Actualitate
Proiectele administrației din Ghelari prin contur din ce în ce mai mult
Comuna Ghelari, un important centru minier în trecutul nu foarte îndepărtat, dar, în același timp, și o frumoasă așezare din Ținutul Pădurenilor, se întinde pe o suprafață de aproximativ 50 de kilometri pătrați și are în jur de 2.000 de locuitori. Aceștia trăiesc în patru sate, respectiv localitatea de reședință omonimă și așezările aparținătoare Govăjdia, Plop și Ruda.
Pe PNRR
Pe raza comunei, care oferă o panoramă superbă spre Munții Poiana Ruscă, pot fi văzute mai multe monumente istorice, respectiv biserica de zid, crucea memorială și cuptorul de reducere a minereurilor de fier, toate în Ghelari, biserica din Ruda și furnalul de la Govăjdia, dar și impresionanta biserică ortodoxă din centrul de comună, cunoscută drept „Catedrala Pădurenilor”. Revenind în prezent, trebuie subliniat că administrația publică locală din Ghelari este preocupată să atragă cât mai multe finanțări pentru dezvoltarea comunei și creșterea gradului de confort al locuitorilor. Un exemplu în acest sens este cel legat de unitățile de învățământ. „Avem aprobate cererile de finanțare, pe Planul Național de Redresare și reziliență (PNRR), pentru proiecte privind eficientizarea energetică a celor două grădinițe din comună, a căror valoare este de peste 1,6 milioane de lei. În cadrul acestor proiecte sunt prevăzute investiții pentru reducerea costurilor și îmbunătățirea performanței energetice a imobilului, prin anveloparea clădirii și a încăperilor, precum și refacerea întregii instalații interioare de încălzire, ceea ce va duce la scăderi de costuri. Am fost informați că, în curând, vom primi ultimele avize necesare înainte de începerea lucrărilor”, a declarat Emerson Iancu toma, primarul comunei hunedorene Ghelari.
În grafic cu apa și canalizarea
Un alt proiect al edililor din Ghelari ce va beneficia de finanțare europeană este cel intitulat „ Alimentare cu apă, stații de tratare și sistem de canalizare, stații de epurare a apelor uzate, inclusiv canalizare pluvială și sistemele de captare a apelor pluviale”. Acest proiect a fost depus pe Programul Național de Investiții (PNI) „Anghel Saligny” și are o valoare de 43 de milioane de lei.
“Proiectul vizează localitățile Ghelari, Ruda, se va ajunge și la Mănăstire, practic, se schimbă toată rețeaua de apă, cu stație de tratare, cu tot ce trebuie. Canalizarea se va schimba, inclusiv în partea unde există deja, în zona de centru și a blocurilor, unde tot timpul sunt probleme și se înfundă deoarece acolo nu s-a mai investit nimic dinainte de anii ’90. Totul va fi nou, schimbat. Suntem în grafic cu demersurile necesare ce trtebuies făcute înainte de începerea propriu – zisă a lucrărilor”, a mai spus primarul din Ghelari, Emerson Iancu Toma.
Cultură și sport
Nu doar investițiile în rețeaua de infrastructură sunt printre prioritățile administrației din Ghelari, ci și cele ce privesc activitățile recreative. „Reamintesc că, la sfârșitul acestei săptămâni, la Poienița Voinii se desfășoară o nouă ediție a «Festivalului Pădurenilor – Drăgan Muntean», manifestare culturală la care Primăria și Consiliul Local Ghelari sunt co-organizatori. Din același domeniu de activitate amintesc că se lucrează, printr-un proiect depus la Compania Națională de Investiții (CNI) la dotarea și modernizarea Clubului «Minerul», așa cum este cunoscută Casa de Cultură din centrul de comună. Trecând la linia sportivă, reamintesc că am depus un proiect, pe Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) pentru modernizarea stadionului din Ghelari, investiția fiind una de aproximativ 300.000 de lei. Principalul obiectiv al acestui proiect este amenajarea unei piste de atletism. Pe lângă amenajarea pistei de atletism, proiectul mai prevede, printre altele, reabilitarea gardului împrejmuitor și refacerea gazonului. În plus, vor fi montate aparate de fitness păentru populație, se vor face lucrări de reabilitare a tribunei, iar vestiarele vor fi, și ele, renovate. Va fi un stadion care să deservească întreaga comunitate, dar și pe toți cei care doresc să facă mișcare într-un mediu decent. Lucrările se desfășoară conform graficului, termenul de finalizare fiind sfârșitul anului în curs, dar eu cred că lucrările se vor încheia mult mai repede. De asemenea, doresc să anunț că, în perioada imediat următoare, vor fi finalizate lucrările la parcurile de joiacă din Ruda și la cele din cartierele Cuț și Cârnu din localitatea de reședință”, a precizat Emerson Iancu Toma, primarul din Ghelari.
Actualitate
Primarul din Hărău propune unirea a trei comune
Tema reorganizării administrativ – teritoriale este reluată periodic, la nivel central, mai ales în anii electorali, cum este și 2024, dar istoria ne-a arătat că totul rămâne doar la nivel declarativ. Un primar dintr-o comună hunedoreană vine, însă, cu o propunere concretă în acest sens.
Cu Rapoltu Mare și Certeju de Sus
Prezent în emisiunea SPUNE CE CREZI, difuzată pe postul de televiziune online SERVUSHD TV și moderată de colega noastră Ioana Popescu, Lucian Mihael Albu Weber, primarul din Hărău, a vorbit, în premieră, despre demersurile pentru comasarea dintre comuna sa și alte două localități rurale învecinate, Rapoltu Mare și Certeju de Sus. “Se tot vorbește de ceva timp despre reorganizarea administrativ – teritorială, iar din punctul meu de vedere aceasta trebuie făcută. Eu îmi doresc acest lucru și o spun în premieră, în această emisiune, că am și făcut pași în acest sens. Nu mai putem merge mai departe cu comune de 80 de locuitori, de 200, de 500, de 1.500 de locuitori. Din mai multe motive nu se mai poate merge înainte. Astfel, am avut deja discuții cu primarul din Rapoltu Mare și ne-am pus de acord să facem demersurile pentru a uni cele două comune. Am discutat și cu vecinii de la Certeju de Sus. Acolo va fi un primar nou, căruia i-am adus la cunoștință intențiile noastre. Acesta încă nu a luat vreo decizie, pentru că este prematur, însă cu Rapoltu Mare am discutat aceste aspecte încă dinainte de alegeri, iar dinspre Certeju de Sus așteptăm un răspuns în viitor”, a spus Lucian Mihael Albu Weber, primarul reales al comunei Hărău.
O nouă localitate, cu 7.000 de locuitori
Noua localitate ar avea în jur de 7.000 de locuitori și, în plus, cele trei comune nu vor fi împărțite, pe sate, către diferite orașe. „Vreau să fac o comună mare, cu 6-7.000 de locuitori. Dacă se va face reorganizarea administrativ teritorială estimez că în jur de 70% dintre actualele comune vor dispărea, majoriatea urmând a fi înghițită de orașe. Adică tot ce este pe lângă Orăștie va merge acolo, la fel la Călan, Hațeg sau Brad. Pe noi, probabil, ne vor sparge, o parte la Deva, o parte la Simeria. Eu vreau să păstrez și noțiunea asta de rural. Acum nu discutăm de numele viitoarei comune sau de cine va candida ca și primar. Aceste aspecte nu le-am discutat niciodată”, a mai declarat primarul din Hărău în emisiunea SPUNE CE CREZI de pe SERVUSHD TV.
Decât codaș la oraș, mai bine-n satul tău fruntaș
În cazul acestei comasări administrativ – teritoriale se potrivește de minune zicala „Decât codaș la oraș, mai bine-n satul tău fruntaș”. Mai exact, primarul din Hărău a explicat că în cazul în care comunele vor fi arondate la orașe, acestea nu au puterea ecponomică pentru a investi în așezările rurale pe care le vor încorpora. “Eu am o altă viziune. Nu mă intersează dacă voi fi viitorul primar al noii comune, dar știu că în urma mea a rămas ceva pentru cetățeni.
Vreau să rămână o comună mare, în rural, pentru că altfel va fi o periferie a unui oraș care, oricum, nu are un nivel de dezvoltare cum trebuie și nu va veni să investească la tine nimic. Sunt foarte multe beneficii, mai ales în ce privește proiectele de dezvoltare”, a menționat Lucian Mihael Albu Weber.
Procedură deloc complicată
Pentru a se face această unire trebuie urmată o anumită procedură, care nu este deloc complicată. „Facem totul pas cu pas. Primul lucru ce va trebui să-l facem sunt Hotărâri de Consiliu Local prin care ne exprimăm acordul pentru noua comună și să organizăm un referendum în acest sens. După Hotărâri urmează ceilalți pași, adică discuții cu Consiliul Județean, cu Prefectura, cu Ministerul Dezvoltării, în care să punem toate lucrurile la punct, și apoi va avea loc referendumul. Conform legislației în vigoare, pentru ca referendumul să fie valid, trebuie să participe la el 30% din populație, iar votul majorității decide. Dacă se votează pentru, se validează referendumul și, apoi, se va face unificarea comunelor”, a mai precizat primarul comunei hunedorene Hărău.
O prioritate pentru viitorul mandat
Primarul din Hărău a reafirmat că nu se cramponează de o funcție, deși nu ascunde faptul că și-ar dori să fie primarul noii comune, afirmând, totodată, că unirea celor trei localități va fi una dintre prioritățile noului mandat. „Această acțiune va fi una dintre prioritățile mele în viitorul mandat. Dacă și Certejul va fi de acord, vom avea o comună, repet, de circa 7.000 de locuitori. Ar fi o comună sănătoasă, cu forță economică și cu tot ceea ce mai trebuie. Aceasta este viziunea mea și sper să o înțeleagă și cetățenii. Voi face tot ceea ce îmi stă în puțință pentru ca oamenii să înțeleagă că totul este doar în beneficiul lor. Nu este o condiție ca eu să fiu primarul viitoarei comune. Aș fi, însă, ipocrit, să spun că nu m-ar intersa să fiu în fruntea noii comunități, dar nu este, repet, o prioritate de-a mea”, a afirmat actualul și viitorul primar al comunei Hărău, Lucian Mihael Albu Weber, în cadrul emisiunii SPUNE CE CREZI, difuzată pe postul de televiziune online SERVUSHD TV. Întreaga emisiune poate fi urmărită pe pagina de Facebook ServusHD TV sau accesând link-ul https://fb.watch/uZTteOLBNM/.
Actualitate
Stranierii Hunedoarei iau lecții de limba română
Jucătorii străini sosiţi în această vară la Corvinul Hunedoara, respectiv croatul Predrag Vladic, nord – macedoneanul Kristijan Ackovski, belgianul Mehdi Lehaire și nigerienii Goodnews Chuku, Jimmy Otega și Odejobi Babatunde, au început, în această săptămână, cursuri de limba română.
Acest lucru se face pentru ca acomodarea lor să decurgă mult mai repede şi mult mai bine şi pentru ca ei, stranierii Corvinului, să se simtă, realmente, #AcasălaHunedoara. “Prilej cu care le mulţumim pentru deschidere şi disponibilitate doamnei directoare Dana Vişovan şi colectivului de profesori de la Şcoala Gimnazială Nr. 1. Aceştia se vor asigura că Predrag, Kristijan, Mehdi, Chukwu, Jimmy şi Odejobi vor comunica mult mai uşor şi, sperăm noi, cât mai fluent, în limba română. Spor băieţi”, au scris, pe pagina lor oficială de Facebook, cei de la FC Corvinul 1921 Hunedoara.
Foto: Facebook FC Corvinul 1921 Hunedoara
Actualitate
37 de trenuri electrice noi vor intra în circulație. Vor deservi și rute din județ
Un număr de 37 de trenuri electrice vor intra în circulație, începând din noiembrie 2024, a anunțat Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF). Noile trenuri electrice vor circula și pe rute din județul Hunedoara.
ARF a anunțat că a semnat un act adițional ce modifică prevederile contractului aferent proiectului care prevede achiziționarea a 37 de rame electrice interregionale noi, denumite RE-IR și achiziționarea serviciilor de mentenanță și reparații necesare funcționării respectivelor trenuri, încheiat între Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), în calitate de autoritate contractantă, pe de o parte, și Alstom Ferroviaria S.p.A., în calitate de furnizor, pe de altă parte.
“Documentul în cauză modifică elementele legate de durata contractului și prevede unele clauze contractuale care să permită punerea, temporară, în funcțiune cu călători a RE-IR TS3, ce va fi livrată de Alstom și face obiectul CSP aprobat prin HG nr.1328/28.12.2023, în vederea circulației temporare cu călători pe calea ferată din România. Astfel, trenurile livrate de Alstom sunt preconizate a intra în circulația cu călători, în baza livrării întregului lot de 37 de trenuri și obținerii autorizațiilor de tip și de introducere pe piața din România, în perioada noiembrie 2024 – decembrie 2025”, se arată într-o informare a ARF.
Serviciile de mentenanță vor fi prestate pe o durată de 15 ani începând cu data recepției fiecărei rame electrice.
Contract de 1,7 miliarde de lei
ARF reamintește că valoarea totală a contractului de finanțare este de 1.708.996.863,41 lei, finanțarea fiind distribuită după cum urmează: 1.213.523.359,27 lei – valoarea eligibilă nerambursabilă din partea fondurilor( FEDR); 214.151.181,05 lei – bugetul propriu al beneficiarului; 281.322.323,09 lei – cheltuieli neeligibile, inclusiv TVA.
Pe ce rute vor circula
Rutele deservite de ramele electrice de lung parcurs sunt: București Nord – Constanța, București Nord – Brașov – Arad – Timișoara, București Nord – Brașov – Cluj, București Nord – Brașov – Deda – Cluj, București Nord – Brașov, București Nord – Iași, București Nord – Suceava, București Nord – Galați, București-Nord – Craiova – Târgu Jiu- Petroșani – Simeria, București Nord-Craiova-Timișoara-Arad, Cluj-Timișoara, Cluj-Suceava-Iași.
Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul de Coeziune, prin Programul Transport 2021-2027.
Sursa foto: Autoritatea pentru Reformă Feroviară – ARF/Facebook
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Podiumuri la un concurs național pentru dansatorii deveni
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Liga 5 de fotbal Hunedoara are un nou lider
-
Actualitatecu o zi in urma
Tentativă de înscenare a unui viol, dejucată de polițiști
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Bărbat găsit căzut pe marginea drumului, la Cristur. Ar fi fost lovit de o mașină – șoferul vinovat, căutat de poliție
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Lucrări programate. Se sistează apa pe mai multe străzi din Deva, în noaptea de 2 spre 3 octombrie
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Casa Județeană de Pensii Hunedoara: Peste 4000 de pensionari au ieșit din categoria celor care beneficiau de indemnizația socială minimă
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Rezultate de top pentru călăreții de la ACS Alaska Deva
-
Actualitatecu 2 zile in urma
„Predare de ștafetă” la Biroul de Presă al IPJ Hunedoara