Peste 130 de kilometri, din cei aproximativ 1.000, din Via Transilvanica, proiect iniţiat anul trecut de asociaţia Tăşuleasa Social, au fost omologaţi oficial de Ministerul Turismului ca traseu turistic. Anunțul a fost făcut la finalul săptămânii trecute, vineri, de către preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan, într-o postare pe pagina sa de socializare.
„Via Transilvanica, drumul care uneşte românii, este omologat oficial ca traseu turistic pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud. Este o mândrie pentru mine ca, după ce în judeţul nostru s-au dat în folosinţă primii 134 de kilometri din Via Transilvanica, acest traseu să fie şi primul din România omologat oficial de Ministerul Turismului. Felicitări Alin Uşeriu şi Asociaţiei Tăşuleasa Social pentru idee şi iniţiativă şi tuturor comunităţilor pe unde trece Via Transilvanica pentru suportul oferit în implementarea acestui proiect”, a scris Radu Moldovan pe pagina sa de Facebook. Via Transilvanica reprezintă un proiect dedicat Centenarului Marii Uniri, care va porni de la Drobeta-Turnu Severin, unde a intrat pentru prima dată în ţară Regele Carol I, va străbate Transilvania şi va ajunge până la mănăstirea Putna, unde se află mormântul domnitorului Ştefan cel Mare. Traseul va avea, în total, aproximativ 1.000 de kilometri şi va străbate 10 judeţe: Mehedinţi, Caraş-Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu, Braşov, Harghita, Mureş, Bistriţa-Năsăud şi Suceava.
Ruta care va traversa județul Hunedoara va purta numele de „Terra Daco Romana (de la intrarea în Țara Hațegului dinspre județul Caraș-Severin până la Orăștie, la granița cu județul Alba) și va măsura 98 de kilometri.
Primii 100 de kilometri, anul acesta
Fiind vorba de amenajarea unui drum extins, aceasta se va face în mai multe etape. O primă porțiune, respectiv cei 135 de kilometri ce au și fost anul acesta omologați, a fost realizată anul trecut, în 2018, pe raza județului Bistrița-Năsăud. „Ne-au inspirat potecile de pelerinaj din Spania și cele de anduranță din Statele Unite sau India, am văzut că astfel de drumuri au influențat culturi, au format comunități și au contribuit la dezvoltarea zonelor pe care le străbăteau. Via Transilvanica este un drum curajos fiindcă ne face să redescoperim repere și să vorbim despre cine suntem noi cu adevărat, de la firul de iarbă de la malul Dunării până la crestele munților. Via Transilvanica este identitate. Pentru că ne oferă șansa să ne cunoaștem mai bine istoria și astfel să ne ințelegem mai bine pe noi – ca nație”, precizau organizatorii pe pagina lor de internet.
