Reprezentanții Parcului Național Retezat au oferit detalii recente despre habitatele forestiere de interes comunitar aflate pe teritoriul parcului, disponibile pe website-ul oficial retezat.ro. Unul dintre cele mai importante habitate este cel al pădurilor de fag de tip Luzulo-Fagetum, regăsite pe platourile montane.

Aceste păduri sunt caracterizate de soluri sărace în nutrienți, cu o reacție acidă, formate de ploile și zăpezile bogate din zona montană. Din cauza condițiilor mai dure, flora acestor făgete este mai săracă comparativ cu cea a făgetelor din zonele de câmpie. Printre plantele specifice se numără ierburi și rogozuri de pădure, cum ar fi Calamagrostis arundianacea, Deschampsia flexuosa și Luzula sylvatica. De asemenea, în aceste făgete acidofile pot fi întâlnite covoare întinse de afin (Vaccinium myrtillus), care oferă recolte bogate de fructe aromate, esențiale pentru numeroase specii de animale.

Arborii dominanți din aceste păduri sunt fagul (Fagus sylvatica), paltinul (Acer platanoides), mesteacănul (Betula verrucosa), plopul tremurător (Populus tremula), iar la altitudini mai mari, molidul (Picea abies) își face apariția. Aceste habitate joacă un rol esențial în biodiversitatea regiunii, fiind un refugiu pentru diverse specii de plante și animale.

Parcul Național Retezat, administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, face parte din rețeaua celor 22 de parcuri naționale și naturale din România, fiind un punct important pentru conservarea biodiversității și pentru turismul ecologic.

FOTO: FACEBOOK PARCUL NAȚIONAL RETEZAT

Sâmbăta Mare, ultima zi din Săptămâna Patimilor, este marcată de o profundă așteptare și pregătire sufletească pentru miracolul Învierii. În această zi, numeroși creștini aleg să meargă la biserică pentru a primi Sfintele Paști, un ritual plin de semnificație și încărcătură spirituală, păstrat cu sfințenie de veacuri.

Deși obiceiul tradițional spune că „paștile” – pâinea stropită cu vin și binecuvântată – se iau de la biserică după slujba de Înviere, mulți credincioși aleg să meargă în timpul zilei de sâmbătă, pentru a evita aglomerația de la miezul nopții. În Sâmbăta Mare, bisericile își deschid porțile pentru toți cei care doresc să se pregătească duhovnicește, să se reculeagă și să ia parte la una dintre cele mai importante rânduieli pascale.

Semnificația Sfintelor Paști

Sfintele Paști nu trebuie confundate cu ouăle roșii sau cozonacul de pe masa de Paște. Acestea reprezintă pâinea cu vin sfințite, oferite tuturor credincioșilor – fie că s-au împărtășit sau nu. Potrivit rânduielii ortodoxe, ele se consumă dimineața, pe nemâncate, înainte de micul dejun și numai după rostirea rugăciunii „Tatăl Nostru”.

Acest gest simbolic nu este doar o formă de binecuvântare, ci și o reamintire vie a Jertfei Mântuitorului și a biruinței Sale asupra morții. Prin această practică, creștinii își exprimă recunoștința și nădejdea în viața veșnică, dar și dorința de curățire și întărire sufletească și trupească.

FOTO: ORTODOXIA.ME