Zona centrală a orașului Geoagiu va fi modernizată, în urma unui proiect al administrației publice locale. Contractul de finanțare pentru această importantă investiție a fost semnat astăzi, a anunțat primarul Ovidiu Vlad.

Investiția, în valoare de aproximativ șase milioane de euro, este considerată cea mai importantă din istoria recentă a localității.

“Zi mare pentru Geoagiu! Am semnat astăzi contractul de finanțare pentru cea mai importantă investiție din istoria recentă a orașului – modernizarea zonei centrale. Valoarea totală a contractului este de 29.520.467,35 lei (aproximativ 6 milioane de euro). Deși proiectul a fost în pericol din cauza întârzierilor, l-am depus în ultimul moment, în noiembrie 2024. A urmat o mobilizare exemplară a echipei din Primărie, iar în doar câteva săptămâni am reușit să recuperăm tot și să obținem un scor excelent: 89 de puncte! Această investiție va transforma centrul orașului într-un spațiu modern, accesibil, verde și prietenos, atât pentru locuitori, cât și pentru turiști. Este un pas important către un Geoagiu mai frumos, mai viu, mai conectat. Mulțumesc echipei care a pus umărul la acest rezultat – fără implicarea lor, acest proiect era pierdut. Geoagiu merge înainte! SE POATE!”, a transmis Ovidiu Vlad, primarul orașului Geoagiu.

Sursa foto: Primăria Orașului Geoagiu/Facebook

Ţara Haţegului este un loc binecuvântat de Dumnezeu, aici întâlnind o privelişte deosebită, precum şi numeroase vestigii istorice. În zonă găsim așezări aranjate şi bine întreţinute, locuite de oameni harnici şi muncitori.

Locuri ce merită a fi văzute

Aşezarea din Ţara Haţegului, care are în componenţă 12 sate, respectiv Pui, localitatea de reşedinţă și așezările aparținătoare Băiești, Federi, Fizești, Galați, Hobița, Ohaba-Ponor, Ponor, Râu Bărbat, Rușor, Șerel și Uric, întinse pe o suprafaţă apreciabilă, de circa 23.000 de hectare, este cea mai mare comună din judeţul Hunedoara ca şi populaţie, aici trăind în jur de 4.000 de oameni. Comuna Pui este străbătută de ruta turistică Via Transilvanica, cunoscută și ca „Drumul care unește”, ce face legătura între Putna și Drobeta Turnu Severin. Pe raza comunei mai sunt și alte obiective interesante de văzut, precum Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina ori cele trei rezervații naturale de pe raza comunei, respectiv „Fânațele Pui”, „Peștera Șura Mare” și „Locul fosilifer Ohaba Ponor”, bisericile vechi din Ponor și Șerel, casele tradiționale țărănești, situl arheologic de la Ohaba Ponor și castrul roman de la Râu Bărbat sau moara de apă de la Șerel.

Plusuri…

În comună administrația publică locală derulează mai multe activități specifice zonelor rurale, dar de mare importanță pentru comunitate. „Îi informez pe concetățenii mei, și pe această cale că au început lucrările de reparații și pietruire a drumurilor în satele Șerel, Galați, Uric și Băiești. În perioada următoare, lucrările vor continua și în celelalte sate ale comunei Pui. De asemenea, reamintesc că se efectuează măsurători cadastrale gratuite în comuna Pui, cu mențiunea că acestea se fac doar pentru pentru cei care au depus contestații la cele inițiale. O firmă specializată va continua desfășurarea măsurătorilor cadastrale în vederea intabulării gratuite a terenurilor până la mijlocul acestei săptămâni în comuna Pui. Toți cetățenii care doresc să își măsoare terenurile și să le intabuleze sunt rugați să profite de această oportunitate. Îi rog pe cei în cauză să se mobilizeze cât mai repede și să contactacteze firma, la numărul de telefon 0766.420.382, pentru programarea măsurătorilor. Pe de altă parte, în parteneriat cu operatorul regional din domeniu, s-au desfășurat operațiuni de schimbare a apometrelor în localitatea Ponor și alte lucrări tehnice la instalație pe raza satului Rușor. Aceste lucrări sunt necesare pentru îmbunătățirea sistemului de furnizare a apei”, a declarat Ovidiu Ciolea, primarul comunei hunedorene Pui.

…și minusuri

În comună există și minusuri în ceea ce privește partea administrativă, respectiv cea a alegerii noului viceprimar. „Din păcate, nu s-a ajuns nici acum la numirea unui viceprimar. Absența unui consilier local de la ședința dedicată acestui subiect a făcut imposibilă atingerea numărului necesar de 7 voturi, astfel că niciuna dintre tabere nu a reușit să impună un candidat. Această situație de blocaj afectează buna funcționare a administrației locale și întârzie luarea unor decizii importante pentru comună. Este necesară o soluție bazată pe dialog și responsabilitate din partea consilierilor locali, astfel încât să se ajungă la un consens în interesul comunității. Vă vom ține la curent cu evoluția situației”, a spus primarul comunei hunedorene Pui, Ovidiu Ciolea

În folosul comunității

Trecând și peste acest blocaj care, în cele din urmă, poate afecta activitatea Primăriei, cei din administrația locală au derulat mai multe acțiuni pe partea socială, acestea fiind în folosul întregii comunități. „Am organizat, împreună cu un cabinet de specialitate, la căminul cultural din Pui, o acțiune dedicată sănătății vizuale. Cu această ocazie s-au făcut controale oftalmologice gratuite, iar specialiștii au emis recomandări personalizate pentru ochelari. De asemenea, am organizat o întâlnire de informare privind oportunitățile de finanțare disponibile în cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală. Scopul întâlnirii a fost acela de a oferi concetățenilor informații detaliate despre posibilitățile de accesare a fondurilor și despre procedurile necesare pentru a beneficia de acestea, și consider că aceasta și-a atins scopul, participanții aflând multe lucruri utile despre aceste oportunități”, a precizat Ovidiu Ciolea, primarul comunei hunedorene Pui.

Mulțumiri pentru spiritul civic

Pe de altă parte, și în comuna Pui au fost înregistrate, în ultima vreme, nedorite incendii de vegetație. Din fericire nu au existat victime, ci doar pagube materiale, iar administrația publică locală a adresat mulțumiri publice pentru spiritul civic de care au dat dovadă locuitorii comunei Pui care au participat la stingerea acestor incendii. „Vă mulțumim tuturor celor care ați participat la stingerea incendiilor de vegetație care au avut loc până acum în comuna Pui. Efortul și implicarea voastră au fost esențiale pentru protejarea comunității și a mediului înconjurător. În numele Primăriei și al întregii comunități, îmi exprim recunoștința profundă față de toți cei care au contribuit la gestionarea acestor situații. Solidaritatea și devotamentul vostru sunt de apreciat și ne dau încredere în puterea comunității noastre. Sper ca pe viitor să fim la fel de uniți și să ne sprijinim reciproc în orice situație”, a transmis primarul comunei hunedorene Pui, Ovidiu Ciolea.

Deşi se întinde pe o suprafaţă destul de mare, de aproape 155 de kilometri pătraţi, comuna Balşa, situată în zona de confluență dintre Munţii Orăştiei şi Ţinutul Zarandului, este, din punct de vedere al numărului de locuitori, printre cele mai mici din judeţ, cu o populaţie de sub 1.000 de oameni. Comuna are în componenţă 14 sate, respectiv Balşa, Almașu Mic de Munte, Ardeu, Bunești, Galbina, Mada, Oprișești, Poiana, Poienița, Roșia, Stăuini, Techereu, Vălișoara și Voia.

Locuri ce merită a fi văzute

Faţă de principalele căi de comunicaţie comuna Balşa este aşezată pe drumul judeţean 705 care face legătura între oraşul Zlatna şi halta de cale ferată Geoagiu aflată în acelaşi timp pe drumul naţional 7 Sebeş – Deva şi drumul judeţean 741 Almaşu Mic – Curechiu. Unele din satele aparținătoare sunt atestate documentar din vechime, începând cu anul 1407 Balşa, și continuând cu 1509 Ardeu şi Voia, 1511 Poiana şi Techereu, 1733 Almaş şi Vălişoara, 1805 Poieniţa şi Oprişeşti, iar pe raza comunei sunt multe obiective demne de văzut. În satul Almașu Mic de Munte găsim biserica din lemn, cu hramul “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, construită în secolul al XVII-lea, edificiu declarat monument istoric, dar și alte lăcașe de cult ortodoxe cu o vechime apreciabilă, acestea fiind întâlnite în Bunești, Poiana, Poienița și Vălișoara – Balșa. De asemenea, pe teritoriul comunei întâlnim, trei rezervații naturale, lucru destul de rar întâlnit, fiind vorba despre Cheile Madei, Ardeului și Glodului. Totodată, aici mai există peștera Dosul Dobârlesei și fortificația “Peștera Zidită”, precum și mai multe monumente ale eroilor.

Se ajunge mai ușor la izvorul făcător de minuni

Totodată, aici găsim cetatea dacică de la Ardeu și Izvorul Tămăduirii din același sat. Administraţia publică depune eforturi pentru ca acestea să fie cât mai bine puse în valoare şi reușește acest lucru, iar un exemplu este de dată recentă. „În aceste zile ne apropiem de finalizarea lucrărilor de la podul de la Izvorul Tămăduirii din Ardeu, la care mai sunt de făcut ultimele finisaje. Este o investiție realizată pe fonduri proprii și de aceasta vor beneficia nu doar localnicii, ci și cei veniți de prin alte părți să ne viziteze. Cu siguranță podul va fi funcțional până la marea sărbătoare religioasă Izvorul Tămăduirii, care se prăznuiește în vinerea de după Paște, anul acesta fiind vorba despre data de 25 aprilie. Și ne dorim acest lucru deoarece, în acea zi, va fi tradiționalul pelerinaj spre izvorul făcător de minuni din satul Ardeu, dar și la altarul de vară amenjat acolo. Tot la Ardeu, dar în perioada 23-25 mai, vom avea o dublă sărbătoare. Va fi vorba despre “Dava Fest”, o manifestare cultural – artistică de tradiție, dar și de sărbătoarea Sânzienelor. Lucrăm, încă, la întocmirea programelor, dar îi asigur pe cei care ne vor vizita că nu vor avea ce regreta. Vor fi prezente nume cunoscute la evenimente, dar vor fi și alte surprize”, a declarat Traian Felician Jude, primarul comunei hunedorene Balșa.

Ce spune legenda

Izvorul Tămăduirii este sărbătorit de Biserica Ortodoxă în fiecare an în prima zi de vineri după Paşte. Este vorba despre un praznic închinat Maicii Domnului, care l-a călăuzit într-o pădure din apropierea Constantinopolului pe Leon cel Mare, înainte de a deveni împărat, aflat în căutarea unei surse de apă, dorind să ajute un orb care-l implorase să-l ajute să-şi domolească setea. Fecioara Maria l-a îndrumat pe Leon cel Mare spre izvorul din pădure, spunându-i să-l şi spele pe orb pe faţă cu apa din izvor, iar astfel acesta îşi va recăpăta vederea. Minunea s-a produs întocmai, astfel că Leon cel Mare a ridicat pe locul respectiv o biserică. Din acelaşi izvor se spune că s-ar fi vindecat mai târziu şi împăratul Iustinian, care apoi a ridicat pe acel loc o biserică şi mai mare, distrusă de către turci, în 1453. Cele mai cunoscute izvoare tămăduitoare din România sunt cele de la Mănăstirile Ghighiu, Dervent şi Horăicioara. În tradiţia populară, în mai multe sate din ţară, în ziua în care se sărbătoreşte Izvorul Tămăduirii, tinerii îşi fac legăminte de prietenie.

Drumuri mai bune

Tot pentru o mai bună punere în valoare a frumseților comunei Balșa, dar și pentru o creștere a gradului de confort al locuitorilor, autoritățile locale derulează programe ample de modernizare a drumurilor. „Am început lucrările de modernizare a trei drumuri comunale, printr-un proiect derulat cu finanțare venită prin Programul Național de Investiții (PNI) “Anghel Saligny”. Este vorba despre drumurile care traversează satele aparținătoare Vălișoara, Galbina și Techereu. De asemenea, continuă lucrările la un alt drum, investiție pe care o realizăm, de această dată, cu fonduri de la bugetul local. Mai exact, lucrăm la deschiderea drumului de la Voia înspre Bocșa, în locul numit „Frumoasa”, iar în paralel se fac și decolmatările necesare. După finalizarea acestor operațiuni, proiectul va continua și cu alte lucrări. Noi, ca administrație, facem tot ce ne stă în putință pentru a pune cât mai bine în valoare frumoasa noastră așezare și așteptăm, cu mare drag, oaspeți care să ne viziteze. Cu siguranță vor avea ce vedea și vor pleca cu impresii frumoase de la noi”, a spus primarul comunei hunedorene Balșa, Traian Felician Jude.