Săptămâna trecută, Guvernul României a aprobat un ajutor de stat de 3,9 miliarde de lei pentru închiderea etapizată a minelor din Valea Jiului în perioada 2025-2032.

Fondurile vor fi utilizate pentru sistarea activității și securizarea exploatărilor de la Lonea (programată pentru închidere la finalul acestui an), Lupeni (până la 30 iunie 2026), Vulcan și Livezeni (până la sfârșitul anului 2030).

Pentru a asigura o gestionare transparentă a banilor publici, Ministerul Energiei va implementa un sistem riguros de monitorizare. Acesta va include verificări interne, precum și angajarea unui expert independent, care, până în luna iunie, va analiza din punct de vedere tehnic toate lucrările și deconturile. În plus, Curtea de Conturi va avea un rol activ în supravegherea modului în care sunt utilizate fondurile.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat importanța unei administrări responsabile a acestor resurse și a transmis un avertisment conducerii Complexului Energetic Valea Jiului (CEVJ).,

„Există o verificare la nivelul Ministerului Energiei, printr-un expert independent contractat până în iunie, care va analiza toate lucrările și deconturile. De asemenea, Curtea de Conturi va avea un rol de supraveghere. Le transmit celor de la CEVJ să fie extrem de atenți la modul în care cheltuie banul public”, a subliniat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.

Finanțarea închiderii și securizării exploatărilor miniere prin ajutoare de stat este o practică obișnuită în Europa, având în vedere costurile ridicate asociate cu extragerea ultimelor rezerve de cărbune, securizarea perimetrelor și ecologizarea zonelor afectate. Guvernul României a transpus această măsură printr-o ordonanță de urgență, conform deciziei aprobate la nivelul Comisiei Europene, pentru a asigura resursele necesare acestor operațiuni esențiale în Valea Jiului.

Administrația locală din Hațeg a lansat licitația pentru execuția lucrărilor de construcție și instalare a unui parc fotovoltaic, un proiect ambițios care va contribui la tranziția energetică a orașului.

Finanțat prin Fondul pentru Modernizare, acest proiect are o valoare estimată de 1.389.699,73 lei fără TVA și este derulat în baza Contractului de Finanțare nr. 162/15.07.2024, semnat cu Ministerul Energiei.

Un pas decisiv spre independența energetică

Noua centrală fotovoltaică va fi amplasată pe o suprafață de aproximativ 1.355 mp și va include 571 de panouri solare, fiecare cu o putere de 550 Wp. Astfel, va fi asigurată o capacitate totală instalată de 314,05 kWp, care va furniza energie nu doar pentru consumul local, ci și pentru integrarea în sistemul național de energie. Conectat la rețeaua de distribuție electrică printr-un tablou electric general de joasă tensiune, parcul fotovoltaic va deveni o sursă esențială de energie regenerabilă pentru comunitatea locală.

Detalii financiare și etapele licitației

Investiția include cheltuieli pentru mai multe componente ale proiectului, printre care asigurarea utilităților (360.000 lei fără TVA), lucrările de construcții și instalații (515.228,73 lei fără TVA) și achiziționarea echipamentelor tehnologice și funcționale (514.471 lei fără TVA). Procedura de achiziție stabilește termenul limită pentru depunerea ofertelor la 31 martie 2025, iar operatorii economici interesați pot solicita clarificări până cu cel puțin 11 zile înainte de acest termen. Autoritatea contractantă va răspunde tuturor solicitărilor până la 6 zile înainte de termenul final.

​Guvernul României se alătură din nou inițiativei globale de mediu Ora Pământului – Earth Hour, eveniment pe care îl va marca prin stingerea luminilor timp de o oră în Palatul Victoria, în această seară, în intervalul orar 20:30 – 21:30.

Prin acest gest simbolic, devenit deja o tradiție pentru milioane de oameni, instituții și companii din întreaga lume, Guvernul României dorește să contribuie la creșterea nivelului de conștientizare asupra problemelor de mediu, pentru a veni astfel în sprijinul măsurilor pe care le implementăm prin politicile asumate în domeniu.

Preocuparea pentru tranziția către o economie circulară, verde și combaterea schimbărilor climatice este fermă și se reflectă în angajamentul cu care sunt îndeplinite prioritățile relevante pentru acest domeniu, sub coordonarea Comitetului Interministerial pentru Schimbări Climatice (CISC), care își desfășoară activitatea la nivelul Cancelariei Prim-ministrului.

”Ca rezultat al acestor eforturi, România are o strategie națională până în 2030 și planul de acțiune afferent, documente ce oferă un cadru coerent și durabil pentru ca societatea și economia națională să se adapteze dinamic la provocările climatice, asigurând atât o dezvoltare sustenabilă și cât și protejarea cetățenilor. Strategia și Planul de Acțiune pentru Economia Circulară a României, de a căror coordonare pentru implementare se ocupă Cancelaria Prim-Ministrului, sunt dovezi concrete ale asumărilor dar și ale acțiunilor concrete de la cel mai înalt nivel. Avem, de asemenea, o strategie care vizează dezvoltarea ecoturismului în zone protejate fără vreun impact negativ asupra mediului natural, și avem aprobat un nou Cod Silvic, care vine cu o nouă viziune, mai clară și mai aplicată, în ceea ce privește modul de gestionare și protejare a pădurilor și resurselor forestiere.

O serie de decizii luate la nivel guvernamental vizează totodată sprijinirea cercetării, dezvoltării, inovării și a transferului tehnologic în domeniul schimbărilor climatice, precum și înființarea unui centru național de monitorizare climatică, util atât pentru observații și măsurători privind parametrii climatici în 166 de stații meteo din țară, cât și pentru proiecții cu modele climatice pe termen lung.
Și pentru că grija față de mediu este nevoie să fie cultivată în rândul tinerelor generații, una dintre cele mai noi măsuri a Guvernului este adoptarea Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030, care oferă generațiilor de elevi posibilitatea de a învăța și a-și dezvolta abilități și atitudini esențiale pentru combaterea schimbărilor climatice, inclusiv prin implicarea lor efectivă, pe perioada de școlarizare, în activități concrete de protejare a mediului”, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Acțiunea globală voluntară de mediu Ora Pământului – Earth Hour este marcată în fiecare an la sfârșitul lunii martie, cu scopul de a evidenția responsabilitatea colectivă pentru sănătatea climatică a planetei, prin protejarea resurselor naturale și promovarea tehnologiilor prietenoase cu mediul.
Anul acesta, acțiunea Ora Pământului coincide și cu marcarea Zilei Mondiale a Apei, al cărei scop este, de asemenea, de a evidenția necesitatea protejării resurselor de apă de pericolul poluării și de efectele schimbărilor climatice.

FOTO: sgg.gov.ro