Devenii sunt invitați la premiera filmului “Legenda Castelului din Ardud”, o producție Truzzia Films, regizată de Dan Truția – originar din Deva. Evenimentul va avea loc pe 10 mai, începând cu ora 18:00, în Sala Mare a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din municipiu.

Inspirat dintr-o legendă străveche, filmul artistic independent „Legenda Castelului din Ardud” prezintă o poveste de dragoste, trădare și mister, în Transilvania secolului XVIII. “Cetatea Ardudului, de necucerit, devine scena unei întâmplări captivante: un locotenent austriac trebuie să o seducă pe prințesa Vilma pentru a dezvălui secretele castelului. Trădarea însă aduce blesteme și întorsături surprinzătoare, iar legenda spune că, și astăzi, umbra prințesei bântuie catacombele cetății. „Legenda Castelului din Ardud” este o producție Truzzia Films, regizată de Dan Truția (originar din Deva), și are o durată de 60 de minute. Filmul combină drama, iubirea și umorul, oferind o experiență cinematografică ce te ține cu sufletul la gură”, transmit reprezentanții Centrului Cultural „Drăgan Muntean” Deva.

„Ideea filmului a venit de la doamna Pop Simina din Ardud, iar eu am fost persoana care a transformat-o în realitate”, spune Ancuța Mărieș, scenarist și producător executiv.

„Acest film, chiar înainte de lansare, este deja un succes, pentru că a unit oameni talentați care pot realiza lucruri mari”, adaugă Claudia Șimon, editor de imagine.

În rolurile principale sunt actorii: Alexandru Stanciu – Locotenentul austriac, Ștefania Maruneac – Prințesa Vilma, Dan Truția – Principele Rákóczi al II-lea, Alexandra Grancea – Principesa, mama Vilmei. De asemenea, în alte roluri sunt și alți actori precum Andrei Ionescu (Pitești), Valentin Iancu (Piatra Neamț), Ioan Seleși (Zalău), Darius & Uwe Măcinic (Alba-Iulia).

Deschiderea evenimentului va avea loc la ora 18:00, iar proiecție filmului o oră mai târziu, de la 19:00. Publicul prezent va avea ocazia să întâlnească echipa filmului și să se bucure de o seară plină de magie, cu autografe și poze cu actorii preferați. Intrarea la eveniment este liberă, iar cei care doresc să sprijine echipa filmului pot face donații la finalul proiecției.

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a anunțat, într-o intervenție la Digi24, modificări importante în cadrul programului „Rabla” pentru 2025. Una dintre cele mai semnificative schimbări vizează procesul de înscriere, care nu se va mai face prin intermediul dealerilor auto, ci direct de către beneficiari.

„Persoanele fizice sau juridice care doresc să acceseze programul, fie pentru achiziționarea unei mașini cu combustie, fie pentru una electrică, vor intra pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), unde își vor obține voucherul Rabla. Ulterior, cu acest tichet electronic, vor putea merge la orice dealer acreditat pentru a-și cumpăra autoturismul cu reducerea aferentă”, a explicat ministrul.

În ceea ce privește valoarea ecotichetului pentru Rabla Clasic, Mircea Fechet a menționat că aceasta ar putea crește de la 7.000 de lei la aproximativ 10.000 de lei.

Referitor la lansarea programului „Rabla” 2025, ministrul a precizat că aceasta este estimată pentru aprilie sau mai, imediat după aprobarea bugetului, care urmează să fie discutat în Guvern în următoarele una-două săptămâni.

Autoritățile promit astfel un proces mai simplificat pentru accesarea fondurilor destinate înnoirii parcului auto național, facilitând achiziția de autoturisme mai puțin poluante.

FOTO: ARHIVĂ

În ultima ședință a Consiliului Local (CL) din Petroșani au fost câteva momente tensionate. Acestea au fost cauzate de solicitarea unui consilier local privind renunțarea la finanțarea echipei de fotbal Jiul Petroșani.

Propunere venită de la un actor

Această cerere a venit de la actorul Cosmin Rădescu, consilier local PNL. „Mie mi se pare că e o cheltuială extrem de mare, în raport cu, nu aș spune performanțele, că performanța e direct proporțională cu nivelul investițiilor. Dacă aduci jucători de calibru, apare și performanța. Remarc cu stupoare că meciurile de la Petroșani nu manifestă un interes pentru comunitatea de aici. Adică, chiar și cu intrare liberă, abia dacă vezi 100-200 de suporteri pe stadion. Oare petroșenenii sunt mulțumiți de faptul că, din bugetul local, se alocă, anual, suma asta de bani, pentru fotbal? Chiar o să fac un sondaj personal, să văd dacă oamenii vor această echipă de fotbal, dacă își doresc ca să continuăm, că noi nu avem o firmă care să se ocupe de salubritate, iar orașul arată sub orice critică”, a fost motivația lui Cosmin Rădescu.

Nici teatrul nu este pe profit

Declarația directorului de teatru vine în contextul în care în CL Petroșani s-a propus alocarea unei sume de circa 360.000 de lei anual pentru susținerea financiară a echipei de fotbal.

Primarul Petroșaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, i-a răspuns consilierului local, explicând situația de la Jiul și făcând, totodată, o comparație cu teatrul care, la rândul său, nu aduce profit. „Cred că suntem echipa cu cele mai mici salarii din seria în care jucăm. Echipa Jiul pe care, de un an, am reconstruit-o, este formată din jucători cu o medie de vârstă de 20 de ani. E greu să le ceri să facă performanță, când nu le poți oferi decât 1.000 sau 2.000 de lei pe lună. Însă nu toate activitățile sunt profitabile, iar sportul, la fel ca și teatrul, fac parte dintre aceștia. Domnul Rădescu ar trebui să știe acest lucru, pentru că a fost director de teatru și nu am auzit să fi făcut performanța de a plăti salariile actorilor numai din biletele vândute la spectacol. În altă ordine de idei, trebuie să recunoaștem că fotbalul are cea mai mare adresabilitate în rândul publicului, și asta nu doar la Petroșani sau în România, ci peste tot în lume. De aceea am decis să ne implicăm în susținerea echipei de fotbal care, la Petroșani, are o tradiție de mai bine de un secol și se bucură de interes în rândul oamenilor, fie că merg sau nu la stadion” , a spus Tiberiu Iacob Ridzi.

Nici colegii de partid nu îl susțin

Bugetarea echipei de fotbal Jiul Petroșani, acolo unde cel mai mare salariu al vreunui jucător nu depășește 4.000 de lei, a trecut la vot, dar propunerea de „referendum” anti-Jiul a stârnit numeroase reacții, în special de la foști jucători și de la oameni din lumea sportului, dar și din spectrul politic. Inclusiv colegii de partid al celui impricinat, cei din PNL, s-au dezis de această acțiune.

În acest sens, deputatul Vetuța Stănescu, președintele filialei județene Hunedoara a PNL, a transmis un mesaj prin care afirmă că acțiunea lui Cosmin Rădescu este una personală și că partidul pe care îl reprezintă susține Jiul, în particular, și sportul în general. „Referitor la discuțiile din Consiliul Local Petroșani privind activitatea și finanțarea echipei de fotbal Jiul Petroșani, filiala PNL Hunedoara face câteva precizări. Astfel, poziția domnului consilier local Cosmin Rădescu reprezintă o opinie personală și nu reflectă punctul de vedere al Partidului Național Liberal. PNL a susținut întotdeauna finanțarea activităților sportive și, în special, a unui club cu tradiție și renume național, cum este Jiul Petroșani. Considerăm că acest club are un potențial uriaș, iar copiii și tinerii care îl reprezintă trebuie încurajați și sprijiniți financiar pentru a practica cel mai iubit sport din lume – fotbalul. Nu cunoaștem rațiunile care au stat la baza declarațiilor domnului consilier Rădescu și vom avea discuții clarificatoare în cadrul partidului, astfel încât astfel de poziții să nu afecteze activitatea sportivilor și nici percepția publică. Obiectivele PNL sunt legate de creșterea economică, dezvoltarea comunității și îmbunătățirea serviciilor publice. Nu considerăm că se pot face „economii” prin sistarea finanțării sportului, fie la nivel local, fie la nivel național. Îi asigurăm pe toți cei care iubesc Jiul Petroșani că respectăm trecutul acestui club de tradiție și că vom face tot posibilul pentru a-i asigura un viitor pe măsura istoriei sale”, a transmis Vetuța Stănescu.

Istorie bogată

Jiul Petroșani are o istorie bogată, clubul fiind înființat în 1919. De-a lungul timpului Jiul a fost câștigătoare și finalistă a Cupă a României, vicecampioană națională și finalistă în Cupa Balcanică. De-a lungul timpului la Jiul au evoluat nume mari ale fotbalului românesc. Astfel, au jocuri în națională evoluând sub culorile Jiului Aurel Guga, primul căpitan al naționalei și participant la JO din 1924, Tudor Paraschiva și Aurel Crâsnic, care au fost la JO din 1952, Vasile Suciu, campion european de juniori, Gigi Mulțescu, campion mondial universitar, Horațiu Lasconi, bronz mondial la tineret, Petre Libardi, cel care dă numele stadionului, Florea Martinovici, Lică Panait sau Costică Marinescu. Tot la Jiul și-au început cariera, ajungând, apoi, internaționali, Daniel Timofte, participant la CM din 1990, Ionel Augustin, participant la CE din 1984, Nicky Dumitriu II și Cornel Pavlovici, participanți la JO din 1964 și campioni europeni de juniori, Tiberiu Bone, participant la JO din 1964, Iuliu Farkas, Eric Bicfalvi, Mihai Pintilii sau Mircea Popa, sub culorile alb-negru mai jucând și alți internaționali de marcă, precum Florea Dumitrache și Coco Deleanu, participanți la CM din 1970, Nicolae Negrilă, participant la CE din 1984, Florentin Dumitru, Traian Ivănescu, Octavian Popescu sau Sergiu Radu. Jiul evoluează în prezent în Liga 3, în play-out, dar fără grija retrogradării.