Connect with us
Data: 24/04/2024
.

Actualitate

Piesa săptămânii, la Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva: Statuetă din bronz reprezentându-l pe Mercurius-Hermes-Thot

Publicat

pe

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, aduce în atenția publicului, un nou exponat virtual în contextul rubricii PIESE REPREZENTATIVE DIN COLECȚIILE MUZEULUI CIVILIZAȚIEI DACICE ȘI ROMANE din Deva.

Statuetă din bronz reprezentându-l pe Mercurius-Hermes-Thot

<<El este Mercurius-Hermes-Thot și până de curând a locuit în villa romană de la Rapoltu Mare – La Vie, despre care am discutat zilele trecute. A venit pe lume cu mult, mult timp în urmă și a trăit o viață zbuciumată, până să ajungă să fie expus într-o vitrină a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva.

Hermes, mesagerul zeilor la greci, călătorea foarte repede, folosindu-se de sandalele și tichia prevăzute cu aripi și putea transmite informații în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii, într-o clipită…. un fel de email de astăzi. Ca atare purta în mână caduceul, toiagul mesagerilor. Pe lângă această sarcină, Hermes mai trebuia să însoțească sufletele morților spre lumea de dincolo, iar cocoșul, animalul său de companie, le proteja de demoni, prin cântatul său care alunga spiritele rele. Tot Hermes, călător iscusit, mai proteja și drumeții și comercianții (dovadă stând punga cu bani, pe care o ținea cu cealaltă mână) dar, colac peste pupăză, era și protectorul hoților. La un moment dat, în perioada elenistică, atunci când civilizația greacă s-a împletit cu cea egipteană, artiștii greci au văzut niște similitudini ale acestui zeu cu Thot, divinitatea înțelepciunii, a științei, a matematicii, a scrisului și oratoriei și gardianul morților de pe Valea Nilului. Astfel a apărut în arta greacă Hermes – Thot, un zeu care, pe lângă toate atributele clasice ale zeului grec, mai purta pe creștet și o pană de ibis sau o frunză de lotus. Mai târziu, romanii, care au preluat mare parte din cultura greacă, au preluat și acest personaj și așa putem vorbi despre Mercurius-Hermes-Thot.

Statueta noastră, imitând un prototip grecesc, a fost confecționată de către un meșter roman, cândva în secolul al II-lea d. Chr. Mai întâi personajul a fost modelat în ceară. Apoi sculptura a fost îmbrăcată într-un lut fin, a fost lăsată la uscat și apoi arsă. Ceara s-a topit, iar spațiul rămas gol a fost umplut cu bronz încins. La spargerea pojghiței de ceramică a văzut lumina zilei statueta pe care o putem admira și astăzi. Judecând după caracteristicile piesei, tot acest proces de producție anevoios s-a petrecut într-un atelier situat undeva prin Galia.

Advertisement

Zeul este redat în ipostază semi-nudă, fiind reprezentat ca un bărbat tânăr și imberb. Capul statuii, întors ușor spre dreapta, a fost lucrat cu o atenție sporită, fiind foarte bine redate atât trăsăturile faciale, cât și părul cârlionțat, neacoperit de tichie. Două aripioare, de dimensiuni mici, ies direct din părul personajului, între ele fiind redată frunza de lotus, mai proeminentă. Ochii, cu pupilele redate într-o manieră expresivă, privesc ușor în sus și, împreună cu gura semi-deschisă, denotă un aer de contemplare. Corpul are greutatea susținută de piciorul drept, care pășește în față. Piciorul stâng este retras și flexat, în contrapondere cu dreptul. Mâna dreaptă ține strâns punga, fiind întinsă spre dreapta-față. Mâna stângă, depărtată de corp, ține un caduceu masiv și traforat, cei doi șerpi, care se încolăcesc pe el, fiind redați schematic, prin niște linii și puncte incizate. Umărul și brațul stâng sunt acoperite cu mantia, ce le înfășoară, aceasta fiind singurul element vestimentar redat.

Din atelier, piesa a fost vândută, transportată cu corăbiile și căruțele și într-un târziu a ajuns în Dacia, unde a fost cumpărată de un negustor bogat. Era la cumpăna dintre veacurile al II-lea și al III-lea ale erei noastre și omul nostru de afaceri tocmai își ridicase o reședință splendidă, pe terasa înaltă a Mureșului, o villa ce străjuia terenurile mănoase din luncă. Casa, din piatră dură scoasă din cariera de la Măgura Uroiului, tencuită și pictată în culori vii, avea nevoie de un lararium pe măsură. Acesta era un spațiu special amenajat, unde membrii familiei se rugau zeilor și spiritelor strămoșilor. Statueta lui Mercurius-Hermes-Thot a fost adusă acasă cu mare fast și pusă cu sfială alături de ceilalți zei și zeițe.

Timp de câțiva zeci de ani, Mercurius s-a bucurat de jerfe și libații, însă când carpii, goții și alte seminții barbare au început să năvălească în provincie, lucrurile s-au schimbat dramatic. Frumoasa vilă a fost distrusă, locuitorii ei au fugit sau au fost uciși, iar statuetele din lararium au fost îngropate sub moloz, cenușă și țigle sparte. Cînd lucrurile s-au mai liniștit, populația care mai rămăsese pe aceste meleaguri a încercat să-și continue viața. Vremurile erau însă tot mai grele, legăturile cu Imperiul tot mai slabe, puterea economică tot mai mică, cunoștințele tot mai puține, iar oamenii tot mai săraci. Ca să se poată descurca, și-au construit adăposturi rudimentare pe lângă vechile ruine, iar grămezile de dărâmături, ce ascundeau comorile timpurilor bune, au devenit surse de venit. Scurmând prin moloz, ei căutau bronz și fier pe care să le topească și să le transforme în obiecte utile pentru ei. La un moment dat au dat și peste lararium-ul villae-i de altădată și au fost foarte bucuroși când au văzut cât bronz vor putea topi. Totuși, unul dintre ei a văzut ceva aparte în statueta lui Mercurius-Hermes-Toth, poate primise un mesaj de la zei sau poate privirea statuetei i-a trezit vreun sentiment. Cert este faptul că statueta noastră a scăpat de focul mistuitor al furnalului și a fost dosită lângă fundația unui zid dărăpănat, cu gândul de a fi recuperată mai târziu. Acest lucru nu s-a mai întâmplat. Pesemne, individul “atașat” de Mercurius nu era la prima abatere, iar tovarășii săi n-au fost prea bucuroși că voia să păstreze mai mult pentru el însuși, așa că piesa din bronz nu a mai fost revendicată de nimeni și a continuat să zacă ascunsă la temelia acelui zid. Au trecut anotimpuri, ani, decenii și secole. Mai apoi s-a născut satul Rapoltu Mare și Mercurius auzea din adăpostul lui cum localnicii scoteau pietre și cărămizi din vechile ziduri romane, pentru a-și ridica case, conace și biserici. Totuși a stat acolo, bine ascuns până când, în anul 2016, o echipă de arheologi și studenți a hotărât să amplaseze o secțiune de cercetare, exact peste ruinele clădirii unde se afla el. Să fi fost vreun mesaj de la zei, sau vreo prospecțiune georadar? Probabil amândouă, însă cert este faptul că în acea vară o studentă, venită tocmai din America, a scobit pământul de pe fața personajului nostru și astfel statueta lui Mercurius-Hermes-Thot a văzut din nou lumina Soarelui, după mai bine de 1700 de ani.

Acum stă mândru în vitrina din expoziția muzeului, alături de alți zei și zeițe, ca într-un lararium și parcă i-a mai venit zâmbetul pe buze, de când trage iar cu coada ochiului spre o statuetă reprezentând-o pe Venus….>> relatează Dr. Marius Gheorghe Barbu, Arheolog, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

 

Advertisement
Advertisement

Actualitate

Prima aterizare a elicopterului SMURD în incinta Spitalului municipal Brad

Publicat

pe

Redactat de

Elicopterul SMURD a efectuat prima sa aterizare în incinta Spitalului Municipal Brad, marcând un progres semnificativ în ceea ce privește gestionarea urgențelor medicale.

Până acum, preluarea pacienților în stare critică se realiza doar de la Stadionul Municipal „Aurul Brad”, însă noua facilitate permite echipajului să preia urgențele majore direct din curtea spitalului.

Această inițiativă este salutată ca fiind un pas major în reducerea timpilor de așteptare și, implicit, în creșterea șanselor de supraviețuire pentru cei aflați în situații de urgență. Aterizarea elicopterului SMURD în incinta spitalului aduce serviciile medicale de urgență mai aproape de pacienți, asigurând o intervenție rapidă și eficientă în momentele critice.

Până acum, preluarea pacienților în stare critică se făcea doar de la Stadionul Municipal ”Aurul Brad”, dar începând de astăzi, preluarea urgențelor majore se va putea face și direct din curtea spitalului, lucru care micșorează considerabil timpii de așteptare și poate contribui major la salvarea unor vieți omenești. Mulțumim echipajului SMURD pentru profesionalism și medicilor noștri de la CPU pentru modul profesionist în care tratează aceste cazuri! Bineînțeles, ne cerem scuze vecinilor pentru zgomotul produs de elicopter, dar vă asigurăm că aceste aterizări vor avea loc numai în situații critice, atunci când viața oamenilor este în pericol”, arată cei de la Spitalul municipal Brad, pe pagina de Facebook.
FOTO: Facebook@Spitalul municipal Brad
Citeste mai mult ...

Actualitate

Trupul neînsuflețit al bărbatului dispărut în lacul de acumulare al barajului Hațeg, recuperat de pompieri

Publicat

pe

Redactat de

Astăzi, în urma unei intervenții de urgență, pompierii militari din Hunedoara au recuperat corpul unui bărbat din lacul de acumulare al barajului Hațeg, situat în localitatea Sântămăria Orlea. Se presupune că acesta s-ar fi înecat acum zece zile.

Pompierii militari hunedoreni au extras, astăzi, din lacul de acumulare al barajului Hațeg, din Sântămăria Orlea, corpul bărbatului despre care s-a anunțat că ar fi fost posibil să se fi înecat în urmă cu 10 zile.

”Apelul l-a numărul unic pentru apeluri de urgență, 112, a fost efectuat de un pompier al Detașamentului Hunedoara, aflat în timpul liber în Sântămăria Orlea, care s-a întâlnit cu fratele victimei și, la solicitarea acestuia, s-a deplasat în locul unde s-a presupus că s-a înecat bărbatul, să verifice dacă apa nu a scos corpul la suprafață.
Asta s-a și întâmplat, astfel că, în urma apelului telefonic, două echipaje de pompieri, din Hunedoara și Totești, s-au deplasat cu o barcă și cu o autospecială de intervenție, iar după scoaterea la mal a corpului bărbatului înecat a fost anunțată atât poliția cât și Serviciul de Medicină Legală”, transmite ISU Hunedoara.

Citeste mai mult ...

Actualitate

Parteneriat Româno-German în Domeniul Negocierilor Situațiilor de lipsire de libertate

Publicat

pe

Redactat de

În perioada 15-19 aprilie, Poliția Română a organizat un stagiu intensiv la Brașov, dedicat negocierii în situații de lipsire de libertate ilegală.

Noul program de formare a adus împreună nouă negociatori din inspectoratele de poliție județene, care au beneficiat de experiența colegilor din Renania de Nord-Westfalia, Germania. Scopul principal a fost acumularea de cunoștințe vitale pentru gestionarea eficientă a acestor situații. Stagiul a inclus atât module teoretice, cât și practici de simulare. Această inițiativă marchează începutul unei serii de colaborări strategice, cu scopul de a alinia practicile negocierii polițienești din România la standardele și tehnicile consacrate în Europa.

”În perioada 15-19 aprilie, Poliția Română, prin intermediul Serviciului Independent pentru Intervenții și Acțiuni Speciale, a deschis un nou capitol în domeniul formării profesionale, găzduind la Brașov un stagiu intensiv, dedicat negocierii în situații de lipsire de libertate, în mod ilegal. Nouă negociatori ai inspectoratelor de poliție județene au beneficiat de experiența colegilor din Renania de Nord-Westfalia, Republica Federală Germană, acumulând cunoștințe vitale în vederea gestionării eficiente a situațiilor de lipsire de libertate, în mod ilegal. Stagiul de pregătire, ce a constat în module teoretice și practici de simulare, marchează începutul unei serii de colaborări strategice, care își propun să alinieze practicile negocierii polițienești din România la standardele și tehnicile consacrate în Europa. Poliția Română consideră negocierile în situații de criză o prioritate absolută, contând pe o echipă națională de peste 140 de negociatori instruiți și pregătiți să intervină în orice moment. Această activitate specializată vizează rezolvarea pașnică a conflictelor, evitând pe cât posibil utilizarea forței și garantând siguranța cetățenilor. Acest prim modul de pregătire, cu specialiștii din Germania, reprezintă materializarea eforturilor comune de a asigura un răspuns prompt și profesionist, în fața situațiilor de criză. Prin această inițiativă, Poliția Română reafirmă angajamentul său în protejarea vieții și integrității fiecărui individ, demonstrând deschiderea către schimbul continuu de experiență și bune practici la nivel internațional. Printre cele 9 inspectorate judetene se numara si IPJ Hunedoara (care a fost reprezentat de cms sef Bogdan Nițu, în calitate de politist negociator pentru situatii de criză. Acesta a absolvit, în  aprilie 2022, a Cursul National pentru Negociere în Situatii de Criză organizat de S.I.I.A.S. – I.G.P.R. – data de la care activează și pe această linie, alături de alți 3 colegi din cadrul IPJ Hunedoara)”, informează reprezentanții IPJ Hunedoara.

FOTO: ARHIVĂ

Citeste mai mult ...

URMARESTE Servus HD TV

Ultima ora

PROGNOZA METEO

CURS VALUTAR

PUBLICITATE

Cumpara si citeste PDF

ABONAMENT ONLINE

MICA / MARE PUBLICITATE

LOCURI DE MUNCA

ANUNTURI MICA PUBLICITATE

publica anunt servuspress

Agentie Imobiliara Deva

Actualitate