pe arterele rutiere din comună, într-o primă fază vom face reparații și pietruiri, în funcție de necesități, pe drumurile rămase, încă, neasfaltate”, a menționat Ovidiu Ciolea, primarul comunei Pui.

Preocupare pentru atragere de fonduri nerambursabile

Noua administrație din comuna hunedoreană Pui își dorește să continue modernizarea și dezvoltarea comunei. Edilii din cea mai mare comună din județul nostru sunt conștienți că, pentru acest lucru, este nevoie de o finanțare masivă, iar acest lucru poate veni, cel mai simplu, dar și cel mai sigur, prin accesarea de proiecte pe fonduri europene. În acest sens, la nivelul comunei Pui există proiecte realiste. „Deși suntem la debutul mandatului nostru, suntem pregătiți pentru provocările viitoare. Astfel, suntem foarte atenți la ceea ce înseamnă finanțări europene, în special, dar și guvernamentale. Astfel, suntem pregătiți ca, odată cu deschiderea noilor sesiuni de acordare de fonduri nerambursabile, într-o proporție covârșitoare, să depunem mai multe proiecte. Nu știm încă pe ce domenii vor fi deschise aceste sesiuni, dar, cu siguranță, vor fi cele legate de modernizarea și extinderea rețelelor de apă și canalizare, eficientizarea energetică a clădirilor de utilitate publică, la acest capitol intrând, printre altele unitățile de învățământ, căminele culturale sau sediile primăriilor. Noi suntem pregătiți pentru a depune astfel de proiecte, dar avem documentații întocmite și pe alte domenii. Astfel, dacă vor apărea și alte oportunități, cu siguranță nu le vom rata”, a mai spus primarul comunei hunedorene Pui, Ovidiu Ciolea.

Locuri deosebite

Comuna Pui este străbătută de ruta turistică Via Transilvanica, cunoscută și ca „Drumul care unește”, ce face legătura între Putna și Drobeta Turnu Severin. Pe raza comunei mai sunt și alte obiective interesante de văzut, precum Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina ori cele trei rezervații naturale de pe raza comunei, respectiv „Fânațele Pui”, „Peștera Șura Mare” și „Locul fosilifer Ohaba Ponor”, bisericile vechi din Ponor și Șerel, casele tradiționale țărănești, situl arheologic de la Ohaba Ponor și castrul roman de la Râu Bărbat sau moara de apă de la Șerel.

Toată lumea ştie că localitatea hunedoreană Sarmizegetusa a fost capitala Daciei Romane, de aici plecând, practic, formarea poporului român. În prezent, comuna Sarmizegetusa, situată în Ţara Haţegului, la limita cu judeţul Caraş – Severin, are o populaţie de aproximativ 1.200 de locuitori, care locuiesc în cinci sate, acestea fiind localitatea de reşedinţă omonimă şi aşezările aparţinătoare Breazova, Hobiţa – Grădişte, Păucinești şi Zeicani.

Cămine culturale modernizate

Deși suntem la început de an, iar previziunile bugetare nu sunt foarte exacte, noua administrație din Sarmizegetusa are, deja, câteva proiecte clare. Unul dintre acestea este finalizarea lucrărilor de modernizare a căminelor culturale. „De la preluarea mandatului, în urmă cu trei luni, ne-a preocupat finalizarea proiectelor începute de fosta administrație. În primul rând este vorba despre modernizarea căminelor culturale din satele aparținătoare Sarmizegetusa, Păucinești, Zeicani și Breazova. Am făcut cele mai bune calcule și, după ce lucrările au trenat o perioadă, acestea au fost reluate. Am găsit soluțiile pentru a plăti cota de cofinanțare la acest proiect pe fonduri europene, derulat prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). În momentul de față gradul de finalizare al lucrărilor este de peste 90% și, cu siguranță, ne vom încadra în termenul limită prevăzut în contract, respectiv finalul semestrului I al anului în curs. Mai menționez că, în paralel cu operațiunile de reabilitare se derulează și partea de proiect prin care aceste cămine culturale vor fi dotate cu tot ceea ce este necesar pentru o bună desfășurare a activităților specifice pe care acestea le organizează”, a declarat Gina Aurora Socaciu, primarul comunei hunedorene Sarmizegetusa.

Se extinde rețeaua de canalizare

O altă veste bună dată de reprezentanții administrației publice locale din comuna Sarmizegetusa este legată de rețeaua de utilități. „În comună, în ultmii ani, s-au făcut lucrări ample în ce privește introducerea rețelelor de apă și canalizare. O primă parte a acestor rețele este funcțională, iar investițiile făcute în etapa a doua vor fi predate operatorului regional din domeniu. Pe de altă parte, au rămas câteva străzi necuprinse în aceste proiecte pe partea de canalizare. Noi am întocmit un proiect în acest sens, pentru introducerea canalizării, prin Programul Național de Investiții (PNI) «Anghel Saligny». Acest proiect, care înseamnă atragerea de noi fonduri europene, urmează a fi ridicat, în curând, pe platforma electronică națională SICAP, în vederea demarării procedurilor de licitație, premergătoare începerii lucrărilor propriu zise. Deci, cu bani europeni putem schimba în bine fața satului românsc și mă bucur că putem face acest lucru și pentru localitatea noastră, de care suntem foarrte mândri”, a mai spus primarul comunei hunedorene Sarmizegetusa, Gina Aurora Socaciu.

Anul în curs a început cu iz de scandal în jurul noii centrale pe gaz de la Mintia. Ceea ce s-a dorit a fi un tsunami s-a dovedit a fi, în cele din urmă, o furtună într-un pahar de apă.

De unde a pornit “scandalul”

Fostul prefect de Hunedoara, Călin Marian, actualmente senator, a postat, pe pagina sa de socializare, un text legat de stadiul lucrărilor de la noua centrală pe gaz de la Mintia, o investiție privată care se ridică pe locul fostului producător de energie din satul aparținător de comuna Vețel. „Facem pași siguri pe drumul spre dezvoltare în domeniul energetic, iar realizările recente confirmă angajamentele asumate. Un exemplu elocvent în acest sens este centrala în cogenerare de la Mintia, un proiect pe care l-am susținut și sprijinit activ prin toate pârghiile legale pe parcursul mandatului meu de prefect al județului Hunedoara. După parcurgerea tuturor etapelor administrative, proiectul a primit autorizația de construire, ceea ce înseamnă că investiția a intrat în linie dreaptă. Termenul de execuție este de 36 de luni de la începerea lucrărilor. Această investiție, în valoare de aproape 1,5 miliarde de euro, reprezintă nu doar o realizare economică importantă, ci și un pas strategic pentru viitorul energetic al României. Noua centrală de ultimă generație va fi cea mai mare și modernă din Europa și va avea o capacitate de 1700 MW. În plus, va contribui semnificativ la asigurarea independenței energetice a României, dar și la crearea a peste 600 de locuri de muncă. Pe lângă impactul pozitiv asupra economiei locale, proiectul se aliniază perfect cu angajamentele asumate de România în contextul drumului european, fiind o soluție sustenabilă de producere a energiei electrice în condiții prietenoase cu mediul înconjurător. Dovedim astfel încă o dată că ne onorăm promisiunea față de hunedoreni și consolidăm economia locală, asigurând în același timp independența energetică a României, un obiectiv esențial pentru viitorul nostru. Îi felicit pe investitori și pe toți cei implicați în realizarea acestui important proiect!”, se arată în postarea lui Călin Marian. Anunțul a fost însoțit și de copii ale autorizației de construcție, iar acest lucru a inflamat mediul online mai ales, Călin Marian, dar și noul primar din Vețel, Gheorghe Capșa, fiind acuzați, pe nedrept, în cele din urmă, de încălcarea unor prevederi legate de transparența decizională.

Clarificări de bun simț

Primarul din Vețel, Gheorghe Capșa, care anunțase, încă de la sfârșitul anului trecut, semnarea autorizației de construire, a venit cu câteva clarificări de bun simț legate de acest subiect. „În calitate de primar al comunei Vețel, doresc să aduc câteva clarificări esențiale în urma articolelor publicate recent, care fac referire la situația legată de autorizația de construire pentru noua centrală electrică de la Mintia.

1. Angajamentul administrației locale este față de comunitate și de dezvoltarea economică. Primăria Vețel a făcut toate demersurile necesare, în limitele legii, pentru eliberarea autorizației de construire a centralei electrice. Aceasta reprezintă cea mai importantă investiție economică din România și, implicit, un proiect de interes major pentru întreaga regiune. Este datoria mea, în calitate de primar, să sprijin orice inițiativă care aduce beneficii comunității și stimulează dezvoltarea economică locală.

2. Colaborarea noastră este deschisă și constructivă cu toți cei care sprijină acest proiect. Îmi doresc să lucrez îndeaproape cu toți factorii care pot susține această investiție, indiferent de apartenența politică sau alte considerente. Investiția de la Mintia este despre viitorul energetic al României, despre locuri de muncă și despre bunăstarea cetățenilor. Orice încercare de politizare a acestei inițiative este contraproductivă și contrară interesului public.

3. Un atac la administrația locală este un atac la investiție și investitori! Consider că aceste articole, care sugerează că Primăria Vețel ar fi acționat din slugărnicie sau presiuni politice, sunt atacuri injuste, nu doar la adresa administrației pe care o conduc, ci și la adresa investitorilor și a întregului proiect. Astfel de atacuri politice și jocuri de culise fac mult rău României, descurajând investitorii și întârziind proiecte de importanță națională.

4. Primarul rămâne fidel oamenilor, indiferent de atacuri și presiuni. Vreau să le transmit cetățenilor comunei Vețel și tuturor celor interesați de acest proiect că rămân dedicat comunității și investiției de la Mintia. Nu voi permite ca interesele politice sau campaniile de denigrare să afecteze acest proiect vital pentru România. Vom continua să sprijinim cu profesionalism și responsabilitate realizarea centralei electrice, indiferent de obstacole.

Este timpul ca politicienii și vocile critice să înceteze să mai arunce cu noroi în proiectele importante și să înceapă să se implice în mod constructiv în sprijinirea lor. România are nevoie de unitate și de o viziune comună pentru dezvoltare, nu de piedici și de atacuri lipsite de substanță”, a transmis Gheorghe Capșa, primarul comunei hunedorene Vețel.

Când se vor produce primii megawați

În ce privește producția de la Mintia, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță că primii megawați intrați în sistem de la centrala din comuna hunedoreană Vețel vor fi chiar în cursul acestui an. „La Mintia, conform graficului, până la finalul acestui an, ar trebui să fie cel puţin 1.000 de megawaţi conectaţi la sistem. E adevărat, sunt şi aspecte mai puţin simple ca staţia de reglare şi de măsurare gaze, de exemplu. Suntem într-un dialog şi cu Mintia şi cu Transgaz, astfel încât toate aceste lucruri să se poată întâmpla la timp. Va fi cea mai mare centrală pe gaz din Europa, termenul de finalizare fiind 2026″, a anunțat ministrul Sebastian Burduja.

Centrala de la Mintia a fost declarată de către Guvern drept proiect de importanță națională pentru securitatea energetică a României.