Connect with us
Data: 05/12/2024
.

Actualitate

Monumentele celebre ale județului Hunedoara (8) – Cetatea medievală a Devei

Publicat

pe

Descrierea conform Listei Monumentelor Istorice, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, poziția 1: „cod HD-I-sB-03149, Situl arheologic de la Deva, punct Dealul Cetăţii, municipiul DEVA; Dealul Cetăţii, versantul de S al dealului”. Următoarele trei pozițíi din listă, având codurile HD-I-s-B-03149.01, HD-I-s-B-03149.02, HD-I-s-B-03149.03, au la descriere același Deal al Cetății și sunt caracterizate drept așezări din perioada „Hallstattului”, din „Epoca Bronzului – Cultura Wietenberg” și „Neolitic, Cultura dacică”. Ce ne interesează pe noi este însă monumentul înregistrat la poziția 136: „cod HD-II-a-A-03216, Ansamblul Cetatea medievală Deva, municipiul Deva, Dealul Cetății, sec. XIII, transf. și extindere sec. XV-XIX”.

…„de la centru al puterii voievodale la spațiu în care se organizează diferite evenimente”…

Monumentul nu poate trece neobservat decât dacă turistul stă cu ochii în smartphone. O privire aruncată pe geamul mașinii sau al trenului, de pe șaua unei biciclete sau al unui motor, de orice fel ar fi el, va fi automat îndreptată spre obiectivul numit Dealul Cetății Deva. Acesta „este situat în partea nord-estică a Munților Poiana Ruscă, la contactul acestora cu Valea Mureșului, în partea de nord a municipiului. Din punct de vedere administrativ rezervația se află în administrația Primăriei Municipiului Deva. Din punct de vedere geologic, Dealul Cetății Deva este un corp vulcanic format din andezite amfibolice cu biotit, rezultat al unei intense activități vulcanice care a avut loc în Neozoic (Badenian superior – Sarmațian). Studiile geologice și petrografice au arătat că în urma distrugerii aparatului vulcanic nu s-a mai păstrat decât umplutura atât de caracteristică a coșului său. În starea sa actuală, conul vulcanic are altitudinea absolută de 378 m” (Marcela Balasz, Rezervația naturală Dealul Cetății Deva, în Deva. Monografie, vol. 1, Istorie și economie, Deva, 2016, p. 35).

Condițiile geografice și geologice au influențat cârmuitorii din zonă să ridice în vârful conului vulcanic o cetate. „Poziţionarea acestei fortăreţe a atras atenţia de-a lungul timpului multora dintre călătorii care au trecut prin aceste părţi. Dintre aceştia, Giovandrea Gromo (1564) consideră cetatea Devei ca una din cele mai importante fortăreţe ale ţării, întrucât se afla într-un defileu periculos. Cetatea domina râul Mureş, râu care nu putea fi traversat pe nici o cale, iar faptul că era aşezată la o asemenea înălţime făcea ca ea să nu poată fi bătută de nicio artilerie. Era atât de tare încât nu se putea mina şi era aprovizionată cu tot ce îi trebuia pe o perioadă de trei ani şi chiar mai mult. Toate acestea, în concepţia lui Gromo, făceau cetatea Deva de necucerit” (Ionuț Cosmin Codrea, Comitatul Hunedoarei în Evul Mediu, în Județul Hunedoara. Monografie, ed. a II-a, vol. 1, De la începuturi până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Deva, 2012, p. 174).

Același autor, alături de Cristina Bodó și Daniela Marcu Istrate, au tipărit în 2019, la Cluj-Napoca, un volum intitulat Cetatea Deva. 750 de ani de la prima atestare documentară. „Cetatea, considerată una dintre punctele strategice ale Transilvaniei medievale, este atestată documentar pentru prima dată în 1269, când fortificația a fost donată de către ducele Ștefan greavului Chyl din Câlnic” (p. 2). Nu insistăm asupra momentelor care țin de istoria strict evenimențială precum anii 1307, 1453, 1579, 1640, 1752 etc. Ajungem la anul 1849, când ziua de 13 august a reprezentat un moment „dramatic care a încheiat istoria de aproape șase secole a cetății Deva” (p. 81). Evenimentele revoluționare din 1848-1849 sunt prea bine cunoscute. 13 august este ziua în care depozitul de muniție al cetății a sărit în aer. Cum au resimțit locuitorii din zonă momentul se poate afla din volumul anterior amintit. „Sursele oficiale maghiare clasifică dezastrul ca fiind un accident. Conform raportului oficial al Gărzii Naționale din Deva, întocmit pe 24 august de Daniel Beke, cetatea a explodat în 13 august, ora 9, îngropându-i pe cei aproximativ 120 de artileriști din Batalionul nr. 50 de honvezi, format din voluntari din comitatul Hunedoara” (p. 84).

Advertisement

În 2008 și 2013 cercetările arheologice au stabilit mai multe aspecte care au condus la restaurarea parțială a monumentului. Astfel că, „la 750 de ani distanță de la prima atestare documentară a cetății Deva, Muzeul Civilizației Dacice și Romane propune publicului vizitator un periplu prin istoria fortificației, de la centru al puterii voievodale la spațiu în care se organizează diferite evenimente, de la punct strategico-militar la loc de promenadă” (p. 107).

Daniel I. Iancu

091078086078087X0302Y054100F000000000

Advertisement

Actualitate

Moș Nicolae cu realizări pentru administrația din Orăștioara de Sus

Publicat

pe

Redactat de

Situată în Munții Orăștiei, comuna Orăștioara de Sus are o populație de peste 2.000 de locuitori, fiind considerată o așezare rurală de dimensiuni medii la această categorie din județul Hunedoara. Comuna are o suprafață de aproape 23.000 de hectare, ceea ce înseamnă o întindere foarte mare, și are în componență opt sate, respectiv Bucium, Costești, Costești – Deal, Grădiștea de Munte, Ludeștii de Jos, Ludeștii de Sus, Ocolișu Mic și localitatea de reședință, Orăștioara de Sus.

A început marea asfaltare

În ultima perioadă în comuna Orăștioara de Sus au început lucrările efective la un proiect extrem de important, ce vizează modernizarea infrastructurii rutiere. „Pot să anunț că au început lucrările la un proiect depus pe Programul Național de Investiții (PNI) „Anghel Saligny”. Acest proiect are o valoare de peste 2,5 milioane de euro și prevede modernizarea drumurilor interioare din localitatea de reședință și din satul aparținător Bucium. Iar dacă acest proiect este la început, un alt proiect important pentru comunitatea locală a fost finalizat de puțin timp. Este vorba despre sistemul de supraveghere video, lucrările din cadrul acestui proiect fiind recepționate”, a declarat Vasile Marian Inășescu, primarul comunei hunedorene Orăștioara de Sus.

Vești bune pentru copii

Și copiii au parte de vești bune, mai ales că astăzi îl sărbătorim pe Moș Nicolae. „Cu siguranță elevii din comună ne vor pregăti, ca de obicei, un spectacol de colinde, pe care îl așteptăm cu nerăbdare. Copiilor le transmit că Moș Crăciun va fi, și el, prezent la acest spectacol, și nu va veni cu mâna goală, fiecare elev urmând a primi un cadou, conform tradiției, din partea administrației. Tot pentru copii, dar și pentru părinți, mai transmit că anul viitor vom beneficia și de un microbuz electric pentru transportul elevilor”, a precizat primarul din Orăștioara de Sus, Vasile Marian Inășescu.

Așteaptă sărbătorile

Și reprezentanții administrației publice locale din comuna hunedoreană Orăștioara de Sus se pregătesc de venirea sărbătorilor de iarnă. „Din păcate, actualele prevederi legale nu ne permit nouă, ca administrație, să organizăm tradiționalul concert de colinde de Crăciun, dar acest lucru nu înseamnă că nu ne pregătim de Sărbători. Astfel, în fiecare sat va fi împodobit câte un brad, iar în zilele următoare va fi pusă în funcțiune și instalația de iluminat festiv”, a spus Vasile Marian Inășescu, primarul din Orăștioara de Sus.

Pregătiți de iarnă

Pe de altă parte, administrația publică locală din Orăștioara de Sus nu se pregătește doar de sărbători, ci și de eventualele ninsori, însă acestea nu îi vor lua prin surprindere pe edilii din comună. „Am asigurat stocul de materiale antiderapante în caz de intervenții. Aceste intervenții le vom face în regie proprie, cu utilajele pe care le avem în dotare, pe raza comunei fiind o rețea de drumuri pe care le avem în administrare de 40 de kilometri. De asemenea, au fost asigurate lemnele necesare încălzirii pentru unitățile școlare și celelalte instituții publice de pe raza comunei. Deci iarna nu ne va lua prin surprindere”, a afirmat primarul comunei hunedorene Orăștioara de Sus, Vasile Marian Inășescu.

Locuri ce merită a fi văzute

Comuna Orăștioara de Sus este una plină de vestigii istorice, pe raza sa aflându-se trei dintre cele șase Cetăți Dacice incluse în Patrimoniul Mondial Cultural UNESCO. Mai exact, pe raza comunei întâlnim reședința regală a Statului Dac, cetatea Sarmizegetusa Regia, din satul Grădiștea de Munte, care face parte din patrimoniul UNESCO, acolo mai fiind și un castru roman, precum și mai multe situri arheologice. Celelalte două cetăți din patrimoniul UNESCO, Blidaru și Cetățuie, se află pe teritoriul satului Costești, tot aici mai aflându-se și o fortificație dacică. De asemenea, în comună mai avem și alte vestigii istorice de factură dacică și romană. Astfel, la Ocolișu Mic este o fortificație dacică, iar la Bucium și Costești – Deal sunt castre romane, la fel ca și în locurile numite Comărnicel, Muncel – Godeanu și Dealul Șesului.

Advertisement
Citeste mai mult ...

Actualitate

S-au aprins luminițele de sărbători și s-a deschis „Târgul de Iarnă”, la Deva

Publicat

pe

Redactat de

Luminițele de sărbători au fost aprinse la Deva, joi seară, în Ajun de Moș Nicolae, când a avut loc și deschiderea „Târgului de Iarnă”, amenajat în Piața Unirii, din centrul istoric al orașului. 

„Astăzi, am aprins luminițele care aduc magia Crăciunului în orașul nostru. Vă invităm să vă bucurați de Târgul de Crăciun și să trăiți fiecare moment de poveste al acestei perioade speciale”, a transmis Lucian Ioan Rus, primarul municipiului Deva.

Până pe 7 ianuarie 2025, târgul va fi deschis zilnic, expozanți din județ și din alte zone ale țării țării fiind prezenți cu produse și bucate tradiționale specifice sărbătorilor de iarnă. Pe scena amplasată în Piața Unirii vor avea loc concerte de colinde și cântece de Crăciun susținute de ansambluri și interpreți renumiți din zonă și din țară. În perioada 14-15 decembrie și 21-22 decembrie, târgul va găzdui spectacole de colinde, iar în 19 decembrie 2024, va avea loc un concert de colinde la Catedrala Adormirea Maicii Domnului.

Citeste mai mult ...

Actualitate

Bucuria celor mici. Seara în care copiii își lustruiesc ghetuțele. La noapte, vine Moș Nicolae

Publicat

pe

Redactat de

Copiii își lustruiesc ghetuțele, în această seară, în așteptarea lui Moș Nicolae. Cei cuminţi vor găsi dulciuri şi jucării, iar cei obraznici nuieluşe. Se spune că, în fiecare an, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, Moş Nicolae vine, punctual, lăsându-le celor mici în cizmuliţe daruri. Spre deosebire, de Moş Crăciun, acesta nu se arată niciodată. Povestea darurilor împărţite pe furiş în noaptea de Sfântul Nicolae începe din vechime.

 

Născut în jurul anului 280, în localitatea Patara Lichiei, și trecut la cele veșnice în jurul anului 345, în localitatea Mira (astazi Kocademre, Turcia), Sfântul Nicolae este cel mai cunoscut și iubit sfânt al Bisericii Ortodoxe.

Legendele povestesc despre dragostea lui pentru copii, despre bunătatea lui şi despre miracolele pe care le-a făptuit. Probabil, cea mai cunoscută poveste este aceea care dă ştire despre felul în care a ajutat trei surori. Se spune că, Sfântul Nicolae a ajutat trei fete sărmane din oraşul său, aducându-le dar de zestre, noaptea, fără să fie văzut. Cele trei fete trăiau într-o sărăcie lucie, motiv pentru care tatăl lor plănuia să le vândă, crezând că astfel se va îmbogăţi. Plânsetele şi rugăminţile fetelor nu l-au înduplecat pe bătrânul cu suflet hain. Sfântul Nicolae a aflat despre suferinţa lor şi noaptea, pe furiş, el a aruncat o pungă plină cu galbeni în odaia fetei celei mai mari. Astfel, ea a reuşit să se mărite. La fel a făcut Moşul şi în următorii doi ani, iar celelalte două fete au reuşit să se aşeze şi ele la casele lor.

Povestea lui a ajuns şi în «Ţara lui Moş Crăciun»

Advertisement

Cu şase sute de ani mai târziu, ţarul rus Vladimir a vizitat Constantinopolul şi auzind de toate aceste poveşti frumoase despre episcopul Nicolae a decis să-l proclame sfântul Rusiei. Poveştile au ajuns chiar şi până în Laponia, la oamenii care călătoresc cu saniile trase de reni. Cei trei saci cu aur, pe care i-a dăruit Nicolae celor trei surori, l-au făcut să ajungă în atenţia comercianţilor din Italia de Nord. El era reprezentat în statui şi imagini, ţinând în mâini cei trei săculeţi cu aur, iar mai târziu, când a devenit sfântul comercianţilor, sacii au devenit mingi de aur, care îi reprezentau pe cămătari.

Dacă în ghetuţele copiilor cuminţi, Moş Nicolae lasă dulciuri şi jucării, micuţii neastâmpăraţi găsesc şi câte o nuieluşă. Ideea nuieluşei care pedepseşte are la bază un episod din viaţa marelui ierarh din secolul al IV –lea, la sinodul de la Niceea când blândul Nicolae l-a pălmuit pe ereticul Arie, poate chiar cu mâna aflată astăzi în biserica Sfântul Gheorghe cel Nou, din Bucureşti. Palma Sfântului Nicolae este închipuită în zilele noastre în tradiţionala nuieluşă.

Citeste mai mult ...

URMĂREȘTE ServusHD TV

Ultima ora

PROGNOZA METEO

CURS VALUTAR

PUBLICITATE

Cumpara si citeste PDF

ABONAMENT ONLINE

MICA / MARE PUBLICITATE

LOCURI DE MUNCA

ANUNTURI MICA PUBLICITATE

publica anunt servuspress

Agentie Imobiliara Deva

Actualitate