Actualitate
Monumentele celebre ale județului Hunedoara (11) – Biserica de piatră de la Sântămăria-Orlea
Descrierea conform Listei Monumentelor Istorice, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, poziția 443: „cod HD-II-m-A-03445, Biserica cnezilor Cândea, azi Biserica reformată, sat SÂNTĂMĂRIA-ORLEA; comuna SÂNTĂMĂRIA-ORLEA; sf.. sec. XIII – inc. sec. XV”.
…„ridicată de cnejii din familia Cînde”…
Prezentată în toate volumele dedicate arhitecturii românești din evul mediu, biserica de la Sântămăria-Orlea, județul Hunedoara, este recunoscută de către specialiști și împătimiții de cultură, drept un reper al călătoriilor prin Țara Hațegului. „Biserica reformată, odinioară ortodoxă, se numără printre cele mai vechi ctitorii românești, fiind ridicată de cnejii din familia Cînde către sfârșitul secolului 13. Alcătuită dintr-o navă tăvănită, din turn pe fațada de vest și un altar dreptunghiular boltit în cruce pe ogive, prezintă forme arhitectonice specifice tranziției de la romantic la goticul timpuriu”, menționează Vasile Drăguț în Dicționarul enciclopedic de artă medievală românească (București, 1976, p. 279).
Amplasată la ieșirea din orașul Hațeg la marginea drumului național 66 care duce spre Petroșani, edificiul care acum se află „în slujba unei mici comunități calvine” a fost la origine „biserica parohială a unui sat de coloniști, pus în slujba cetății de pe vârful care se profilează la răsărit, în spatele ei și a curții regale din Hațeg. Guvernatorul Ioan de Hunedoara a donat Sântămăria (numită atunci oppidum), în 1447, familiarilor săi din familia Cândeștilor de Râu de Mori. Se pare că noi patroni au inițiat unele îmbunătățiri la biserică (reparații la turn, repictare), necesare după două atacuri turcești din anii 1420 și 1438” (Adrian Andrei Rusu, Ileana Burnichioiu, Monumente medievale din Țara Hațegului / Medieval monuments from Hațeg District, Cluj-Napoca, 2008).
Florin Dobrei amintește faptul că localitatea Sântămăria-Orlea a fost „atestată documentar în anul 1332 sub denumirea de villa Sante Marie” (Bisericile ortodoxe hunedorene, Reșița, 2011, p. 38). „Construită din piatră brută și piatră fățuită la muchii, biserica atrage atenția nu doar prin aspectul îngrijit al zidurilor sale înalte, cât mai ales prin frumusețea portalurilor și a ferestrelor, cu coloane și chenare atent executate… Turnul pătrat, cu cinci niveluri, este prevăzut la parter cu un portal de tip romanic, cu o bogată decorație sculptată”.
Biserica în discuție face parte din, ceea ce consideră specialiștii, cel mai interesant grup de monumente de acest tip. Este remarcabilă prin ferestrele ei bifore și trifore, cu intrarea „marcată printr-un portal cu arhivoltă semicirculară și ambrazură în două trepte articulată cu două perechi de colonete angajate care stau pe baze atice. Un decor de butoni sculptați cu raze în diamant înconjoară profilul exterior” (Arta din România. Din preistorie în contemporaneitate, editori Răzvan Theodorescu și Marius Porumb, București – Cluj-Napoca, 2018, p. 113).
„Nava este luminată prin mici ferestre înguste, cu ambrazura evazată și golul bordat de un chenar din piatră terminat în arc ascuțit”. Edificarea bisericii poate fi „datată cu aproximație în ultimele două decenii ale secolului al XIII-lea, pe de o parte pe baza caracteristicilor stilistice, iar pe de alta prin termenul ante quem oferit de inscripția din stânga intrării de sud, care atestă pictarea interiorului navei în anul 1311. Lăcașul apare în registrul dijmelor papale din anul 1315 printre bisericile de rit catolic”.
Virgil Vătășianu considera biserica drept un exemplu pentru edificarea altor construcții de acest gen din Țara Hațegului, unul dintre exemple fiind monumentul istoric de la Strei, sat aparținător de orașul Călan. Din punct de vedere decorativ, sub pictura realizată în 1311 se regăsesc „zece cruci de consacrare, răspândite pe pereții absidei altarului și până în nartex… Prezentând numeroase elemente bizantino-balcanice, cu vădite împrumuturi din arta romanică și gotică, dar și cu influențe ale Renașterii, picturile din naosul bisericii din Sântămăria-Orlea reprezintă un interesant caz de interferență stilistică” (Florin Dobrei, op. cit., p. 40).
În concluzie, pentru cei care trec prin zonă monumentul este de neratat…
Daniel I. Iancu
Actualitate
Curtea de Apel Alba Iulia, creștere record a volumului de dosare în 2024

Curtea de Apel Alba Iulia a prezentat joi, 20 februarie 2025, bilanțul activității din anul precedent, evidențiind o creștere considerabilă a volumului de dosare aflate pe rolul instanțelor din circumscripția sa.
La Adunarea generală a judecătorilor au participat și reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), alături de invitați din instituțiile colaboratoare.
Creștere cu peste 22% a volumului de activitate
În 2024, numărul total al cauzelor aflate pe rol la instanțele din circumscripția Curții de Apel Alba Iulia a fost de 217.434 dosare, înregistrând o creștere de 22,18% față de anul anterior. Dintre acestea, 152.096 au fost cauze nou intrate, cu aproape 19% mai multe decât în 2023.
Pe rolul Curții de Apel Alba Iulia s-au aflat 12.893 dosare în 2024, dintre care 8.807 au fost cauze nou intrate.
Tribunalul Hunedoara, cea mai mare creștere
Tribunalele din circumscripția Curții de Apel Alba Iulia au înregistrat, în ansamblu, o creștere a volumului de activitate cu 20,29%, totalizând 45.430 dosare. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la:
- Tribunalul Hunedoara: 19.956 dosare (+47,88% față de 2023)
- Tribunalul Sibiu: 11.287 dosare (+6,89%)
- Tribunalul Alba: 14.187 dosare (+3,47%)
Judecătoriile, creștere de peste 24%
La nivelul celor 16 judecătorii din circumscripție, numărul cauzelor aflate pe rol a crescut cu 24,05%, ajungând la 159.111 dosare în 2024.
Cea mai mare creștere s-a înregistrat la Judecătoria Hunedoara, unde volumul de activitate a fost cu 41,15% mai mare decât în 2023.
Evoluția dosarelor pe materii
În funcție de specializare, s-au remarcat creșteri semnificative la:
- Litigii de muncă: +37,31%
- Asigurări sociale: +45,38%
- Drept civil: +27,52%
- Drept penal: +9,45%
Pe de altă parte, numărul litigiilor comerciale a scăzut cu 12,50%, iar cel al cauzelor de contencios administrativ și fiscal cu 3,81%.
Tendințe la nivelul secțiilor Curții de Apel Alba Iulia
Datele statistice indică o creștere a activității la Secția I Civilă și Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, în timp ce Secția a II-a Civilă a înregistrat o ușoară scădere.
Situația volumului de dosare pe secții:
- Secția Penală: 2.429 dosare (-0,74% față de 2023)
- Secția I Civilă: 7.780 dosare (+11,34%)
- Secția a II-a Civilă: 774 dosare (-7,53%)
- Secția de Contencios Administrativ și Fiscal: 1.910 dosare (+15,34%)
Raportul anual al Curții de Apel Alba Iulia reflectă o creștere constantă a volumului de activitate, cu un număr tot mai mare de dosare pe rol. Creșterile semnificative la litigiile de muncă și asigurările sociale sugerează o accentuare a problemelor economico-sociale care ajung în instanțe. În același timp, scăderea litigiilor comerciale ar putea indica o stabilizare a mediului de afaceri.
Actualitate
Ajutorul de deces, majorat. Câți bani se dau în plus

Cuantumul ajutorului de deces s-a majorat, începând cu 13 februarie 2025, data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2025 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pentru anul 2025.
Valoarea ajutorului este de 8.620 de lei (în cazul decesului pensionarului sau asiguratului) și de 4.310 lei (în cazul decesului unui membru de familie neasigurat).
“Pentru perioada 1 ianuarie – 12 februarie 2025, se vor avea în vedere cuantumurile ajutorului de deces, aprobate prin Legea nr. 422/2023, respectiv: 7.567 lei(în cazul decesului pensionarului sau asiguratului), 3.784 lei(în cazul decesului unui membru de familie neasigurat)”, au precizat reprezentanții Casei Naționale de Pensii Publice.
Ajutorul de deces se acordă unei singure persoane, fie că este vorba despre unul dintre soți, copii, părinți sau oricărei persoane care dovedeşte cu acte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
Actualitate
Ajutoare de urgență pentru familii și persoane singure din mai multe județe, printre care și Hunedoara

Guvernul a aprobat, astăzi, acordarea de ajutoare de urgenţă de peste 1,7 milioane lei pentru sprijinirea unor familii şi persoane singure din mai multe județe, printre care și Hunedoara.
Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, banii vor ajunge la 431 familii şi persoane singure, care fie se află în situaţii de necesitate cauzate de incendii, fenomene meteorologice severe, fie au probleme grave de sănătate sau se află în situaţii care pot conduce la creşterea riscului de excluziune socială.
„În urma centralizării situaţiilor extreme cu care se confruntă familii sau cetăţeni din toată ţara, am alocat fonduri pentru a le veni în ajutor celor mai greu încercaţi dintre noi. Plata ajutoarelor de urgenţă va fi asigurată din bugetul alocat Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale”, a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu.
Astfel, suma de 409.700 lei a fost alocată pentru 75 familii şi persoane singure aflate în situaţii de necesitate cauzate de incendii, din judeţele: Bacău, Bihor, Brăila, Buzău, Cluj, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Mureş, Neamţ, Suceava, Teleorman, Tulcea, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea, iar 185.500 lei pentru 51 familii şi persoane singure care se află în situaţii de necesitate cauzate de fenomene meteorologice severe produse în acest an, din judeţele Constanţa şi Vaslui. De asemenea, 1.118.900 lei a fost alocată pentru 305 familii şi persoane singure care se confruntă cu situaţii deosebite determinate de starea de sănătate ori alte cauze care pot conduce la apariţia sau sporirea riscului de excluziune socială, din judeţele: Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Vaslui, Vâlcea, Vrancea şi municipiul Bucureşti.
- Actualitatecu 2 zile in urma
Două noi contracte, semnate de Apa Prod SA Deva. Investiții importante în infrastructura de apă, în 13 localități din județ
- Actualitatecu 2 zile in urma
Accident pe o stradă din Petroșani. Două persoane au ajuns la spital, după ce mașina în care se aflau a lovit un copac
- Actualitatecu 2 zile in urma
Trei persoane, printre care un copil, rănite în urma unui accident rutier produs la Săliștioara
- Actualitatecu 2 zile in urma
La Sarmizegetusa se așteaptă o primăvară bogată
- Actualitatecu 23 de ore in urma
FOTO: Autocamion răsturnat pe serpentinele de la Hațeg
- Actualitatecu 2 zile in urma
“Cupa Baloo”, în weekendul care urmează, la Straja. Vedeta stațiunii din Valea Jiului împlinește 25 de ani
- Actualitatecu o zi in urma
O nouă carte scrisă de Romulus Urs și dedicată unui sat de poveste, Lăpugiu de Sus
- Actualitatecu 2 zile in urma
„Bursa Mărțișorului” aduce oportunități de angajare la Deva, pe 7 martie 2025