„Legenda fântânii” de la Castelul Corvinilor „prinde viaţă” chiar în curtea edificiului istoric     

Cavaleri, domniţe, prizonieri turci sau vrăjitoare, acestea sunt doar o parte din personajele care vor anima, pe tot parcursul acestei săptămâni, curtea Castelului Corvinilor din Hunedoara. Şi nu o vor face oricum, ci însoţiţi de marele Iancu de Hunedoara şi soţia acestuia, Elisabeta Szilagyi, şi în calitate de actori într-o piesă de teatru şi un documentar.

Potrivit legendei, fântâna a fost săpată în 15 ani şi are 28 de metri adâncime

Totul face face parte din „Festivalul de artă şi documentare”, un amplu proiect derulat de Asociaţia Castelul din Carpaţi şi Primăria Hunedoara, finanţat de la bugetul local al muncipiului de pe Cerna, cu suma de circa 300.000 de lei. Scopul acestuia este, în primul rând unul de reînviere a legendelor legate de Castelul Corvinilor, a istoriei acestuia, de păstrare a tradiţiilor medievale, nefiind uitată nici promovarea turistică a monumentului.

Documentar pentru turişti pe DVD

Multă lume a vizitat fântâna din curtea castelului din Hunedoara, iar majoritatea turiştilor a auzit şi legenda acesteia. Cu sau fără un sâmbure de adevăr, povestea celor trei prizonieri turci care au săpat după apă, mânaţi de promisiunea neonorată a eliberării, e una tristă, însă pe placul amatorilor de istorie, de legende şi, mai ales, a celor care îndrăgesc Castelul Corvinilor. De la acest lucru au plecat şi reprezentanţii Asociaţiei Castelul din Carpaţi când au iniţiat proiectul festivalului prin intermediul căruia vor fi puse în scenă, în curtea edificiului istoric din Hunedoara, atât legenda fântânii, cât şi cea a corbului şi, în final, evident cea a lui Dracula. ”Proiectul nostru începe întâi cu punerea în scenă a legendei fântânii, într-o piesă de teatru, repetiţiile urmând să aibă loc pe toată perioada acestei săptămâni. În acelaşi timp, tot aici, la castel de va filma şi un documentar, în care, practic va fi prezentată pe larg, cu explicaţii detaliate acestă legendă. În final, mai multe imagini din acest documentar vor fi transpuse într-un DVD care va fi multiplicat şi va putea fi cumpărat de către turiştii are vizitează castelul. Celelalte legende vor fi puse în scenă, în acelaşi fel, pe parcursul acestui an, începând din lunile iulie- august”, a afirmat Cristian Stan (foto mic), preşedintele Asociaţiei Castelul din Carpaţi.

„Marele Will” – inspiraţia regizorului

Şi pentru că, dacă e vorba de o piesă de teatru, recuzita ei trebuie să implice şi un regizor, dar şi actori, iar „Legenda fântânii” le va

Călugărul Capistrano e jucat de actorul Mihai Panaitescu

vea şi pe acestea. În realizarea proiectului ONG-ului din Hunedoara a fost cooptat şi Mihai Panaitescu, regizor şi actor la Teatrul de Artă din Deva. Acesta va regiza piesa, va scrie scenariul acesteia şi va juca şi un rol. Cei care îi vor asculta indicaţiile vor fi încă circa 18 persoane, majoritatea membri şi voluntari ai Asociaţiei Castelul din Carpaţi, dar şi actori cunoscuţi pe plan local, cum ar fi Cristina Lazăr, fostă artistă la Teatrul de Artă din Deva.

„Legenda fântânii”, la fel ca orice legendă pleacă de la un sâmbure de adevăr în jurul căruia s-au ţesut, de-a lungul anului, tot felul de detalii sau „înflorituri”. La fel a făcut, în acest proiect şi Mihai Panaitescu, care, din lipsa unui material documentar oficial suficient, a improvizat scenariul, apelând şi la „ajutorul” „Marelui Will” Shakespeare, părintele dramaturgiei.  „Legenda Fântânii este una foarte frumoasă, însă, din păcate, nu am găsit material documentar despre ea, decât ceea ce ştie practic toată lumea, că e vorba de trei prizonieri turci care, în final, în loc să fie eliberaţi, sunt ucişi. Eu am improvizat puţin, m-am inspirat  din operele lui Shakespeare, preferatul meu, şi am introdus şi o poveste de dragoste, dar şi mai mult dramatism. Vom avea cam 19 personaje, vor fi şi vrăjitoare, dar şi Iancu de Hunedoara şi soţia acestuia, Elisabeta. Am introdus şi un cor antic, în deschiderea spectacolului, care va reprezenta conştiinţa colectivă şi va avea un rol narator. Totul va dura cam 45 de minute, iar pe lângă regie, eu îl voi interpreta pe călugărul Capistrano”, a povestit regizorul Mihai Panaitescu.

Teatru, folk şi meşteri populari

Repetiţiile pentru piesa de teatru au început luni seara, tot atunci fiind trase şi primele cadre pentru documentarul despre „Legenda fântânii”. Ele vor continua până vineri seara când, de la ora 21:30, va avea loc punerea în scenă a piesei de teatru, în faţa publicului care va fi invitat la eveniment. Acţiunea se va desfăşura în mai multe locuri din curtea interioară a castelului, iar pentru cei care nu vor putea urmări de aproape jocul actorilor, piesa va fi proiectată şi pe unul dintre pereţii edificiului istoric. Tot atunci, va putea fi văzut şi documentarul care, practic, va explica, va da o motivaţie scenelor din piesa de teatru. Seara de vineri se va încheia cu un concert folk susţinut de trupa „Focul viu”.

De asemenea, în seara de sâmbătă, 15 iunie, cei care au pierdut spectacolul live al legendei

îl vor putea vedea, însă doar într-o proiecţie pe un ecran, împreună cu documentarul aferent.  Nu va lipsi nici muzica, tot folk, oferită de artistul hunedorean Florin Camen.

Pe de altă parte, de joi, 13 iunie, în curtea Castelului Corvinilor îşi vor instala tarabele mai mulţi meşteri populari, cu obiecte din piele, ceramică sau lemn.

[notification type=”standard”]

Vrăjitoare, spiritul castelului şi sufletul lui Iancu  – legenda în varianta lui Panaitescu

Vrăjitoarele fac un ritual şi dau viaţă spiritului Castelului Corvinilor

Scenariul piesei de teatru, realizat de Mihai Panaitescu, porneşte de la cunoscuta „Legendă  a Fântânii”, însă capătă accente mult mai dramatice, dar şi romantice. Cei trei prizonieri turci, Hassan, Mehmed şi Ali, aleşi de Iancu de Hunedoara să sape fântâna, la îndemnul călugărului Capistrano, sunt complet demoralizaţi şi se tem că vor fi ucişi, nu eliberaţi, după ce îşi vor termina munca, să sape până dau de apă bună de băut. O slujnică (actriţa Cristina Lazăr) de la castel se îndrăgosteşte de prizonierul Hassan, iar aceştia îi cer femeii ajutorul pentru a găsi apă şi a fi eliberaţi. Aceasta aplează la sprijinul unor vrăjitoare care cunosc un ritual în urmă căruia eliberează spiritul Castelului Corvinilor. Spiritul acceptă să-i ajute pe turci să dea de apă, dar le cere, în schimb, un preţ: sufletul unui ghiaur, la alegerea sa. Prizonierii dau, în final, de apă şi soţia lui Iancu, Elisabeta Szilagy, acceptă să-i elibereze. Însă, la rândul ei, slujnica îndrăgostită îi cere lui Hassan să o ia cu el, dar aceasta refuză spunându-i că are acasă nevastă şi copii. Supărată, femeia povesteşte totul, despre ritual şi spiritul castelului, soţiei lui Iancu, iar aceasta îi condamnă la moarte pe cei trei prizonieri turci. Dramatismul piesei va ajunge la paroxism când spiritul castelului cere să i se plătească preţul pentru ajutorul dat: sufletul pe care îl vrea este cel al lui Iancu de Hunedoara, care, plecat la luptă la Belgrad, moare de ciumă.

Potrivit legendei, când şi-au dat seama că nu vor fi eliberaţi, pe peretele fântânii, cei trei prizonieri turci au scris cunoscutele cuvinte: „Apă ai, inimă nu!”.

Foto: Facebook

[/notification]