Sfinții Constantin și Elena sunt sărbătoriți, în fiecare an, în data de 21 mai. De asemenea, în tradiția populară, această sărbătoare se mai numește și Constantinul Puilor sau Constantin Graur. În această zi, se spune că nu este bine să faci anumite activități, deoarece ți-ar putea aduce necazuri.
Ce nu este bine să faci de Sfinții Constantin și Elena
În ziua de 21 mai este interzis să lucrezi ogoarele, să dai cu sapa sau să plivești ierburile. În anumite zone, se spune că reprezintă ziua în care păsările își învață puii să zboare. Totodată, nu este bine să hrănești păsările cerului cu pâine, pentru că se spune că risipești sporul casei.
De asemenea, în această zi sfântă se spune că nu este bine nici să întrerupi o prietenie, nici să divorțezi. Dacă o persoană ar face acest lucru, atunci ar putea avea parte de pierderi financiare și necazuri pe plan sentimental. Totodată, nu se îndeplinesc activități casnice. Pentru ca o locuință să scape de energiile negative, femeile stropesc încăperile cu agheasmă și aprind tămâie.
Sfinții Împărați Constantin și Elena
Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus (27 februarie 272- 22 mai 337), cunoscut ca Sfântul Constantin cel Mare, a fost împărat roman, proclamat Augustus de către trupele sale în data de 25 iulie 306.
În ianuarie 313, împăratul Constantin cel Mare emite Edictul de la Milan, prin care creştinismul devine „religie permisă”, alături de altele din imperiu. El ia totodată măsuri în favoarea Bisericii creştine, înlătură din legile penale pedepsele contrare creştinismului, îmbunătăţeşte tratamentul în închisori, uşurează eliberarea sclavilor acordând episcopilor şi preoţilor dreptul de a-i declara liberi în biserici.
Din dorinţa de a ajuta Biserica, a convocat Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, împotriva ereziei lui Arie. Sub influenţa Sfântului Atanasie cel Mare, Sinodul a proclamat învăţătura ortodoxă despre dumnezeirea Fiului care este „Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut”.
Potrivit istoricului Eusebiu, Sfânta Elena a primit botezul în anul 313. Sfânta Împărăteasă a fost o creştină foarte evlavioasă sprijinind ridicarea a numeroase lăcaşuri de cult, printre care Biserica Învierii Domnului zidită lângă Sfântul Mormânt, biserica din Ghetsimani, precum şi alte 18 lăcaşuri de cult.
De asemenea, Sfânta Elena a mers la Ierusalim, unde a găsit crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos.
