APIA, de ani buni, îți dă cu generozitate posibilitatea să iei subvenţii din fonduri comunitare și bugetul național. Adică, îți dă cu o mână dar te poate face debitor sau să te dea pe mâna ANAF sau DNA, cât ai clipi.

Cazul semnalat de mine aici, cu referire la pârâta Arhiepiscopia Tomisului în contradictoriu cu reclamanta DNA și APIA Constanța parte civilă, în procesul penal de la instanţele din Constanța, este elocvent.

Dacă citiți atent formularul de cerere de subvenţie, veți observa câteva cerințe ale APIA pe care trebuie să le îndepliniți. Una dintre ele este și aceea că veți fi de acord cu actualizarea sistemului de identificare a parcelelor agricole(LPIS), mai precis, cu micşorarea, mărirea sau desfiinţarea unui bloc fizic.

Agenția nu ține cont că pe o parcelă, dintr-un bloc fizic actualizat prin micşorare, fermierii pot avea pachete de agromediu, spre exemplu pachețele P1 si P2, pajiști permanente respectiv practici agricole tradiţionale. Micșorându-se blocul fizic, se va micşora și parcela fiecărui fermier care a aplicat în acel bloc, chiar dacă parcela cu pachete P1,2, conform manualelor APIA, nu ai voie să o mişti în blocul fizic în care este declarată, sa o muţi în alt bloc fizic sau să-i schimbi suprafața pe toată durata contractului de agromediu.

Din start se observă că APIA, în contractul de agromediu semnat cu fermierul, își permite unilateral să nesocotească drepturi prevăzute în orice contract comercial, impunând obligații doar din partea fermierilor, fără că ea să răspundă în vreun fel, anulându-ți fără nicio notificare un drept la subvenţie, dacă îți desființează, spre exemplu, un bloc fizic prin actualizarea LPIS, pe care ai pachete de agromediu.

Ea invocă, mai ales în instaţe, faptul că are obligația să schimbe la trei ani hărțile și implicit să actualizeze blocurile fizice, cu consecințe pecuniare sau penale asupra fermierilor, fără ca ea să aibă vreo responsabilitate.
Sugerez miilor de fermieri care solicită anularea actelor administrative în instanţă(procese verbale de debit), după caz, să conteste contractul de agromediu cu APIA, prin aceea că agenția impune drepturi și obligații doar unei părți, iar de sancțiunile civile și penale răspund doar fermierii. Nu se poate ca într-un an inspectorii de teren să vină să confirme prin măsuratori parcela fermierului, după care, în anul următor, cei care actualizează blocurile fizice prin micşorare sau desfiinţare, în speță, Direcția Topografică Militară(DTM) împreună cu funcționarii APIA, să anuleze propriile măsurători APIA și să sancţioneze doar fermierii.
Alt caz și mai flagrant este acela în care, la digitizare se generează formularele de raportare. Aici pot apărea cazuri în care se semnalează lipsa blocurilor fizice. În aceste cazuri, funcționarii care actualizează blocurile fizice, confruntă hărțile noi, dacă sunt, și actualizarea făcută de DTM, fără să mai declanșeze vizita rapidă pe teren, la fața locului, luând decizie împotriva fermierului în mod aberant și penal. Astfel, fermierul este decăzut până și din dreptul de proprietate, cu toate actele doveditoare, devenind debitor din mouse, sau caz penal.

Manualul de digitizare spune : ‘Sistemul va genera un centralizator pentru toate anexele 17 b, centralizator pe bază căruia responsabilii cu actualizarea LPIS de la centrele județene vor realiza verificările necesare și vor actualiza LPIS după caz în funcție de rezultatele constatate în urma vizitelor pe teren sau în urma consultării imaginilor noi. Dacă cele semnalate de fermier nu se adeveresc se pot aplica penalizări în funcție de procedurile de lucru aplicabile.’

Ce să mai spunem de funcționarii prost pregătiți care, deși au mesaje blocante-cele scrise cu roșu-, sau atenționări în care se specifică diferențe mai mari de 20% dintre suprafața declarată și cea digitizată, închid cererea fără a ajuta fermierul să-și corecteze declarația, de parcă fermierii s-au născut specialiști IT.

Funcționarul ar trebui să știe că mesajele blocante generează alte erori în momentul mapării declarației IPA Online cu bazele de date IACS, ceea ce îi va îngreuna misiunea în controlul administrativ a cererii fermierului.

Până și manualul de control APIA explică foarte clar:’ Înainte de finalizarea cererii de plată se vor verifica toate Anexele 17_b din lista de rapoarte “IPA-Online – Fișier PDF anexa 17_b” și numai dacă acestea sunt în conformitate cu cerințele fermierului se va închide cererea în aplicația IPA-Online.’

Un alt exemplu este la controlul prin teledetecție în care dacă parcela îți este acoperită parțial sau total cu nori, firma prestatoare de servicii prin teledetecție, firma care face controlul calității controlului prin teledetecție sau în final APIA, ar trebui să facă rapid o vizită pe teren. În cele mai multe cazuri, fermierul devine debitor tot din mouse, exact ca în cazurile prezentate mai sus.

Actualizarea LPIS, în lipsa cadastrului, a generat de-a lungul timpului sancțiuni din partea Comisiei Europene. Auditul extern din 2009 și 2010 a concluzionat la vremea respectivă că sistemul integrat de administrare și control(IACS) și sistemul de identificare a parcelelor agricole(LPIS) sunt ineficiente.

Nu putem afirma nici acum faptul că bazele de date ale APIA sunt mai eficiente, atâta timp cât mii de fermieri sunt sancționați pe nedrept iar indiferenţa, neputința și în unele cazuri culpa funcționarilor în frunte cu șefii lor nu este sanţionată.