Connect with us
Data: 23/07/2024
.

Actualitate

Monumentele celebre ale județului Hunedoara (3) -Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Publicat

pe

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Descrierea conform Listei Monumentelor Istorice, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, poziția 104: „cod HD-I-s-A-03205, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, sat SARMIZEGETUSA; comuna SARMIZEGETUSA; sec. II – III p. Chr.”

…Ulpia Traiana Sarmizegetusa, din localitatea Sarmizegetusa, comuna Sarmizegetusa…

A doua capitală a Daciei situată de pe teritoriul județului Hunedoara, datând de data aceasta din perioada romană, este Ulpia Traiana Sarmizegetusa, din localitatea Sarmizegetusa, comuna Sarmizegetusa.

Cum arăta zona în 1936? Aflăm din Ghidul județului Hunedoara elaborat de Octavian Floca, directorul muzeului din Deva în acea perioadă, și Victor Șuiaga, avocat: „Numărul locuitorilor comunei actuale este de circa 1000. E un sat nevoiaș, dar promite o desvoltare turistică și administrativă, deoarece constituie un punct de plecare apropiat în Masivul Retezat și fiindcă este sediu de plasă. Vizitarea ruinelor și a muzeului dela Sarmizegetusa reclamă un timp de ½ – 1 zi” (p. 325). Simpla menționare a duratei unei vizite de acum aproximativ 85 de ani la un obiectiv istoric ne obligă să facem o comparație cu ziua de azi, când într-un asemenea interval de timp se bifează nenumărate monumente din localități, comune, județe sau provincii istorice diferite.

Advertisement

„Despre o sistematică desgropare arheologică nu se poate vorbi decât dela anul 1924 când Comisia Monumentelor Istorice Cluj, prin președintele ei, domnul ministru Alexandru Lapedatu, sprijinitorul real al arheologiei românești din Transilvania și Institutul de Arheologie al Universității clujene prin prof. dr. univ. D. M. Teodorescu, primul îndrumător și dascăl al arheologiei în Ardeal, a început campania anuală a acestor săpături prin d-l Constantin Daicoviciu, conferențiar la Universitatea din Cluj, ajutat de membri școalei arheologice din Cluj, domnii Octavian Floca, Mihail Macrea, Gheorghe Pintea și Marius Moga”.

Trei decenii mai târziu, în 1966, a a părut ediția a doua a volumului Ulpia Traiana (Sarmizegetusa Romană), elaborată de Constantin Daicoviciu, ajuns între timp academician, și de Hadrian Daicoviciu. „Între Ulpia Traiana Sarmizegetusa, așezată la șes și întemeiată între 108 și 110 e.n., și vechea Sarmizegetusa, cetatea de scaun a lui Decebal din Munții Orăștiei, cucerită de Traian în anul 106 e.n., nu există, după se știe astăzi precis, topografic, nimic comun” (p. 5).

În alt volum (Hadrian Daicoviciu, Dorin Alicu, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, București, 1984) anii de întemeiere sunt avansați ca fiind 106-107. Înconjurat de un zid înalt de 4-5 metri și de două șanțuri, „pe fiecare latură orașul avea câte o poartă, dar nici una dintre ele nu a fost dezvelită în timpul săpăturilor… În interior edificiile se grupau în jurul unei piețe mari, patrulatere (forum), care se afla la întretăierea celor două străzi principale, precum și de-a lungul acestora și al altora secundare, formând complexe (insulae). Locul de frunte în orașul împrejmuit de ziduri îl ocupau clădirile publice, atît profane (curia, palatele dregătorilor, termele etc.), cît și sacre (templele, Palatul Augustalilor și altele” (p. 23).

Unele dintre cele mai recente descrieri le găsim în Monografia istorico-geografică a localității Sarmizegetusa (elaborată de Gică Băeștean și Tiberiu Albulescu și apărută în 2012. În acest volum, pe lângă piesele reprezentative descoperite în zonă, sunt descrise atât edificiile religioase (sanctuarele și templele dedicate lui Aesculap și Hygia, Liber Pater, Silvanus, Zeiței Nemesis etc.), cât și edificiile publice precum forul, basilica, fântânile publice, curia și altele. Nu lipsesc edificiile particulare și sau construcțiile funerare. Și celebrul amfiteatru de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa este descris ca având analogii în Britannia, Austria și Africa de Nord.

Toate aceste volume îi ajută pe cei care vizitează situl, dar și muzeul, să vadă povestea de dincolo de ruinele pe care le fotografiază și pășesc de multe ori, cu indiferență.

Advertisement

Daniel I. Iancu

Advertisement

Actualitate

Festivalul „Dac Fest – Sub semnul lupului”, în perioada 30 august – 1 septembrie 2024, la Măgura Uroiului

Publicat

pe

Redactat de

Ediția din acest an a celui mai renumit festival de reconstituire istorică de la noi din țară „Dac Fest – Sub semnul lupului”, va avea loc în perioada 30 august – 1 septembrie 2024.

Evenimentul, ce reunește, la Măgura Uroiului, lângă Simeria, numeroase trupe de reenactment din țară și din străinătate, dar și foarte mulți pasionați de istorie antică, ajunge în acest an la ediția a XIV-a.

Detalii despre programul și activitățile din cadrul evenimentului vor fi publicate în următoarele săptămâni.

Sursa foto: Festivalul Dac Fest/Facebook
Citeste mai mult ...

Actualitate

Mașina unei șoferițe din Deva, acroșată într-o parcare din Alba – Iulia de un alt autoturism condus de un bărbat băut

Publicat

pe

Redactat de

Accident soldat cu pagube materiale. Mașina unei șoferițe din Deva a fost lovită de un alt autoturism condus de un bărbat care s-ar fi aflat sub influența băuturilor alcoolice. S-a întâmplat, aseară, într-o parcare din Alba -Iulia.

Potrivit Inspectoratului de Poliție al Județului (IPJ) Alba, la data de 22 iulie 2024, în jurul orei 18.00, poliţiştii rutieri din cadrul Poliţiei Municipiului Alba Iulia au fost sesizaţi, prin SNUAU 112, de către o femeie de 49 de ani, din municipiul Deva, cu privire la producerea unui accident rutier.

“Ajunşi la faţa locului, poliţiştii au identificat un bărbat, în vârstă de 43 de ani, din Alba Iulia, care, în timp ce conducea un autoturism, într-o parcare din Alba Iulia, ar fi acroşat un autoturism condus de o femeie de 49 de ani, rezultând doar pagube materiale. În urma testării conducătorilor auto, cu aparatul etilometru, a rezultat valoarea de 0,91 mg/ l alcool pur în aerul expirat, în cazul bărbatului, motiv pentru care a fost condus la spital, în vederea stabilirii alcoolemiei, iar în cazul femeii,rezultatul a fost negativ”, au informat reprezentanții IPJ Alba.

Citeste mai mult ...

Actualitate

Definitivat 2024. Peste 120 de dascăli hunedoreni sunt așteptați, miercuri, la proba scrisă

Publicat

pe

Redactat de

Peste 120 de cadre didactice din județul Hunedoara sunt așteptate miercuri, 24 iulie, să susțină proba scrisă a examenului național de definitivare în învățământ – sesiunea 2024. Testarea se va desfășura începând cu ora 09:00, în centrul de examen organizat la Liceul cu Program Sportiv „Cetate” Deva.

Examenul naţional de definitivare în învăţământ cuprinde două etape. Prima etapă, eliminatorie, constă în evaluarea activităţii profesionale la nivelul unităţii de învăţământ, evaluarea portofoliului profesional personal şi în susţinerea a cel puţin două inspecţii la clasă. A doua etapă, cea finală, realizată la finalizarea stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constând într-o examinare scrisă, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei, pentru fiecare specialitate în parte.

„La nivelul județului Hunedoara, dintre cei 125 de candidați înscriși la începutul anului școlar la 28 de discipline de examen, au fost admiși la proba scrisă 122 de candidați, care au îndeplinit cumulativ următoarele condiții: efectuarea stagiului de predare în specialitate de cel puțin un an, calificativul pentru anul școlar în curs „Foarte bine” sau „Bine” și media aritmetică a notelor obținute la inspecția la clasă și la evaluarea portofoliului profesional – minimum 8 (dar note nu mai mici de 7 la fiecare din probele respective)”, au informat reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Hunedoara.

În vederea susținerii probei scrise, candidații vor avea acces în sălile de examen, cel mai devreme, la ora 7:30 și, cel mai târziu, la ora 8:00, în baza unui document de identitate valabil. După primirea subiectelor, durata de redactare a lucrărilor este de 4 (patru) ore.
Subiectele, traducerea acestora în limbile minorităților naționale la solicitarea candidaților, precum și baremele de evaluare sunt asigurate de către Centrul National de Politici și Evaluare în Educație și vor fi afișate, după susținerea probei scrise, pe site-ul subiecte.edu.ro și la avizierele centrelor de examen.

Primele rezultate vor fi afișate în data de 30 iulie în centrele de examen și pe site-ul definitivat.edu.ro.

Advertisement

Contestațiile se depun la centrele de examen, conform calendarului aprobat, în zilele de 30 iulie, după afișarea rezultatelor, și pe 31 iulie, până la ora 12:00.
Rezultatele finale se afișează la centrele de examen și pe site-ul anterior menționat, în data de 6 august 2024.
Nota la proba scrisă are o pondere de 70% în calculul mediei finale, care trebuie să fie de cel puțin 8 (opt) pentru promovarea examenului.

Cadrele didactice promovate dobândesc dreptul de practică în învățământul preuniversitar, acesta fiind, de altfel, și obiectivul acestui examen național. Prin dobândirea definitivării în învățământ, cadrul didactic depășește stadiul de debutant și poate intra pe o rută de profesionalizare ascendentă, având dreptul de a participa ulterior la susținerea examenelor pentru obținerea gradelor didactice.

Informații suplimentare despre organizarea și desfășurarea examenului național de definitivare în învățământ, precum și despre programele specifice pentru examen sunt disponibile pe site-urile:
• definitivat.edu.ro
• viewforum.php?f=141

Citeste mai mult ...

Actualitate