Construcția de autostrăzi în România pare a fi o misiune imposibilă, dacă este să ne luăm după ceea ce s-a realizat anul trecut.

Anul 2016, în ceea ce privește construcția de autostrăzi, s-a încheiat cu zero kilometri inaugurați, singura „realizare” fiind redarea în trafic a porțiunii dintre Cunța și Săliște, de pe tronsonul Orăștie – Sibiu al A1.

Declarațiile oficiale

Conform declarațiilor oficiale, în acest an vom avea mai multe inaugurări pe autostrăzile, actualmente pe hârtie, ale României. „Anul acesta finalizăm 90,3 kilometri de autostradă. Lugoj – Deva, loturile 2, 3 și 4, (72 de kilometri, n. red) Sebeș – Turda, loturile 3 și 4 (15 km), și pe București – Brașov, tronsonul București – Ploiesti, legătura cu Capitala (3,3 km). Anul acesta vor fi construite. Noi le finalizăm. Pe drumurile naționale, finalizăm modernizarea a 275 de kilometri, cu finanțare 100% asigurată, fie că este din fonduri europene sau buget de stat„, a spus vicepremierul Sevil Shaideh la Antena 3. Anul trecut ar fi trebuit inaugurați cei 15 kilometri ai tonsonului 2 de pe Autostrada Deva – Lugoj, cei dintre Traian Vuia și Margina, dar nu s-a reușit recepția lucrărilor, din cauza unor hachițe juridico-birocratice. Conform delarațiilor oficiale, acest tronson ar trebui inaugurat cel mai târziu săptămâna viitoare. „Am identificat și am eliminat obstacolele birocratice la Compania Națională a Administrării Infrastructurii Rutiere (CNAIR, care răspunde de construcția de autostrăzi, n. Red.) și, astfel, secțiunile A, B și C, în lungime de 15 kilometri, din obiectivul de investiții autostrada Lugoj — Deva Lot 2 sunt finalizate și au conexiunea asigurată prin intermediul nodurilor rutiere de la Dumbrava și Margina, putând fi deschise traficului imediat după efectuarea recepției la terminarea lucrărilor. În acest sens, vă informez că în intervalul 6 — 10 februarie vom avea această recepție și vom putea da în folosință cei 15 kilometri”, a declarat ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, la Digi 24.

Au preluat optimismul „foștilor”

În teren, însă, dacă e să ne luăm după experiența anilor trecuți, lucrurile par a sta un pic diferit de declarațiile oficiale. Anul trecut, cei de la CNAIR erau extrem de optimiști față de prognozele oficiale, făcute tot de către reprezentanții instituției, iar punctul lor de vedere pare a fi fost preluat și de actuala conducere a companiei. Mai exact, s-a devansat pentru acest an, deși termenul inițial era 2018, finalizarea tronsonului Deva-Lugoj, cu toate tunelurile, mai exact două, pe raza comunei hunedorene Lăpugiu de Jos, în satul Holdea, pentru urşi şi lileci, existenţi, probabil,dar văzuţi numai de diverşi ecologişti. În plus, pentru finalizarea lucrărilor, cuprinsă într-un set de 11 proiecte, în valoare de peste 500 de milioane de euro, Uniunea Europeană a aprobat finanțarea. Deci finalizarea nu ar fi imposibilă, dar surprize pot apărea oricând. Apoi pe tronsonul dintre Orăștie și Sibiu au apărut din nou probleme, în alte locuri față de cele obișnuite, iar specialiști din domeniu chiar au lansat ideea reconfigurării unei porțiuni de autostradă, aceasta nefiind pe teritoriul județului Hunedoara, termenul de execuție variind de la câteva luni la doi ani.

Să fim optimiști, dar să nu exagerăm

Apoi ar mai fi și tronsonul Sibiu – Pitești, cu care s-ar face legătura cu Bucureștiul, sau invers, conectarea Capitalei la o autostradă spre Vestul Europei. Aici, deși lucrările se află într-un stadiu incipient, au apărut deja primele probleme, cu amnestecarea probelor geologice, lucru care a dus la întîrzierea lucrărilor, sau alți bani, altă distracție. Aici s-a revenit, în mod oficial, la anul 2021 pentru deschidere, după ce, tot în mod oficial, 2022 era anunțat ca un termen rezonabil pentru acest lucru. Dar și aici, din surse oficiale, care doresc să își păstreze anonimatul, s-a avansat, deja, ideea că anul 2023 ar putea fi acela în care s-ar putea circula pa autostradă de la Nădlac la București. Trăgând linie, dacă suntem optimiști, am putea spune că la sfârșitul anului în curs se va putea circula pe autostradă măcar de la Orăștie, dacă nu chiar și de la Sebeș, spre Occident, fără a fi nevoiți să ieșim de pe A1 pe raza comunei Lăpugiu de Jos, pentru a nu deranja urșii și liliecii. Dar cum suntem obișnuiți să nu exagerăm cu optimismul, ar fi bine să avel legătura cu Lugojul și, apoi, spre Vestul Europei, chiar și cu „coborârea” anterior menționată.