Comuna Râu de Mori este cea mai întinsă localitate rurală din judeţ şi a treia aşezare din ţară la acest capitol.

Una dintre cele mai atractive localităţi hunedorene din punct de vedere turistic este comuna Râu de Mori, o superbă aşezare din Ţara Haţegului, care are o suprafaţă de mai mult de 385 de kilometri pătraţi şi o populaţie de peste 3.000 de locuitori.

Ghinion

Pe raza comunei Râu de Mori întâlnim, printre altele, zona de agrement de la Râuşor, pentru care administraţia publică locală a făcut deja primii paşi pentru obţinerea statutului de staţiune, Lacul Bucura, casa nobiliară a Cândeştilor, cetatea şi mănăstirea Colţ sau alte lăcaşe de cult cu o vechime apreciabilă.  În ultima vreme Râușorul a devenit principalul pol de atracție al comunei, iar administrația locală face eforturi pentru a pune cât mai bine în valoare respectiva zonă turistică. Cu toate acestea, chestiuni birocratice împiedică implementarea unui proiect important. „Am început, pe fonduri guvernamentale, lucrările la vechiul proiect de alimentare cu apă al comunei. În acest sens, am identificat o nouă sursă de captare a apei, din pârâul Ștevia, de deasupra unei pârtii de schi de la Râușor, urmând a fi alimentate de aici zona turistică și alte şapte sate ale comunei, respectiv Suseni, Râu de Mori, Ostrovel, Brazi, Clopotiva, Ostrovu Mic şi Ostrov. Problema este că acea captare este siruată într-o arie protejată. Și aici fac o paranteză. Situarea unor terenuri în diferite arii protejate face ca locuitorii din Râu de Mori care au proprietăți acolo, din moși – strămoși, să nu poată tăia lemnele care le apoarțin, când pădurea cade peste ei, așa cum se spune în popor. Revenind la apă, trebuie să spun că am făcut numeroase drumuri pe la diverse instituţii ca să obţinem diferite avize. După o procedură greoaie, care a constat în efectuarea a trei seturi de analize complexe fizice, chimice şi bacteriologice, am primit rezultatele, care atestă că apa de pe Ştevia, din zona protejată,  este potabilă. Urma să primim avizul de mediu, ultimul necesar înainte de a emite autorizaţia de construcţie. Aceasta se emite în cel mult o săptămână de la primirea avizului de mediu, după aceea urmând a trimite toate actele la Ministerul Dezvoltării pentru demararea acţiunilor de achiziţie prin licitaţie publică a lucrărilor necesare. Pentru obţinerea acestui aviz era necesară întrunirea unui consiliu ştiinţific, deoarece, aşa cum arătam şi mai sus, sursa de apă este situată într-o zonă protejată. Iar acest consiliu ne-a trimis dosarul pentru refacere din cauza unor banale erori materiale infime. Asta este situaţia, birocraţia este ridicată la rang de artă în România, iar legislația ariilor protejate reprezintă o frână în calea dezvoltării. Sper, totuși, să implementăm acest proiect”, a declarat Niculiță Mang, primarul  comunei Râu de Mori.

Alte piedici

Dar aceasta nu este singura problemă birocratică cu care s-au confruntat, anul trecut, reprezentanții administrației publice locale din comuna hunedoreană Râu de Mori. „Tot birocrația excesivă a întârziat începerea lucrărilor la noua școală din Ostrov. La ora actuală, şcoala din Ostrov funcţionează într-un spaţiu care a fost retrocedat către biserica greco – catolică. Timp de cinci ani, conform termenelor legate, şcoala a funcţionat gratuit. După expirarea acestui termen, de anul trecut, plătim o chirie de 1.200 de lei pe lună. Dacă nu erau aceste piedici, unitatea de învățământ devenea funcțională la începutul anului școlar 2016 – 2017. Așa însă, sperăm ca aceasta să înceapă să funcționeze din toamna acestui an”, a precizat primarul Niculiță Mang.

Într-o asociere națională

Totuși, anul trecut, cei din Râu de Mori au intrat într-o asociere la nivel național. „Am făcut primii pași în vederea înfiinţării de societăţi care au ca scop de activitatea colectarea, spălarea, sortarea şi ambalarea de lână, o bogăţie pe care o redescoperim încet – încet. Alături de noi, în această asociere mai sunt şi primării din judeţele Gorj, Alba, Vâlcea şi Bistriţa Năsăud, dar şi prietenii şi colaboratorii noştri de la Asociaţia Crescătorilor de Ovine „Ţara Haţegului”, în care sunt mulţi membri din localitatea noastră”, a precizat primarul din Râu de Mori, Niculiţă Mang.