Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis vineri să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, a anunţat banca centrală.

De asemenea, CA al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an, şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei s-a mărit în iulie la 5,42%, de la 4,94% în luna iunie, şi a scăzut în august la 5,10%. Avansul faţă de finele semestrului I este rezultanta accelerării creşterii preţurilor alimentelor şi energiei, pe fondul secetei severe şi al majorării tarifelor de distribuţie pentru gaze naturale, ce a devansat ca impact noile scăderi de dinamică consemnate de preţurile administrate şi de preţul combustibililor, sub influenţa unor efecte de bază şi a descreşterii cotaţiei ţiţeiului.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a întrerupt trendul descendent, urcând în august la 5,8%, de la 5,7% în iunie. Evoluţia este atribuibilă unui efect statistic nefavorabil manifestat pe segmentul alimentelor procesate şi majorării cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare, precum şi costurilor salariale crescute, transferate cel puţin parţial, asupra unor preţuri de consum, inclusiv pe fondul aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt încă înalte şi al cererii solide de bunuri. Acţiunea acestor factori a fost în mare parte contrabalansată de efectele de bază dezinflaţioniste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare şi de scăderea dinamicii preţurilor importurilor.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) s-a situat în august 2024 la 5,3%, nivel similar celui din iunie 2024. Rata medie anuală a inflaţiei IPC s a redus însă la 6,5% în august, de la 7,2% în iunie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a scăzut în august la 6,7%, de la 7,3% în iunie 2024.

Conform BNR, activitatea economică şi-a încetinit creşterea în trimestrul II, la 0,1%, de la 0,5% în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar previziunilor.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit totuşi în trimestrul II 2024, la 0,8%, de la 0,5% în trimestrul precedent, în principal ca urmare a saltului consemnat de dinamica anuală a consumului gospodăriilor populaţiei. În acelaşi timp, creşterea formării brute de capital fix a rămas robustă, deşi a continuat să încetinească în raport cu trimestrul anterior.

În schimb, evoluţia exportului net şi-a mărit substanţial influenţa contracţionistă, în condiţiile în care volumul importurilor de bunuri şi servicii şi-a accelerat creşterea, în timp ce volumul exporturilor şi-a prelungit declinul în termeni anuali. Drept urmare, deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au înregistrat o amplă creştere de dinamică, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutăţirea considerabilă a soldului balanţei veniturilor secundare, sub influenţa evoluţiei fondurilor europene de natura contului curent.

Cele mai recente date şi analize indică o creştere mai modestă a economiei în trimestrul III decât cea previzionată anterior, dar în accelerare faţă de trimestrul precedent, implicând şi o creştere a dinamicii anuale a PIB în acest interval, în condiţiile unor evoluţii mixte la nivelul principalelor componente ale cererii agregate şi al sectoarelor majore.

Astfel, în luna iulie 2024, dinamica anuală a vânzărilor cu amănuntul s-a menţinut la un nivel ridicat, scăzând doar uşor faţă de media trimestrului II, iar cea a vânzărilor auto-moto a continuat să se mărească, în timp ce serviciile prestate populaţiei şi-au accentuat contracţia în raport cu perioada similară a anului trecut. Totodată, producţia industrială şi-a stopat declinul în termeni anuali, pentru ca volumul lucrărilor de construcţii să se comprime din nou faţă de aceeaşi perioadă din 2023, după o relativă redresare pe ansamblul trimestrului II.

În acelaşi timp, variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a redus întrucâtva decalajul negativ faţă de cea a importurilor, consemnând în iulie o creştere relativ mai pronunţată, soldată cu reintrarea ei consistentă în teritoriul pozitiv. Pe acest fond, creşterea în termeni anuali a deficitului comercial, precum şi cea a deficitului de cont curent s-au temperat în raport cu media trimestrului precedent, rămânând însă deosebit de alerte.

Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie s-a majorat doar uşor în iunie-iulie, iar rata şomajului BIM şi-a reluat creşterea în debutul trimestrului III, ajungând la 5,5% în august, de la 5,1% în iunie. În acelaşi timp, sondajele de specialitate indică pe ansamblul trimestrului III un declin pronunţat al intenţiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum şi o scădere a deficitului de forţă de muncă raportat de companii. Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal s-a mărit însă în iulie, la 17,3%, după o mică descreştere înregistrată în trimestrul II, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie a rămas de asemenea ridicată în prima lună din trimestrul III, reducându-se marginal faţă de media trimestrului precedent.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au scăzut din nou în august sub impulsul reducerii de către BNR a ratei dobânzii-cheie şi a ratelor dobânzilor la facilităţile permanente, iar apoi au rămas constante. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat şi-au accentuat descreşterea în prima decadă a lui august, similar randamentelor din economiile avansate şi din regiune – în contextul aşteptărilor revizuite ale investitorilor privind traiectoria ratei dobânzii Fed -, pentru ca ulterior să consemneze o creştere semnificativă, ce s-a corectat însă relativ abrupt spre finele trimestrului III.

În această conjunctură, după ajustarea descendentă consemnată în iulie, cursul de schimb leu/euro a revenit în august şi a tins să se menţină până la finele trimestrului III la valorile mai ridicate prevalente în trimestrul II, inclusiv pe fondul reamplificării spre finele intervalului a volatilităţii pe piaţa financiară internaţională, sub impactul acutizării tensiunilor din Orientul Mijlociu, se mai arată în comunicatul băncii centrale.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească în primele două luni din trimestrul III, până la 7,7% în august, de la 6,7% în iunie, în principal ca urmare a accelerării creşterii împrumuturilor în lei ale populaţiei, prioritar pe seama celor pentru consum. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat şi-a accentuat ascensiunea, ajungând la 69,7% în august, de la 69,1% în iunie.

Banca centrală a decis anul acesta, în două rânduri, scăderea ratei dobânzii cheie, în luna iulie de la 7% pe an la 6,75% pe an, şi în luna august la 6,5% pe an. Dobânda cheie era nemodificată din luna ianuarie a anului trecut.

Sursa: AGERPRES

Deficitul bugetar a urcat la 4,57% din PIB după primele opt luni din acest an, de la 4,02% din PIB la şapte luni, potrivit datelor transmise vineri de Ministerul Finanţelor Publice.

„Execuţia bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 80,87 miliarde de lei lei, respectiv 4,57% din PIB, faţă de deficitul de 42,19 miliarde lei, respectiv 2,63% din PIB aferent celor opt luni ale anului 2023”, se arată în documentul de la Finanţe.

Veniturile totale au însumat 375,76 miliarde lei în primele opt luni ale anului 2024, înregistrând un avans de 13,7% (an/an), susţinut de încasările din venituri curente – în principal contribuţii de asigurări, TVA, impozit pe salarii şi venit, impozit pe profit şi venituri nefiscale.

În acelaşi timp, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 456,63 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 22,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele opt luni ale anului 2024 au înregistrat o creştere cu 2,6 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 23,2% din PIB la 25,8% din PIB, precizează sursa citată.

La rectificarea bugetară adoptată recent de Guvern, deficitul pentru anul în curs a fost revizuit în creştere de la 5% din PIB la 6,94% din PIB. Consiliul Fiscal estimează, însă, că deficitul pe cash se va apropia de 8% din PIB, în 2024.

Sursa: AGERPRES

Au fost parafate primele investiţii pentru dezvoltarea mediului de afaceri şi crearea de noi locuri de muncă, în judeţul Hunedoara, prin Programul Tranziţie Justă -PTJ, gestionat de Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest în calitate de organism intermediar.

Reprezentanții ADR Vest au anunțat că, joi, 29 august 2024, au fost semnate primele două contracte de finanţare prin PTJ – Judeţul Hunedoara, în cadrul apelului destinat dezvoltării întreprinderilor şi a antreprenoriatului, componenta „Investiţii pentru dezvoltarea ÎMM care sprijină creşterea durabilă şi crearea de locuri de muncă”.

“Beneficiarii – două societăţi care vor realiza investiţii în valoare totală de 15 milioane de euro şi vor crea 65 de noi locuri de muncă în judeţul Hunedoara. Logical Cons Solutions Solutions SRL va investi în înfiinţarea unui complex turistic de 4 stele în localitatea Simeria Veche, o investiţie în valoare totală de 69,2 milioane lei, din care 38,8 milioane lei reprezintă finanţare nerambursabilă. Implementarea proiectului „Demolare şi edificare complex turistic (camping Strei) ” va însemna crearea unui număr de 58 de noi locuri de muncă în judeţul Hunedoara. Perioada de implementare a investiţiei este de 24 de luni. Euroelectric SRL va investi în „Industrie 4.0 în hală echipamente electrice pentru tehnologii verzi”. Produce staţii de încărcare pentru maşini electrice şi echipamente electrice pentru sisteme fotovoltaice. Prin proiect vor fi realizate investiţii de tehnologizare a fabricii de echipamente electrice, dotarea ei cu utilaje şi echipamente moderne, pentru proiectarea şi fabricarea de echipamente electrice destinate tehnologiilor verzi. Compania va crea 7 locuri de muncă noi în urma implementării. Valoarea totală a investiţiei este de 5,5 milioane lei, din care 3,3 milioane lei fonduri nerambursabile. Durata de implementare este de 25 de luni”, se arată într-un comunicat al ADR Vest.

Urmează încă cinci proiecte la contractare prin PTJ în județul Hunedoara

„Programul Tranziţie Justă este un program de la care avem aşteptări mari pentru judeţul Hunedoara şi ne bucurăm să avem primele contracte încheiate, să vedem primele roade ale demersurilor pe care le-am făcut, a întâlnirilor şi discuţiilor nenumărate pe care le-am avut cu oamenii de afaceri din zonă. La fel cum ne-a bucurat să vedem interesul ridicat al IMM-urilor, al antreprenorilor locali, pentru aceste finanţări europene. Au fost 148 de proiecte depuse în cadrul acestui prim apel dedicat IMM-urilor care a fost lansat prin PTJ în judeţul Hunedoara, iniţiative care însumează peste 2 miliarde de lei, şi sperăm ca în perioada următoare să semnăm noi contracte, să ajungă cât mai mulţi bani în Hunedoara, fonduri care să se materializeze în investiţii solide şi de viitor şi în cât mai multe locuri de muncă acolo unde este nevoie de ele”, a declarat directorul general adjunct al ADR Vest, Adrian Mariciuc.

Potrivit reprezentanților ADR Vest, pe lângă cele două investiţii contractate, urmează încă alte cinci. “În ceea ce priveşte celelalte proiecte care au fost depuse în cadrul apelului lansat prin Programul Tranziţie Justă în judeţul Hunedoara, acestea se află în prezent în diferite etape ale evaluării”, au menționat cei de la ADR Vest.

Judeţul Hunedoara va beneficia de aproximativ 181 de milioane de euro pentru investiţii productive în IMM-uri prin Programul Tranziţie Justă, din care aproape 49 de milioane de euro pentru investiţii directe în Valea Jiului.

Valoarea finanţării nerambursabile care poate fi acordată pentru un proiect sub formă de ajutor de stat regional/ ajutor de minimis este de minimum 200.000 de euro şi maximum 8.000.000 de euro – valoarea cumulată a celor două tipuri de ajutoare.