Dr. Gheorghe Firczak

Adeseori viața ne aduce în situația de a nu ști ce să facem, să râdem sau să plângem. Multe realități sunt subsumate unor stări emoționale complexe.

Sarmizegetusa Regia, celebra și binecunoscuta capitală a Regatului daco-get a trăit, de-a lungul timpului, adevărate sincope, la modul ideatic, pentru modul în care a fost privită. Inițial, în Evul Mediu, era mai puțin cunoscută. Cel care îi relevă prima dată importanța a fost Gáspar Heltai (1490-1574), cu  numele inițial Kaspar Helt, un sas maghiarizat datorită Reformei religioase. Pastor unitarian, traducător, tipograf, om de afaceri, locuitor al Clujului (1545-1574) a scris o operă istorică despre Transilvania. În rândurile ei pomenește de existența unui „oraș frumos”, la munte, nu departe de Orăștie. Abia peste câteva sute de ani, la începutul secolului al   XIX-lea, în urma unei anchete fiscale, Pál Török, procurator fiscal al Comitatului Hunedoara amintea de „un oraș necunoscut” situat pe teritoriul localității Grădiștea de Munte. Datorită rapoartelor sale,    s-au efectuat săpături pentru a descoperi eventuale tezaure. Istoricii Societății de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara      (1880-1914), Gábor Téglas și Pál Király, au menționat în „Anuarul” acesteia existența cetății dacice precizând că acolo s-au confruntat „doi titani ai istoriei Decebal și Traian”. În anul 1924 începe săpăturile sistematice Dimitrie M. Teodorescu (1881-1947), apoi, din anul 1942, le continuă Constantin Daicoviciu (1898-1973), secondat de Ștefan Ferenczi (1921-2000). Ne amintim cu deosebită emoție cursurile dedicate civilizației dacice de Hadrian Daicoviciu (1932-1984), renumit arheolog, care a săpat și la Sarmizegetusa Regia, distins profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Cercetarea a fost continuată de Ioan Glodariu (1940-2017), cu echipa sa, secondat de Eugen Iaroslavschi și Adriana Pescaru. Acum, ea este derulată sub conducerea lui Gelu Florea, profesor universitar la UBB și arheolog. Constantin Daicoviciu, Ștefan Ferenczi,  Hadrian Daicoviciu, Ioan Glodariu, Eugen Iaroslavschi, Adriana Pescaru, Gelu Florea au elaborat și publicat un număr impresionant de lucrări de specialitate dedicate civilizației dacice, Sarmizegetusei Regia ca rezultat al investigațiilor arheologice.

Și acum vine bomba. Vladimir Brilinsky având o contribuție…semnificativă la cercetarea fenomenului geto-dac prin încrustrarea pe un ciomag a datelor calendaristice ale unor așa-zise evenimente, cică are în grijă Sarmizegetusa Regia. Cum? În nici un fel, dincolo de impolitețea din afirmația consemnată în presă: „Dacă Bobora se uită la mine în ochi și spune că am greșit, renunț la protest”. Raportându-l însă, pe Vladimir Brilinsky, la numele enumerate mai sus ne întrebăm care este rolul său profesional, cât de concret este aportul său științific la cercetarea istoriei geto-dacilor? În CV menționează: „Studii-în domeniul jurnalismului”. Adică ce fel de studii ? Care a fost durata lor? Unde au fost urmate? Ce competențe a câștigat? Deci, singur recunoaște, până în prezent, că nu este specialist în istoria geto-dacilor. Practic, nu se evidențiază în nici un fel care este contribuția sa atât de…importantă la cercetarea istoriei dacilor, a capitalei statului dac Sarmizegetusa Regia. În ce constă opera sa?  Spre binele lui, era util, după ce a fost angajat pe acest post, să-și definitiveze studiile pentru a putea avea competență. Îl acuză pe Sorin Vasilescu, vicepreședinte al CJ Hunedoara că politizează și, mai ales, că pesedizează Sarmizegetusa Regia. Oare cum o face ? A eliberat carnete de membru de partid pentru Burebista, Deceneu, Scorilo, Duras-Diurpaneus și Decebal ? Cică, Sorin Vasilescu este incompetent profesional. Acesta nu trebuie să aibă nici o legătură profesională cu Sarmizegetusa Regia. Funcția sa este una politico-administrativă. Chiar Nunu Brilinsky recurge la contestarea profesionalismului cuiva, el care este o nulitate profesională raportat la istoria dacilor? Are competențe să facă afirmații despre Sarmizegetusa Regia doar la o șuetă de cafenea. Acuzațiile la adresa conducerii CJ Hunedoara sunt simple enunțuri care nu au nici o argumentație. Explicația atacului poate fi o revanșă. În august 2011, s-au ivit disfuncționalități la drumul spre Sarmizegetusa Regia, reabilitat cu puțin timp înainte de data amintită, surpat de mai multe ori după aceea. Este de notorietate că lucrările la parcarea de la intrarea în zona sitului arheologic au fost făcute fără autorizație și fără supraveghere arheologică, situație consemnată de Comisia de anchetă creată de Prefectura Județului Hunedoara și raportată Ministerului Culturii. Deci, la ce profesionalism se face referire?

Dacă sunt date pe care noi nu le știm sau nu au fost făcute publice despre contribuția lui Vladimir Brilinsky la cercetarea istoriei daco-geților, la cercetarea, restaurarea și conservarea patrimoniului din Munții Orăștiei  și vor fi făcute publice ne asumăm eventuala necunoaștere. Altfel, pe cale de consecință, cui ar trebui să-i fie rușine ? Cine ar trebui să-și mențină demisia ?