Deși toate guvernele care s-au perindat prin fruntea țării de la începerea lucrărilor pe tronsonul de autostradă Deva – Lugoj erau optimiste în ce privește finalizarea acestora, lucrurile nu stau deloc așa.

La ora actuală, pe autostrada Deva – Lugoj se poate circula doar pe porțiunea dintre municipiul din județul vecin și o altă comună din Timiș, Traian Vuia, mai exact în satul Dumbrava.

Neclarități privind recepția

În această lună ar fi trebuit, conform declarațiilor oficiale, să fie dat în folosință și tronsonul de 15 kilometri, dintre Traian Vuia și Margina, ambele comune fiind sistuate tot în județul Timiș. Actualul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, spunea că recepția lucrărilor se va face în perioada 6 – 10 februarie, după ce era promisă, de fostul Guvern, la mijlocul lui decembrie 2016, operațiune amânată, după cu se susține oficial, de către probleme birocratice. Pe 6 februarie 2017, reprezentanți de la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și mai mulți primari au făcut recepția lotului 2 din tronsonul de autostradă Lugoj – Deva, sau, cel puțin, așa se credea, ținând cont de comunicatul de presă de mai sus. Respectivul lot, în lungime de 15 kilometri, face legătura între localitățile timișene Margina și Traian Vuia. Cei prezenți la recepție nu au făcut declarații oficiale legate de data în care se va și putea circula pe acest lot de autostradă, dar constructorii afirmau, atunci, că acest lucru s-ar putea întâmpla chiar în săptămâna 6-10 februarie 2017. În schimb, însă, acest lucru a fost confirmat de ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc. „În săptămâna 6-10 februarie vom da în folosinţă cei 15 kilometri de pe lotul 2 Lugoj-Deva”, spunea ministrul Cuc. Problemele, însă, abia de aici încep. Dacă starea carosabilului este una bună, problemele sunt sub asfalt, mai exact la canalele care subtraversează autostrada, la ploi apa scursă pe aici inundând drumurile laterale. De asemenea, cei care au terenuri în zonă, victime colaterale în acest veritabil război care pare a fi construcția de autostrăzi în România, nu mai pot ajunge la ele, iar astfel de probleme se pot întâlni și în județul Hunedoara. Apoi a venit un alt comunicat al CNAIR prin care se arată că „…pentru obiectivul „Autostrada Lugoj – Deva, Lot 2, km 27+620 – km 56+220”, în baza Deciziei Directorului General, s-a constituit Comisia de recepție. Aceasta, în perioada 02.02.2017 – 06.02.2017 a inspectat atent stadiul lucrărilor, conform H.G. nr. 273 din 14 iunie 1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora. Comisia a solicitat clarificări la anumite aspecte de natură tehnică și a propus decalarea Recepției până după clarificarea acestora. Având în vedere importanța de ordin strategic a autostrăzii Lugoj – Deva, aceasta atrage după sine o atenție sporită asupra detaliilor de ordin tehnic, care trebuie îndeplinite și monitorizate conform standardelor proiectului. În consecință, în perioada 15.02.2017 – 17.02.2017, Comisia constituită realizează inspecția tehnică a lucrărilor executate pe Lotul 2 al autostrăzii Lugoj – Deva, pe sectoarele A, B, C și Nodul Rutier de la Marginea (corect este Margina, dar ce mai contează o astfel de greșeală la un asemenea nivel, n. red.). În funcție de modul în care au fost rezolvate punctele semnalate, Compania va informa cu privire la decizia Comisiei de inspecție tehnică”.

Stăm bine la declarații

Și informarea a venit, pe 17 februarie, din partea ministrului Răzvan Cuc, care spunea următoarele: „Am efectuat o vizită de inspecţie, am vrut să mă asigur care este stadiul lucrărilor pe acest tronson de autostradă. Premierul mi-a cerut să deblochez situaţia în ceea ce priveşte lotul 2. Am convocat la sediul ministerului toţi factorii implicaţi în acest proiect şi am cerut să mi se explice care sunt problemele. Mi-au spus că nu sunt absolut niciun fel de probleme, doar cele birocratice, şi că recepţia se putea face. Din păcate, am constatat că aceşti membri care au participat la proiect m-au dezinformat total. Acesta este motivul pentru care am venit astăzi la faţa locului să văd care este situaţia actuală. Bineînţeles că vor suporta consecinţele”. Apoi în 22 februarie Răzvan Cuc a dat o altă declarație. „Am făcut monitorizarea toată luna ianuarie şi începutul lui februarie şi a reieşit că terasamentul străzii este în regulă. Aşteptăm un punct de vedere de la un expert independent care va veni spre sfârşitul acestei săptămâni, urmând ca cei care fac parte din comisia de recepţie să se pronunţe dacă putem deschide acest sector de autostradă”, a declarat Răzvan Cuc. Deci până sunt clare două lucruri: nu se știe când se va face recepția și nici când va fi dat în folosință tronsonul de autostradă.

„Tălpi” și de la ecologiști

Și așa ne apropiem, pe hârtie, și de județul Hunedoara. Lucrările la tronsonul Deva – Lugoj, începute în 2013 și preconizate, inițial, a fi terminate în 2015, sunt finalizate, în prezent, într-o proporție a circa 60 la sută, conform raportărilor oficiale ale CNAIR. Declarațiile oficialilor guvernamentali de la sfârșitul lui 2016 și de la începutul acestui an, deși erau făcute de membri din Executive diferite, dădeau ca sigură deschiderea circulației pe autostradă între Deva și Lugoj în cursul lui 2017. „Pentru tronsonul de autostradă dintre Deva și Lugoj s-a alocat, la bugetul consolidat al statului, suma de 804 milioane de lei. Acest tronson va fi finalizat în acest an, cu excepția porțiuini cu ecoducte”, a declarat, la Deva, deputatul hunedorean Lucian Heiuș. Mai exact este vorba despre o „haltă” în satul hunedorean Holdea, aparținător de comuna Lăpugiu De jos. Acolo, pe lotul 2, ar trebui construite două tuneluri. Inițial era vorba despre trei, dar s-a găsit soluția a unirii a două dintre ele, respectivele tuneluri fiind făcute pentru urşi şi lileci, existenţi, probabil, dar văzuţi numai de diverşi „ecologişti”, pentru că localnicii nu știau de existența în zonă a acestor vietăți. Tunelurile urmează să aibă unul de 900 de metri, altul 1,9 kilometri, și vor fi forate, așa cum arătam mai sus, în zona localităţii Holdea. Constructorii susțineau că aceste tuneluri nu vor putea fi terminate în acest an, iar spre Lugoj de la Deva se va putea circula, fără coborâri de pe autostradă, cel mai repede în 2018. Dar și până a se ajunge aici este un drum destul de lung. În urmă cu zece ani, când a început prima perioadă de alocare de fonduri europene din exercițiul financiar 2007 – 2013 al UE, statul român a încheiat un contract cu o firmă din Germania, desființată prin faliment, între timp, care a făcut un studiu de fezabilitate, ce nu a atins, însă, și problemele de mediu. Ecologiștii, conform obiceiului, au reacționat imediat, au obținut unele condiții de mediu și s-a întârziat începerea lucrărilor, până în 2013. Până în 2016 nu s-a făcut nimic în privința ecoductelor, iar când acestea au fost puse pe tapet s-a constatat că respectivele lucrări nu erau trecute în contractul cu constructorul, același care a „muncit” la tronsonul prăbușit dintre Cunța și Săliște, pe bucata de autostradă dintre Sibiu și Orăștie, dar care cer despăgubiri celor de la CNAIR pentru că le-a fost deteriorată imaginea publică.

Existența CNAIR mai mult încurcă lucrurile

În urma acestui aspect, zona cu tunele va trebui scoasă din contractul inițial și ar trebui să se facă o nouă înțelegere cu constructorul. Apoi va trebui făcută o altă licitație, cu respectarea noilor condiții de mediu, dar nu se prea vede mișcare la CNAIR în acest sens. Apoi vor veni, cu siguranță, obișnuitele contestații, care aduc noi întârzieri. La acestea se mai adaugă și o lacună legislativă, tipic românească. „În acest moment o problemă este ordonanţa care a împărţit Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) în Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) şi Compania Naţională de Investiţii Rutiere (CNIR). CNIR, printr-un articol, blochează scoaterea la licitaţie a lucrărilor noi, acestea putându-se face doar de către CNIR. CNAIR nu mai poate face acest lucru şi acest lucru este o problemă care trebuie reglementată”, declara, la începutul acestei luni, ministrul Răzvan Cuc.

Poate nici în 2020

Pe lângă toate cele prezentate mai sus, mai apar și problemele legate de finanțarea europeană, care a fost obținută de România. Prevederile intrate în vigoare în urma revizuirii acordului de mediu, cele legate de construcția celor două tuneluri de la Holdea, urmează să fie implementate în cea de-a doua parte a proiectului care, conform datelor CNAIR, este estimat a primi finanțare europeană în exercițiul bugetar 2014 – 2020 al UE. Sau, mai exact spus, lucrările la cele două ecoducte de la Holdea vor fi terminate cel mai repede în 2020. Și chiar și acest termen pare a fi unul foarte optimist, deoarece specialiștii în domeniu, ținând cont de lentoarea cu care se mișcă lucrurile și de posibilele contestații, consideră că săparea acelor tuneluri și amenajarea interioară a acestora ca tronson de autostradă nu poate fi făcută până în 2020.