Connect with us
Data: 18/07/2024
.

Actualitate

Societatea de Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara – 140 de ani de la înființare

Publicat

pe

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, cu prilejul aniversării a 140 de ani de la constituirea Societății de Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara, continuă expunerea on-line a evenimentelor legate de înființarea, activitatea și rolul acesteia în cultura hunedoreană de la finalul secolului al XIX – lea și începutul secolului al XX – lea.

Societatea de Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara – 140 de ani de la înființare

<<Apelul lui Sólyom-Fekete Ferencz pentru înființarea unei societăți de istorie a avut un larg ecou, astfel că adunarea din noiembrie 1879 s-a bucurat de participarea unui public numeros din Deva și din comitat. S-a ajuns la un consens în ceea ce privește necesitatea înființării unei societăți de istorie și s-a ales o comisie care, în prima parte a anului 1880, a elaborat statutul Societății și a realizat pașii necesari constituirii unei astfel de asociații. În același timp, au fost împărțite formulare de adeziune; iar în perioada următoare au sosit numeroase adeziuni și scrisori de încurajare din întregul comitat și chiar din afara comitatului.

Adunarea generală de constituire a avut loc pe 13 mai 1880, la Casina Națională din Deva, participând mulți dintre cei care au completat formularele de adeziune.

Pe ordinea de zi s-au aflat două puncte importante: dezbaterea proiectului de statut și alegerea conducerii Societății nou înființate.

Advertisement

Au fost, de asemenea, unele discuții privind numele societății, fiind propuse variante ca: Societatea de Istorie, Arheologie și Muzeală a comitatului Hunedoara; Societatea Muzeală; sau Societatea de Istorie, Arheologie și Cultură a comitatului Hunedoara.

Apoi, s-a trecut la dezbaterea Statutului Societății, care cuprindea 44 de paragrafe împărțite în 10 capitole.

În primul capitol se precizează numele, sediul și aria activităților desfășurate de asociația nou înființată. S-a stabilit ca denumirea acesteia să fie „Societatea de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara” (Hunyadmegyei Történelmi és Régészeti Társulat), cu sediul în Deva.

Scopul Societății, precizat în paragraful 3 al Statutului, era acela de „a arunca lumină asupra trecutului și prezentului comitatului Hunedoara”. Pentru aceasta trebuia să se urmărească cu atenție tot ceea ce putea fi de interes despre comitat din punct de vedere șiințific, literar, artistic și social; să fie cercetate obiectele cu valoare istorică, monumentele istorice și ale naturii, portul popular, arhivele familiale și orice alte obiecte privitoare la istoria comitatului. Totodată, „Societatea va trebui să reunească specialiști, să organizeze o bibliotecă și arhivă, să editeze lucrări, să țină conferințe cu subiecte de istorie, arheologie, să țină adunări publice, să organizeze excursii, să studieze monumentele artistice, antichitățile și monumentele naturii”.

Conducerea urma să fie exercitată de Adunarea generală (care se întrunea anual), Comitetul director, format din 33 de membri (care se întrunea lunar și coordona activitatea Societății) și următorii „funcționari”: președinte, vice-preşedinte, secretar, directorul muzeului, bibliotecar, jurist și casier. Directorul muzeului avea răspunderea obiectelor intrate în muzeu, pe care le determina, le clasa și le inventaria; făcea săpăturile arheologice și prezenta comitetului director un raport despre obiectele din muzeu.

Advertisement

În ultimul capitol erau precizate condițiile în care Societatea putea fi dizolvată. În cazul unei eventuale încetări a activității întreaga avere a acesteia era lăsată la dispoziția autorităților comitatului Hunedoara, care trebuia să susțină și să dezvolte mai departe muzeul.

Statutul Societății de Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara astfel constituite a fost trimis pentru aprobare Ministerului de Interne la Budapesta. Acesta a cerut câteva modificări, în primul rând în ceea ce privește modul de inventariere a obiectelor din muzeu. Modificările recomandate au fost realizate, iar acest statut a primit aprobarea finală pe 8 decembrie 1880.

În continuarea ședinței de constituire a societății, din 13 mai 1880, prin vot secret, s-a ales conducerea acesteia: președinte Kuun Géza, vicepreședinte dr. Sólyom-Fekete Ferencz, secretar Kun Róbert, bibliotecar König (Király) Pál, casier Lengyel Gergely, jurist Petcu Lazăr, iar director al muzeului a fost numit Téglás Gábor>> relatează Dr. Bodό Cristina, Cercetător Științific, secția Arheologie, a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva.

Kuun Géza – președintele Societății de Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara (din Vasárnapi Újság, 1881, 24 iulie)

Prima pagina a Statului Societății de Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara

Advertisement

Actualitate

Multe proiecte aflate în derulare în comuna Zam

Publicat

pe

Redactat de

Situată pe Valea Mureșului, comuna Zam, cu o populație de circa 1.500 de locuitori, este una dintre localitățile rurale din județul Hunedoara de dimensiune medie la acest capitol. Comuna Zam, însă, se întinde pe o suprafață mare, de peste 160 de kilometri pătrați, și, în afară de localitatea de reședință omonimă, mai are în componență alte 12 sate, respectiv Almaș Săliște, Almășel, Brășeu, Cerbia, Deleni, Godinești, Micănești, Pogănești, Pojoga, Sălciva, Tămășești și Valea.

Realizări importante

În ultima perioadă, reprezentanții administrației publice locale din comuna hunedoreană Zam au finalizat mai multe investiții, cu fonduri atrase din diverse surse de finanțare. De asemenea, edilii din Zam au fost foarte receptivi și la solicitările cetățenilor legate de chestiuni juridice, în special în ceea ce privește dreptul de proprietate și punerea în posesie. „Suntem într-o perioadă situată între două mandate. Referitor la mandatul care este spre final, pot spune că am avut unele realizări importante. Aici aș aminti asfaltare străzi în satele Zam, Sălciva și Pojoga, amenajarea unei capele mortuare în satul Sălciva, o grădiniță cu două săli de grupă în satul Zam, readucerea Dispensarului medical uman în proprietatea Comunei Zam, renovarea interioară a Căminului Cultural Sălciva, renovarea interioară a Căminului Cultural Pogănești sau dotarea cu echipament IT a Primăriei Zam. De asemenea, am venit în sprijinul locuitorilor comunei în chestiuni legate de intabulări de parcele, fiind vorba de circa 1.300, iar operațiunea continuă, ori eliberarea a unei părți importante de titluri de proprietate, aici fiind vorba de sute, iar aceste activități se apropie de final. Totodată, am soluționat zeci de cereri pe parte de fond funciar și am eliberat mii de adeverințe și alte documente adminstrative, multe dintre acestea chiar pe loc”, a declarat Sorin Ionel Nistor, primarul reales al comunei hunedorene Zam.

În implementare

Pe raza comunei Zam avem șase biserici declarate monumente istorice, plus un castel care are aceeași clasificare. De asemenea, mai sunt patru lăcașe de cult cu o vechime considerabilă, două rezervații naturale, precum și un sit inclus în rețeaua europeană «Natura 2000». Administrația din Zam își propune ca acestea să fie cât mai bine puse în valoare, în acest sens fiind în diverse stadii de implementare mai multe proiecte. „Este normal să ne punem cât mai bine în valoare zona în care trăim, dar și să creștem gradul de confort pentru locuitorii comunei, dar și pentru cei care ne vizitează. În acest sens avem în implementare mai multe proiecte. În mod concret, este vorba despre canalizare menajeră și stație de epurare în satul Zam, reabilitare și dotare Școală Gimnazială Zam, reparații capitale Cămin Cultural Pojoga, semnalizare rutieră și acostamente pe DC 163 Zam–Almaș Săliște, amenajare pistă de biciclete Tămășești—Godinești, achiziționare miniexcavator pentru activități utilitar–gospodărești, reparații capitale Cămin Cultural Almaș-Săliște, asfaltare stradă Zam Sat–Tămășești și alimentare cu apă în localitatea de reședință și în satele aparținătoare Sălciva și Pojoga”, a mai spus primarul comunei hunedorene Zam, Sorin Ionel Nistor.

Citeste mai mult ...

Actualitate

Corvinul merge mai departe în Europa League!!!

Publicat

pe

Redactat de

După un 4-0 în tur, obținut pe terenul echipei maghiare FC Paks, Corvinul Hunedoara a jucat meciul retur.

Echipa din țara vecină s-a impus în meciul de la Sibiu cu 2-0, prin golurile înscrise pe final de Konyves (78) și Bode (89) însă, cu scorul general de 4-2, Corvinul s-a calificat în turul al doilea din Europa League.

În această fază echipa hunedoreană va juca cu croații de la NK Rijeka, meciul tur urmând a se juca tot la Sibiu, pe 25 iulie, iar returul pe 1 august.

Citeste mai mult ...

Actualitate

Cărbunele, salvatorul Sistemului Energetic Național. Sebastian Burduja: Vom face tot ceea este posibil pentru a prelungi termenele pentru funcționarea termocentralelor pe cărbune și continuarea exploatărilor miniere

Publicat

pe

Redactat de

În contextul unui consum național de energie electrică ce depășește 8200 MW, România se confruntă cu provocarea de a-și acoperi nevoile energetice în principal din producția internă.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat recent importanța crucială a Complexului Energetic Oltenia (CEO) și a regiunii Valea Jiului în menținerea stabilității și securității energetice a țării.

Complexul Energetic Oltenia, una dintre principalele surse de energie pe bază de cărbune din România, a reușit să depășească pragul de 1250 MW în producția de energie electrică, chiar și în condițiile tehnice dificile și la temperaturi ridicate. Eforturile remarcabile ale echipelor de specialiști au fost esențiale pentru menținerea acestei producții ridicate. În acest moment, patru grupuri de producție sunt în funcțiune, urmând ca mâine să fie cinci, distribuite astfel: două la Turceni, două la Rovinari și unul la Ișalnița.

Ministrul Burduja a vizitat recent Gorjul și Valea Jiului, întâlnindu-se cu muncitorii și observând condițiile dificile în care aceștia își desfășoară activitatea. În contextul actual, acești oameni reprezintă adevărații eroi ai sectorului energetic, asigurând funcționarea continuă a termocentralelor și, implicit, furnizarea necesarului de energie pentru români.

”Un gând special pentru oamenii minunați de la Complexul Energetic Oltenia (CEO) și din Valea Jiului. Depășim la această oră 1250MW producție în termocentralele pe cărbune. În condiții tehnice deosebit de dificile, cu multe echipamente vechi, la temperaturi caniculare, echipele de specialiști au găsit mereu soluții. Au repornit grupuri, au rezolvat în timp record avariile apărute, au muncit ore suplimentare pentru a da României energie. Paroșeniul funcționează bine, la CEO avem patru grupuri în funcțiune și mâine vom avea cinci (două la Turceni, două la Rovinari, unul la Ișalnița).
Am fost și la Gorj, și în Valea Jiului. I-am cunoscut pe unii dintre acești oameni și am văzut condițiile în care muncesc zi și noapte. Pentru mine, ei și toți cei din sectorul energetic românesc, din producție, transport și distribuție, din Dispeceratul Energetic Național – Transelectrica și mulți alții sunt eroii acestor zile.
În aceste zile, cărbunele ne-a fost din nou de mare ajutor și trebuie să o spunem răspicat. Pentru securitatea energetică a românilor, vom face tot ceea este posibil pentru a prelungi termenele pentru funcționarea termocentralelor pe cărbune și continuarea exploatărilor miniere. Am început deja acest demers la Bruxelles încă de anul trecut, cu onestitate și responsabilitate, și îl vom continua, cu toate argumentele pe masă. Securitatea energetică a României nu este negociabilă. Este prioritate zero”, a scris Sebastian Burduja, ministrul Energiei, pe Facebook.

Valea Jiului, un loc emblematic pentru industria minieră din România, joacă un rol vital în această ecuație. Cu o tradiție îndelungată în exploatarea cărbunelui, această regiune continuă să fie un pilon al securității energetice naționale. În ciuda echipamentelor vechi și a numeroaselor provocări, minerii din Valea Jiului continuă să lucreze neobosit pentru a susține producția de cărbune necesară termocentralelor.

Advertisement

În contextul eforturilor continue de prelungire a termenelor pentru funcționarea termocentralelor pe cărbune și a exploatărilor miniere, România își reafirmă angajamentul față de securitatea energetică. Demersurile inițiate la Bruxelles încă de anul trecut reflectă responsabilitatea și onestitatea cu care autoritățile abordează această problemă. Potențialul energetic al României trebuie valorificat în interesul românilor, iar cărbunele, deși contestat pe plan internațional pentru impactul său asupra mediului, rămâne o resursă crucială în asigurarea independenței energetice.

Prin eforturile continue ale muncitorilor din Valea Jiului și ale specialiștilor din întreaga industrie energetică, România poate asigura un echilibru între dezvoltarea durabilă și necesitatea de a furniza energie pentru toți cetățenii săi. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a evidențiat importanța strategică a sectorului energetic și a reiterat angajamentul guvernului de a sprijini și dezvolta capacitățile interne de producție.

În concluzie, cărbunele și Valea Jiului reprezintă elemente esențiale în strategia de securitate energetică a României, iar eforturile și dedicația celor implicați în acest sector sunt esențiale pentru a asigura un viitor energetic stabil și sigur pentru toți românii.

FOTO: Facebook@Sebastian Burduja

Advertisement
Citeste mai mult ...

URMARESTE Servus HD TV

Ultima ora

PROGNOZA METEO

CURS VALUTAR

PUBLICITATE

Cumpara si citeste PDF

ABONAMENT ONLINE

MICA / MARE PUBLICITATE

LOCURI DE MUNCA

ANUNTURI MICA PUBLICITATE

publica anunt servuspress

Agentie Imobiliara Deva

Actualitate