Elevii incluşi în campania “Descoperă” continuă experimentele inedite în laboratoare

Copiii s-au amuzat creând lichid vital artificial, dar au mai făcut şi alte teste prin care au acumulat informaţii ştiinţifice

Cei 60 de elevi din Hunedoara, implicaţi în campania „Descoperă”, împotriva abandonului şcolar, au continuat, pe parcursul lunilor care au trecut, să facă tot felul de experimente din ce în ce mai interesante, sub îndrumarea profesorilor inimoşi. Au învăţat de ce sunt fructele dulci sau acrişoare, au refăcut lanţul ADN din foarfeci şi sârmă, au aflat despre principiile inovării, dar „s-au jucat”, din nou, cu eprubetele, spirtierele şi alte ustensile folosite în laboratoarele de chimie, „fabricând sânge şi organe interne”. Ce-i drept, acest din urmă test a fost făcut în scop de amuzament, dar micii „chimişti” s-au ales cu informaţii importante din punct de vedere ştiinţific.

Lăsând la o parte adevăratele minuni pe care le-au inventat până acum (de la roboţei până la perne de aer ce te ridică în aer, pilotate de la sol) şi mulţimea de experimente pe care le-au derulat anterior, echipele de „biologi”, „fizicieni”, „informaticieni” sau „chimişti” din Hunedoara au făcut acum alte noi „probe” şi lucrează intens în laboratoare la crearea unor noi invenţii uimitoare

Pentru prepararea sângelui artificial, sub îndrumarea profesoarei Andreea Tripa, copiii au folosit un sfert de ceaşcă de sirop de porumb, în care au pus un colorant alimentar roşu sau de altă culoare. „Pentru ca „sângele” să fie un pic mai consistent şi să aibă o culoare închisă, au mai adăugat praf de cacao. Pe de altă parte, “sângele” închegat fosforescent, se fabrică după o altă „reţetă”, pe care o explică dascălul care îi coordonează pe elevi. „Se pune un plic de gelatină la înmuiat timp de 10 minute în puţină apă tonică Quinley. Se încălzeşte, apoi, pe baie de aburi gelatina înmuiată, iar, pe urmă, se pune pe pervaz, la rece, pentru ca gelatina să se întărească. Datorită chininei de apa tonică, aceasta va străluci pe întuneric, dacă va fi expusă razelor UV”, arată profesoara Andreea Tripa. Aceasta mai spune că prepararea “organelor interne” (artificiale) este o joacă de copii, pentru cine are la îndemână substanţele necesare, la care se adaugă puţină pricepere. „Reţeta” presupune amestecarea într-un vas a două linguriţe de amidon, cu patru linguriţe de apăşi câteva picături de colorant, plus o jumătate de linguriţă de cacao. Apoi, compoziţia obţinută se modelează cu mâna, în forma dorită.

BIOLOGIE MOLECULARĂ: lanţul ADN din… foarfeci şi sârmă

Un alt experiment inedit a fost făcut de copii în laboratorul de biologie, al profesoarei Claudia Damian, acolo unde, elevii, ajutaţi de carton colorat, foarfeci şi sârmă, au reprodus chiar ei lanţul ADN. De asemenea, tot la atelierele de biologie copiii au aflat că, pe măsură ce îmbătrâneşte, organsimul uman secretă din ce în ce mai puţine enzime digestive. De asemenea, ei au testat şi glucoza în lapte, cu şi fără lactază adăugată. De ce a fost foarte important un asemenea experiment? Pentru că elevii au aflat, astfel, cum ajută enzimele la digestia alimentelor, dar şi ce este intoleranţa a lactoză, întâlnită la foarte mulţi dintre adulţii afro-americani, mexicani, evrei şi americani. În plus, copiii au învăţat despre diferitele tipuri de reproducere la plante şi au aflat că, înainte de coacere, fructele care conţin acizi organici şi tanin, primesc de la aceste substanţe gustul acrişor şi astringent. “La maturizarea sau coacerea fructelor cărnoase se acumulează amidonul, care apoi se transformă în fructoză, glucozăşi zaharoză, dând gustul dulce al fructelor”, a explicat profesoara de biologie. “De asemenea, copiii au fost suprinşi să afle – adaugă profesoara Claudia Damian – că încă de la naştere o fetiţă are în jur de 400.000 – 500.000 de folicui ovarieni, dar cea mai mare parte a acestor foliculi degenerează, doar 300 sau 400 urmând a ajunge la maturitate în perioada fertilă a femeii adulte”.

O altă grupă de copii, dintre cele coordonate de profesoara de biologie Dalia Molnar, s-a ocupat de extragerea şi separarea pigmenţilor din petalele florilor, urmărind „hărnicia” pigmenţilor şi modul în care aceştia „migrează” pe hârtie. Tot în atelierul de biologie al profesoarei Dalia Molnar, micuţii au putut observa la microscop cloroplastele (plastide verzi, fotosintetizatoare, care se regăsesc în plantele verzi) şi cromoplastele (plastide galbene, portocalii sau roşii, care se regăsesc în petalele sau chiar în rădăcinile plantelor).

Cum să înozi un os, oxizii şi “semaforul” plastidelor

De departe, unul dintre cele mai interesante experimente pe care copiii beneficiari le-au făcut a fost acela prin care au reuşit să evidenţieze compoziţia chimică a oaselor. Pentru aceasta profesoara coordonatoare a le-a pus la dispoziţie fragmente de oase de peşte, care au fost arse. “Am cântărit osul înainte de calcinare, iar acesta avea 0,33 de grame. Apoi, am ţinut în flacără bucata de os, care a răspândit un anumit miros, iar din os a curs puţină grăsime. După ce osul a ars, l-am cântărit din nou, iar acesta avea doar 0,14 grame”, a explicat eleva Paula Mihorian.

În baza acestui experiment, copiii au putut să constate că, prin ardere, osul a pierdut mai mult de jumătate din greutatea sa, ceea ce demonstrează că o jumătate din masa osului era reprezentată de substanţă organică. Mai mult, osul calcinat, deşi îşi păstrează forma, devine fragil şi se fărâmiţează cu uşurinţă. În plus, copiii au încercat evidenţierea elsticităţii oaselor. Pentru aceasta, un os de pasăre a fost ţinut mai multe ore în benzină. Pe urmă, pentru dizolvarea substanţelor minerale din os, acesta a fost introdus într-o soluţie de acid clorhidric şi lăsat “la înmuiat” timp de 24 de ore. După acest interval, deşi forma osului s-a menţinut, acesta a devenit flexibil, aşa că a putut fi îndoit, ba mai mult, osul chiar înodat (!). Tot elevii profesoarei Claudia Damian au învăţat, în timpul atelierelor de biologie, o mulţime de lucruri noi despre respiraţie şi cum poate fi demonstrată mecanica respiratorie cu ajutorul aparatului Donders.

„Producătorii” de animaţie, dintr-a şaptea

Şi la atelierele de informaticăşi fizică, pe care le susţine profesorul Mircea Nistor, s-a muncit pe brânci. S-a făcut o recapitulare serioasă: principiul inerţiei, principiul fundamental al mecanicii clasice, forţa, legile frecării, forţa elastică, forţa de tensiune, dar şi subprograme predefinite, tipuri şi structuri de date, fişiere text, tipuri de acces, funcţii, lecturi grafice şi vectori în plan. În plus, pentru a continua partea aplicată, care le place copiilor atât de mult, elevii profesorului Mircea Nistor s-au apucat de realizarea unui ceas digital cu alarmă multiplă, dar au încercat şi realizarea de osciloscoape cu Arduino. În celelalte ateliere, la informatică, elevii lucrează în limbajul PHP, învăţând să genereze tabele sau făcând animaţie computerizată. Elevii din grupa de gimnaziu au învăţat să folosească instrumentul „bone tool”, care dă animatorilor un mod automat de calculare. Copiii au putut să creeze un desen şi să mişte figurile, generând chiar ei astfel primele variante de animaţie. „Informaticienii”, coordonaţi de profesoarele Teodora Petraşşi Diana Maria Muscalagiu, au învăţat câte ceva şi despre utilizarea programului Adobe Flash, în timp ce elevii profesorului de fizicăşi informatică, Mircea Nistor, au studiat „Sketchup”, o suită de aplicaţii pentru crearea de design profesional, vizualizare şi comunicare.

Principiile inovării, scutul Terrei împotriva dezastrului!

Elevii profesorului Mircea Nistor au avut ocazia, în ultimele două săptămâni, să discute şi despre poziţionarea noastră, ca pământeni, în faţa unui Univers incredibil de vast şi de violent. Copiii au avut ocazia să discute despre evenimentul cosmic de la Celiabinsk şi au aflat că asemenea incidente nu sunt chiar atât de rare precum am crede. „Norocul nostru este că planeta este aproape nelocuită!”, explică profesorul Mircea Nistor. „Practic, deşi pare incredibil, toată populaţia planetei ar încăpea, dacă ar fi adunată aşa… ca la un concert… pe un perimetru de câteva zeci de kilometri, să zicem: între Hunedoara şi Brad. Pentru că, trebuie săţinem cont, oceanele ocupă aproape trei sferturi din suprafaţa planetei, în timp ce uscatul este majoritar nelocuit. Vorbim aici despre zone deşertice, de junglă, zone arctice sau despre munţi de altitudini impresionante. În viitor, marile puteri economice vor încerca să monitorizeze spaţiul cosmic, astfel încât să nu mai fim descoperiţi, în ceea ce priveşte ameninţările meteoriţilor. Canadienii au lansat, chiar zilele acestea, NEOSSAT, primul satelit-santinelă, dedicat detectării şi urmăririi asteroizilor. Primul principiu al inovării despre care le-am vorvit copiilor, segmentarea, ar putea fi folosit pentru înlăturarea riscului unui cataclism, în cazul în care Pământul ar urma să fie lovit de un asteroid. Acesta ar putea fi „fărâmiţat”, astfel încât efectele unei coliziuni să nu fie dezastruoase. Sau, o mulţime de sateliţi mici ar putea „patrula”, pentru a observa potenţialele riscuri care ne aşteaptă în anii următori. Încerc, astfel, să îi învăţ pe copii să pună chiar ei în aplicare principiile inovării şi să îşi pună mintea la contribuţie, pentru că fiecare dintre ei ar putea veni, la un moment dat, cu o idee genială”, a declarat profesorul de info-fizică.

[notification type=”standard”]

Campanie pentru prevenirea abandonului şcolar

„Descoperă” este campania prin care 60 de copii din Hunedoara sunt sprijiniţi să înveţe experimental ştiinţele (fizică, biologie, chimie, informatică) în laboratoare dedicate, prin intermediul Asociaţiei „APAC” Hunedoara. Campania are ca grup–ţintăpe elevii dezavantajaţi din Hunedoara, cunoscută ca zonă cu şomaj ridicat, venituri mici şi familii destrămate după plecarea multor părinţi în străinătate, la muncă. Astfel, „Descoperă” doreşte ca, prin laboratoarele sale, să-i atragă pe copii la şcoalăşi să prevină abandonul. Campania se derulează pe parcursul a trei ani, cu începere din septembrie 2010, şi face parte din proiectul „O şansă europeană pentru copiii români”, fiind finanţată de Uniunea Europeană, prin Fondul Social European, şi de Guvernul României. Ea include activităţi de recuperare şcolară (acolo unde este cazul) pentru 60 de copii, proveniţi din familii cu venituri mici sau dezorganizate, cu vârste cuprinse între 8 şi 16 ani, învăţarea experimentală a ştiinţelor (fizică, biologie, chimie şi informatică), dar şi excursii şi tabere tematice, precum tabăra de astro-fizică.

[/notification]