Mii de hunedoreni s-au înghesuit la biserici să ia Aghiazmă Mare

Praznicul Botezul Domnului, cunoscut popular şi ca Boboteaza, a scos din case ieri dimineaţă câteva mii de hunedoreni, care au umplut până la refuz lăcaşele de cult pentru a lua parte la slujba de sfinţire a apei. Însă, credincioşii au uitat adesea de „cele sfinte” când s-au înghesuit să primească primii licoarea din butoaiele cu Aghiazma Mare.

Sfinţirea apei în ziua de 6 ianuarie a fiecărui an aminteşte de momentul Botezului Domnului de către proorocul Ioan Botezătorul în râul Iordan, la vârsta de 30 de ani, înainte ca Mântuitorul să păşească în viaţa publică. Potrivit crezului creştin, la Bobotează se săvârşeşte slujba de sfinţire a apelor, care are semnificaţia simbolică de act de regenerare, pământul primeşte germenii noii creaţii, transfigurate prin sfinţirea apelor. Boboteaza încununează sărbătorile dedicate Naşterii Mântuitorului.

Îmbulzeală la Deva

În judeţul Hunedoara, gerul Bobotezei a fost trădat în acest an de o vreme frumoasă, care a făcut ca lăcaşele de cult să fie luate cu asalt de mii de hunedoreni dornici să ia apă sfinţintă. Bisericile, fie ele mici sau mari, s-au dovedit a fi neîncăpătoare pentru credincioşii veniţi în număr mare la slujbă. Pentru a lua apă sfinţită, unii enoriaşi şi-au pregătit bidoane, alţii au venit cu sacoşe pline cu sticle, iar de multe ori în faţa butoaielor mulţi oameni au uitat de „cele sfinte”. Aceasta cu toate că în scripturi se spune că un singur strop de aghiazmă poate fi înmulţit cât un lac întreg.

Apă bună de leac

Praznicul Botezul Domnului este însoţit de o sumedenie de obiceiuri şi tradiţii vechi decât lumea, care încep încă din ajun. Aghiazma Mare sau apa Botezului este considerată de credincioşi a sfinţi tot şi a uni totul, pentru că toate părţile lumii comunică între ele prin firişoare de apă. În casele hunedorenilor credincioşi apa sfinţită luată în 6 ianuarie de la biserică se păstrează în vase curate, în care se pune şi un fir de busuioc, întreg anul fiind folosită pentru leac şi ca protectoare a casei. Potrivit tradiţiei din Aghiazma Mare, credincioşii vor gusta în fiecare dimineaţă, pe nemâncate, timp de opt zile. „Apa sfinţită ne ajută să ne protejăm pe noi, dar şi casa, de rău, întreg anul. În fiecare dimineaţă, de mâine încolo, voi bea o gură dimineaţa când mă trezesc, pentru că se spune că purifică şi alungă boala”, spune Maria Artean. 

[box type=”info”]

Bobotează sărbătorită în Straja

Câteva sute de turişti au luat parte la slujba de Bobotează la Schitul Straja din staţiunea montană din judeţul Hunedoara cu acelaşi nume. Slujba a fost oficiată pe platoul din faţa bisericuţei de către părintele Dimitrie. Apa sfinţită în vârful muntelui a fost adusă de salvamontiştii care au întâmpinat greutăţi din cauza lipsei zăpezii. De mai bine de 14 ani, slujba de Bobotează este oficiată la Schitul Straja cu sprijinul salvamontiştilor care urcă apă pentru a fi sfinţită până la o altitudine de peste 1.700 de metri.

Apă sfinţită şi în Valea Jiului

Credincioşii au stat la coadă pentru a primi aghiazmă

Sute de oameni au ajuns luni dimineață, în ziua de Bobotează la bisericile din orașele Văii Jiului. S-au închinat și au participat la slujbă, cu gânduri bune și credință în Dumnezeu. A fost ziua în care s-a împărțit apa sfințită credincioșilor. Încă de dimineață, credincioșii au avut un singur drum: spre biserici, acolo unde s-au închinat și s-au rugat pentru sănătate. Este una dintre cele mai importante sărbători de la început de an, ziua când Iisus s-a botezat în Iordan, iar credincioșii ortodocși o consideră drept un reper de necontestat al creștinismului. Preoții au început slujba de la prima oră și până la ora prânzului, credincioșii s-au aşezat la rând, ca să primească apa sfințită. „Așa e obiceiul. În fiecare an, de 88 de ani, cât am eu, tot așa vin. Pentru sănătate, pentru curățenie, așa e datina”, susține un bătrân, care s-a așezat primul la rând să ia apă sfințită.

[/box]