Data alegerilor parlamentare din acest an încă nu este stabilită. S-au avansat ca date pentru scrutin zilele de 27 noiembrie şi 4 şi, respectiv, 11 decembrie.

În mod normal, alegerile parlamentare din acest an ar trebui să se desfăşoare în cursul lunii noiembrie, dar guvernul tehnocrat, curtat de toată lumea politică, nu se prea grăbeşte în acest sens.

Heiuş, viitor deputat

După cum merg treburile, alegerile vor avea loc pe 11 decembrie, dată care este agreată de liberali şi nevăzută cu ochi buni de social – democraţi. Indiferent de motive, însă, împingerea alegerilor aşa de târziu lasă loc la multe interpretări, lumea fiind, atunci, mai preocupată de Sărbătorile de Iarnă, decât de componenţa viitorului Guvern, dar şi de numele parlamentarilor. În judeţ numele candidaţilor pentru Parlament sunt oarecum cunoscute, dar pot apărea şi surprize. Cele mai interesante „combinaţii” par a fi cele din sânul PNL. Liberalii din judeţ au anunţat că listele definitive vior fi făcute publice după manifestarea de la Ţebea, din 10 – 11 septembrie, deci pe la mijlocul lunii viitoare. De asemenea, liberalii mai aşteptau, până ieri, noi doritori de a ocupa un loc în Parlamentul României, dar termenul poate fi prelungit. La PNL Hunedoara este clar un lucru: pe primul loc la Camera Deputaţilor va fi directorul Regionalei de Finanţe Publice de la Timişoara, orăştianul Lucian Heiuş. De asemenea, se mai ştie faptul că, în urma fuziunii cu PDL, foştii susţinători ai lui Traian Băsescu vor avea un loc eligibil pe listele parlamentare, la alegerea lor, ori la Cameră, ori la Senat, pe care şi-l vor alege singuri. Astfel, după toate probabilităţile, pe primulloc la Senat va fi Dorin Gligor, ultimul preşedinte al organizaţiei judeţene Hunedoara a defunctului PDL. Interesantă va fi şi lupta pentru ocuparea următoarelor locuri eligibile, liberalii hunedoreni, prin vocea preşedintelui interimar, Florin Roman, din Alba, spunând că acestea ar fi trei la Camera Deputaţilor şi unul în Senat, exact ca şi în cazul celor de la PSD. Asta deşi o fostă liberală de marcă, Cristina Pocora, recent demisionară din partid, spunea că listele sunt făcute deja.

Luptă mare

Normal că, pe lângă cei doritori, din judeţ, de a ajunge sau a rămâne în Parlament, există posibilitatea, ca şi în anii trecuţi, exemplele fiind Dan Radu Ruşanu şi Mariana Câmpeanu, senator de Hunedoara în prezent, Bucureştiul să impună un candidat sau chiar doi, mai ales că liberalii hunedoreni au o conducere interimară. Florin Roman, liderul interimar, a preluat conducerea de la deputatul Bogdan Ţîmpău, demis de conducerea centrală a partidului după rezultatele slabe obţinute de PNL în judeţ la alegerile locale. Iar Ţîmpău a preluat conducerea de la Mircea Moloţ, acum lider al ALDE, după ce acesta s-a suspendat din funcţie în urma unor probleme de natură juridică. Şi Bogdan Ţîmpău îşi doreşte încă un mandat de deputat, al treilea, dar nu îi va mai fi uşor. Bogdan Ţîmpău, fost lider al tinerilor liberali din judeţ şi perceput ca un protejat de-allui Moloţ, dar şi al lui Ruşanu şi Mariana Câmpeanu, a fost ales, pentru prima oară, deputat în 2008, deşi terminase cursa electorală din colegiul Deva pe locul al treilea, după Petru Mărginean (ex PC) şi Ioan Inişconi (fost PDL), dar aşa era atunci algoritmul electoral. Apoi, în 2012, candidând din partea USL, Ţîmpău a câştigat lejer la Deva, depăşindu-l, atunci, pe actualul primar al Devei, Mircia Muntean, pe atunci la PDL, ajuns şi el deputat, prin redistribuire, acum fiind, din nou, edil – şef al reşedinţei de judeţ, din partea PSRO. Bogdan Ţîmpău ar putea prinde locul al treilea pe liste, dar destul de greu, actualul deputat nemaibeneficiind de o mare susţinere în interiorul partidului. Locul al doilea pare a-i reveni deputatei de Hunedoara, Carmen Hărău, dar şi aici pot apărea anumite aspecte, mai ales după ce Viorel Arion a pierdut primăria de pe Cerna, deşi avea marele suport al parlamentarului. În plus, se pare că există un conflict între Carmen Hărău şi Petru Mărginean, fost primar al Devei,şi acesta exprimându-şi intenţia de a candida pentru alegerile parlamentare. Totuşi, după ultimele reacţii ale conducerii judeţene PNL referitoare la conflictul dintre fostul şi actualul primar al Devei, Mărginean are şanse reduse de a ocupa un loc eligibil pe listă.

Alte nume posibile

Cu şanse de a prinde un loc eligibil, al doilea, al treilea sau chiar şi al patrulea, în cazul în care PNL ar obţine un scor bun şi ar putea prinde încă un loc la Cameră prin redistribuirea naţională, ar fi Vetuţa Stănescu, fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, şi Ionel Martin Burlec, ex-primarul de Băniţa, care nu a mai candidat pentru acest post, fiind, în prezent, consilier judeţean. Un alt posibil nume pentru ocuparea unui loc eligibil la Camera Deputaţilor este cel al lui Ovidiu Furdui, primarul din Crişcior. Şansele acestuia de a ocupa un loc eligibil par a creşte dacă se va realiza fuziunea, sau măcar o alianţă, între PNL şi PSRO, Furdui fiind finul lui Mircia Muntean, dar este posdibil ca acest aspect să ţină mai mult de can-can.

Ce încurcături ar ieşi…

Posibila alianţă dintre PNL şi PSRO ar face deranj mare pe listele liberalilor. Astfel, după cum spunea Răzvan Mareş, preşedinte al PSRO Hunedoara, nu este exclus ca liderul naţional al partidului, Mircea Geoană, să candideze la Senat în judeţul nostru. Iar dacă Geoană ar fi primul, atunci Dorin Gligor nu ar mai fi sigur de ocuparea unul loc în Senat de pe poziţia secundă, deşi acest lucru ar fi posibil la redistribuirea naţională, dar mai mult teoretic. Atunci Dorin Gligor, foarte probabil, ar face pasul către Camera Deputaţilor, vizând locul al doilea de pe listă, eligibil aproape sută la sută, iar ceilalţi pretendenţi ar coborî câte un loc, lucru ce va produce deranj mare în interiorul organizaţiei judeţene Hunedoara a PNL. În această situaţie, Dorin Păran, actual senator, ar pierde şi şansa plasării pe locul al doilea la Senat, în condiţiile în care, printre alţii, şi-au exprimat opţiunea de a candida la camera superioară a Parlamentului Valeriu Butulescu sau Ioan Dorin Petrui. Păran este la finalul celui de-al doilea său mandat, având un traseu similar cu cel al lui Bogdan Ţîmpău. În 2008 Dorin Păran, pe atunci la PDL, a fost al treilea în colegiul Brad, după Adrian Păunescu (PSD) şi Tiberiu Balint (PNL), iar patru ani mai târziu, când era în USL, a câştigat fără probleme. Totuşi, Dorin Păran are câteva atuuri, fiind cel cu votul căruia a trecut moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Ungureanu, în urma căreia PNL şi PSD au trecut la guvernare, dar pare a avea şi susţinerea conducerii centrale a partidului. Oricum, Păran tace şi face.

PSRO, şanse teoretice

Dacă PSRO va merge singur în alegerile parlamentare, lucrurile s-ar simplifica pentru liberali. Mai mult, sunt şanse minime ca PSRO, în ciuda popularităţii lui Mircia Muntean, să facă pragul electoral la nivel naţional, chiar dacă în judeţ ar putea depăşi cota de cinci procente, mai ales dacă ar candida şi Geoană în Hunedoara. O variantă luată în calcul de unii, care vehiculează chestiuni legate de justiţie, este chiar o nouă candidatură a lui Mircia Muntean, dar o eventuală astfel de candidatură ar putea să aibă efect invers în rândul electoratului primarului din Deva. Dar nu este de neglijat nici varianta în care Muntean ar candida pentru a trege partidul după el, pentru ca apoi să renunţe la potenţialul mandat de parlamentar în favoarea următorului coleg de pe listă, acest lucru fiind valabil şi în cazul unei alianţe între PNL şi PSRO. Cu mult noroc, ca şi în cazul celor de la ALDE, dacă ar candida singuri, cei de la PSRO ar putea obţine un post de deputat, cel mai probabil prin Alin Suciu, dar nu ar fi exclus ca acesta să-i revină lui Ioan David sau lui Gheorghe Smaranda. Iar la noroc maxim, chiar doi deputaţi şi un senator. Sau, dacă nu, rămân şi ei cu praful de pe tobă.