Ministrul Culturii, Natalia-Elena Intotero, a efectuat ieri o vizită oficială în județul Mureș, unde a discutat despre importanța protejării și valorificării patrimoniului cultural, un element esențial al identității naționale și al dezvoltării turistice a regiunii.

Județul Mureș se remarcă printr-un patrimoniu cultural deosebit, cu numeroase monumente istorice care trebuie conservate și promovate la nivel local, național și internațional.

În cadrul vizitei, ministrul Natalia-Elena Intotero a subliniat câteva obiective și direcții strategice esențiale. Restaurarea Teatrului Național din Târgu Mureș este un proiect de importanță majoră, care va începe imediat după finalizarea situației cadastrale. De asemenea, crearea unei hărți interactive a monumentelor istorice va facilita promovarea și protejarea acestora, fiind un instrument util atât pentru vizibilitatea, cât și pentru conservarea acestor obiective valoroase. În același timp, implicarea tinerilor în promovarea patrimoniului local reprezintă un demers esențial pentru asigurarea continuității valorilor culturale. În acest context, Palatul Culturii din Târgu Mureș trebuie susținut pentru includerea pe lista UNESCO, iar Castelul Kornis-Rákóczi Bethlen din Iernut necesită intervenții urgente de restaurare.

Ministerul Culturii își reafirmă angajamentul de a sprijini toate inițiativele menite să conserve și să valorifice patrimoniul cultural al județului Mureș, contribuind astfel la promovarea identității culturale românești pe plan internațional.

Guvernul a aprobat acordarea ajutorului financiar de 800 de lei pentru pensionarii ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2.574 lei, a declarat, joi, purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin.

El a spus că impactul social este unul foarte mare: un ajutor financiar pentru mai mult de 2,5 milioane de pensionari din România.

‘Prin ordonanță de urgență, aceștia vor primi anul acesta un ajutor financiar în sumă de 800 de lei, măsură de protecție socială luată de Guvern pentru a veni în sprijinul persoanelor cu venituri reduse. Vor beneficia de acest sprijin pensionarii din sistemul public de pensii ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2.574 lei, echivalentul valorii nete a salariului minim pe economie ‘, a declarat Mihai Constatin, joi, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.

Suma de 800 de lei va fi acordată în două tranșe egale, câte 400 de lei în luna aprilie 2025, respectiv decembrie 2025, a precizat el.

‘Plățile se vor face prin casele teritoriale sau sectoriale de pensii, iar fondurile sunt cuprinse în bugetul pe anul curent. Sprijinul financiar nu se ia în calcul la stabilirea plafonului privind aprobarea programului pentru compensarea cu 90% a prețului de referință a medicamentelor și nici la acordarea venitului minim de incluziune și nici la acordarea biletelor de tratament balnear prin sistemul organizat și administrat de Casa Națională de Pensii Publice’, a explicat Constantin.

Sursa: AGERPRES

Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, marți, sesizarea Avocatului Poporului și a decis că legea de completare a Legii privind pensiile militare este neconstituțională.

‘În ședința din data de 11 martie 2025, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului și a constatat că Legea pentru completarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat este neconstituțională, în ansamblul său. În esență, Curtea a reținut că reglementarea a două sisteme de echilibrare a pensiilor militare, cu regimuri juridice diferite, în funcție de data intrării în vigoare a legii criticate, încalcă prevederile art.16 alin.(1) din Constituție. Decizia este definitivă și general obligatorie. Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I’, a anunțat CCR.

În sesizarea trimisă la CCR, Avocatul Poporului reclama faptul că legea de modificare a Legii pensiilor militare nu avea aprobate și sursele de finanțare.

Astfel, spunea Avocatul Poporului, potrivit actelor normative și jurisprudenței Curții Constituționale, pentru respectarea art. 138 alin. (5) din Constituție, este necesar ca inițiatorii să solicite Guvernului fișa financiară, iar netransmiterea fișei financiare în termenul legal de către autoritatea publică ce are obligația de a întocmi acest document nu poate constitui un impediment în continuarea procedurii de legiferare.

‘Or, din examinarea procesului legislativ al Legii pentru completarea Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat observăm că Guvernul a fost pus în imposibilitatea de a-și îndeplini obligația de a întocmi fișa financiară în termenul legal de 45 de zile. Astfel, urmărind procesul legislativ de la Senat, observăm că fișa financiară a fost solicitată în data de 7.10.2024, termenul pentru transmiterea fișei financiare împlinindu-se în data de 20 noiembrie 2024. Cu toate acestea, propunerea legislativă a fost adoptată în data de 5 noiembrie 2024, cu mult înainte ca termenul în care Guvernul putea întocmi fișa financiară să se fi împlinit’, se precizează în sesizare.

În opinia Avocatului Poporului, îndeplinirea formală de către inițiator a obligației de a solicita fișa financiară, fără a aștepta împlinirea termenului de 45 de zile care să permită Guvernului să întocmească fișa financiară, echivalează cu nerespectarea art. 138 alin. (5) din Constituție.

‘Chiar dacă punctul de vedere al Guvernului, transmis în aplicarea art. 111 alin. (1) teza Il din Constituție, nu constituie o fișă financiară în înțelesul art. 138 alin. (5) din Legea fundamentală, totuși, se remarcă în punctul de vedere al Guvernului o estimare a impactului bugetar generat de aplicarea propunerii legislative. Această estimare, în lipsa unei metodologii menționate în cuprinsul legii, se bazează pe o variantă proprie de calcul realizată de Guvern. Aceasta constă în determinarea diferenței dintre solda de grad majorată și solda de grad din ultima lună din baza de calcul de la recalcularea din 2016, indiferent de cuantumul aflat în plată. În cazul soldei de funcție, estimarea se face pe baza creșterii medii a soldei de funcție din perioada 2016-2024’, arată Avocatul Poporului.

Astfel, potrivit estimării realizate de Guvern, impactul lunar generat de actualizarea soldei de grad este estimat la aproximativ 130 milioane lei, iar cel generat de actualizarea soldei de funcție – la aproximativ 240 milioane lei, ceea ce duce la un impact bugetar lunar total de aproximativ 370 milioane lei, mai explică Avocatul Poporului.

Sursa: AGERPRES