Localitatea hunedoreană Totești are o suprafață de peste 22 kilometri pătrați, și o populație de aproximativ 2.000 de locuitori. Comuna are în componență patru sate, respectiv localitatea de reședință omonimă și așezările aparținătoare Cârnești, Păclișa și Reea și este, practic, lipită de orașul Hațeg.

Două noi proiecte

Ca de obicei, administrația publică locală din comuna din Țara Hațegului derulează mai multe proiecte de dezvoltare a așezării. Dovadă stau două noi proiecte ce vor demara în curând, alături de cele aflate în derulare. „Suntem într-un stadiu foarte avansat cu procedurile ce trebuie parcurse pentru implementarea a două noi proiecte. Esrte vorba despre eficientizarea căminului cultural din Păclișa, la care lucrările vor începe în curând. De asemenea, un alt proiect foarte important pentru comunitatea locală este cel privind reabilitarea drumurilor de exploație agricolă, valoarea fondurilor nerambursabile atrase fiind de circa un milion de uro, la acest obiectiv de investiții fiind în stadiul achiziție al proiectului tehnic. Pe lângă acestea, continuă și celelalte proiecte aflate în derulare, fiind vorba despre introducerea rețelei de alimentare cu gaz metan, modernizarea infrastructurii rutiere, reabilitarea dispensarului medical uman din centrul de comună, eficientizarea energetică a căminului cultural din Cârnești, realizarea Centrului de Aport Voluntar, care va rezolva problema deșeurilor, modernizarea și reabilitarea școlii din Totești, dar și altele. Toate aceste proiecte le derulăm cu finanțări europene sau guvernamentale”, a declarat primarul comuneui hunedorene Totești, Tiberiu Pasconi.

Eventualele ninsori nu îi vor lua prin surprindere

De asemenea, administrația publică locală din Totești are și preocupări de sezon, principala fiind pregătirea de intervenție în cazul unor eventuale ninsori. „Și în acest an ne-am pregătit din timp pentru venirea iernii. Avem pe stoc material antiderapant în cantități corespunzătoare, care vor fi folosite în caz de nevoie. De asemenea, este pregătit pentru eventuale intervenții și buldoexcavatorul pe care îl avem în dotare, acesta fiind prevăzut cu lame de deszăpezire și lamele de cauciuc. Deci dacă va fi nevoie de intervenții suntem pregătiți și, la fel ca și în anii trecuți, sunt convins că nu vor fi probleme cu traficul. Facem toate aceste lucrări în regim propriu, urmând a asigura, bineînțeles, și combustibilul, dar cheltuielile nu vor fi mari și, astfel, nu va fi afectat bugetul”, a spus Tiberiu Pasconi, primarul comunei hunedorene Totești.

Locuri deosebite

Preocuparea administrației din Totești pentru dezvoltarea așezării și creșterea nivelului de confort este una firească, așezarea oferind mai multe obiective demne de a fi vizitate. Astfel, comuna Totești, poartă de intrare către Retezat, adăposteşte, în satul Păclişa, un monument istoric, respectiv castelul Pogany, construit în secolul al XVIII-lea şi modificat în cel următor. Tot la Păclişa s-au mai descoperit şi o aşezare din neolitic, precum şi alte materiale arheologice din vremuri străvechi. Fragmente de factură dacică şi romană s-au mai descoperit şi în satele Toteşti şi Cârneşti, dar şi alte elemente aparţinând epocii bronzului sau evului mediu timpuriu. Despre biserica ortodoxă din Cârneşti se spune că funcţionează din perioada secolelor XV – XVI după Christos. De asemenea, în comună sunt și mai multe lacuri ale amenajării hidroenergetice de pe Râul Mare.

Comuna Pestişu Mic, situată mai ferit de privirile trecătorului, undeva între Deva şi Hunedoara, dar având „graniţă” şi cu alte trei localităţi rurale din judeţ, respectiv Cerbăl, Cârjiţi şi Veţel, are o împărţire destul de interesantă. Astfel, trei dintre satele componente, Ciulpăz, Cutin şi Dumbrava aparţin de Ţinutul Pădurenilor, celelalte aşezări ale comunei Pestişu Mic fiind Almașu Mic, Josani, Mânerău, Nandru, Valea Nandrului şi localitatea de reşedinţă omonimă, fiind „arondate” Văii Mureșului.

Selectați pentru finanțare

În comună, care are o suprafață ce depășește 52 de kilometri pătrați, trăiesc peste 1.200 de oameni, populația fiind în creștere, datorită poziționării geografice, dar și al creșterii gradului de confort. Și pe viitor sunt șanse foarte mari ca acest grad de confort al locuitorilor din Pestișu Mic să continue să crească, administrația publică din comună primind, recent, o veste bună în acest sens. „A fost primită decizia de selecție spre finanțare pentru proiectul cu titlul „Realizare noi capacități de producere a energiei electrice produse din surse regenerabile pentru autoconsum – Comuna Pestișu, Județul Hunedoara”. Acest proiect este finanțat prin Fondul pentru modernizare, Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie şi stocarea energiei – Sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum pentru entităţi publice, cu o valoare totală a obiectivului de investiții 672.094,69 lei inclusiv TVA. Prin acest proiect se urmărește eficientizarea costurilor legate de iluminatul public, precum și reducerea anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră”, a declarat Daniel Saul Dobruțchi, primarul comunei hunedorene Pestișu Mic, care, de luna trecută a început un nou mandat de edil – șef al acestei așezări.

Specific zonelor rurale

Pentru administrația publică locală din Peștișu Mic, dar și pentru cetățenii comunei a mai venit o veste bună. Este vorba despre un proiect specific pentru localitățile din mediul rural, depus de administrația din Pestișu Mic, pe Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și care a fost inclus pe lista finală a celor selectate de către autoritățile centrale competente. A fost publicată „Lista finală de proiecte selectate în cadrul apelului PNRR/2023/C3/S/I.2.A-B, aferentă Componentei C3 – Managementul deșeurilor – Investiția 2 – Dezvoltarea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd și al altor deșeuri agricolecompostabile – Subinvestiția I2.A-B – Sisteme integrate de colectare și valorificare a gunoiului de grajd”. Această listă cuprinde și obiectivul de investiție depus de Unitatea Administrativ Teritorială (UAT) Comuna Pestișu Mic. Proiectul se intitulează „Sistem integrat de colectare și valorificare a gunoiului de grajd – UAT Comuna Pestișu Mic, Județul Hunedoara”, iar valoarea sa este de 3.384.606,94 lei, inclusiv TVA. Obiectivul de investiții este unul complex. Astfel, pe de-o parte, acesta prevede un sistem integrat tipic de colectare și valorificare a gunoiului de grajd compus din mai multe elemente, fiind vorba, mai exact, despre o platformă comunală și 7 platforme individuale pentru fermierii mici și mijlocii din comuna Pestișu Mic, respectiv pentru cei care dețin până la 100 Unități Vită Mare (UVM). Totodată, proiectul prevede și achiziționarea de echipamente pentru gestionarea compostului, respectiv încărcător frontal, tractor, remorcă, mașină de împrăștiat gunoiul de grajd și cisternă vidanjă”, a spus primarul comunei hunedorene Pestișu Mic, Daniel Saul Dobruțchi.

Un sistem fotovoltaic de 35,7 kW a fost montat pe acoperișul clădirii sediului Primăriei comunei Ilia, în cadrul unui proiect de eficientizare energetică pentru care administrația publică a reușit să obțină finanțare. Prin realizarea acestei investiții, autoritățile locale își propun să-și asigure independența energetică, dar și reducerea costurilor facturilor la energie electrică.

Investițiile continuă în comuna Ilia, una dintre cele mai mari așezări rurale din județul Hunedoara. Printre numeroasele proiecte, care se derulează în această perioadă, menite să contribuie la dezvoltarea localității și pentru care administrația publică locală s-a străduit și a reușit să obțină finanțare, este și cel care vizează eficientizarea energetică a sediului primăriei, un proiect important din punct de vedere economic.

Prieteni cu mediul, dar și cu bugetul

Un număr de 84 de panouri fotovoltaice microcristaline, care vor genera energie electrică din surse regenerabile, au fost montate pe acoperișul sediului Primăriei comunei Ilia.  Potrivit reprezentanților Primăriei comunei Ilia, proiectul, în valoare de 80.000 de euro, finanțat prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale -AFIR, include trei componente: kit fotovoltaic, baterii de stocare și sistem de climatizare.

Contractul de finanțare pentru acest proiect important a fost semnat în vara acestui an, la AFIR Timișoara, de primarul comunei Ilia, Marius Gabriel Omotă, aflat la cel de-al șaselea mandat.

Prin această investiție, administrația publică locală din comuna Ilia își dorește să devină independentă energetic, în același timp, urmărindu-se diminuarea valorii facturilor de curent electric. Dincolo de aspectele financiare, folosirea energiei solare aduce cu sine numeroase alte de beneficii.

Un astfel de sistem fotovoltaic prezintă mai multe avantaje, mai ales în contextul creșterii costurilor pentru enegie. Prin implementarea acestui proiect de instalare a panourilor fotovoltaice, Primăria comunei Ilia reușește, în primul rând, să reducă valoarea cheltuielilor la energia electrică pentru sediul său. Astfel, banii economisiți din facturile de curent electric pot fi redirecționați pentru alte proiecte de dezvoltare a comunității locale. De asemenea, o investiție de acest gen reprezintă producerea/consumarea de energie „verde”, absolută gratuită, ceea ce înseamnă și un mediu mai curat.

Costurile facturilor, mai mici cu circa 40.000 de lei pe an

Primarul comunei Ilia, Marius Gabriel Omotă, a explicat că, montarea sistemului fotovoltaic de 35,7 kW pe acoperișul sediului primăriei localității, în cadrul acestui proiect pentru care s-a reușit să se obțină finanțare, va produce 39.000 kwh anual, fapt ce va determina o economie considerabilă la bugetul local.

“Ne bucurăm că am reușit să obținem finanțare și pentru acest proiect important din punct de vedere economic. În primul rând, această investiție diminuează, în mod considerabil, cheltuielile bugetului local, afectate de consumul de energie electrică. Am estimat că reducem factura la energie cu aproximativ 40.000 de lei anual”, a precizat primarul comunei Ilia, Marius Gabriel Omotă.

Panourile fotovoltaice, amplasate pe acoperișul sediului Primăriei comunei Ilia, au fost puse în funcțiune și urmează, în viitor, să fie conectate direct la rețeaua națională de alimentare cu energie electrică.