Actualitate
Laptele de măgăriță – aliment, dar și medicament. Reportaj la ferma familiei Codrea, din satul Tarnița, comuna hunedoreană Buceș
Un hunedorean din satul Tarnița, comuna Buceș, crește măgărițe și le vinde laptele ca medicament. Gheorghe Codrea a decis să investească în blândele animale, după ce s-a documentat temeinic în prealabil despre creșterea și îngrijirea lor. A pornit cu doar câteva capete, iar în timp s-a dezvoltat, astfel că acum fermierul primește comenzi din tot județul Hunedoara și nu numai, ci și din cele învecinate ori chiar și de mai departe, de la persoane care au auzit de beneficiile extraordinare pe care laptele de măgăriță le are asupra organismului uman.
Cunoscut încă din antichitate pentru proprietățile sale miraculoase asupra sănătății, laptele de măgăriță este tot mai căutat îndeosebi de persoane cu anumite afecțiuni. Și asta pentru că, despre acesta se spune că este similar cu laptele matern și că ajută la vindecarea mai multor boli, fiind considerat un adevărat leac. „Eu beau și un litru pe zi. Este cel mai bun medicament, o sursă naturală pentru încărcarea organismului cu vitamine și minerale”, spune Gheorghe Codrea, proprietarul fermei de măgărițe din satul Tarnița, comuna Buceș.
Hunedoreanul a pornit la drum cu creșterea măgărițelor în urmă cu vreo trei ani și jumătate, după ce înainte a avut o fermă de capre. S-a documentat în stânga și în dreapta despre creșterea acestor animale și proprietățile pe care le are asupra sănătății laptele lor valoros. La început a cumpărat doar câteva. După aceea, încă vreo două -trei și tot așa, ferma fiind completată, în timp, cu mai multe exemplare.
„Am pornit aproape de la zero, nu știam mai nimic, am luat detalii despre creșterea măgarilor de la un domn care și-a dat licența și doctoratul pe acest segment, inclusiv de la ciobani care mai avuseseră. După aceea, m-am dus la un medic veterinar foarte bun în domeniu care să îmi explice anumite lucruri despre ele, ce mănâncă, tratamentul lor și așa mai departe. Abia după ce am obținut toate aceste informații am început să cumpărăm. (…) Prima dată, am cumpărat în jur de cinci – șase, după ceva timp, am mai luat două-trei și tot așa”, își amintește Gheorghe Codrea.
Așa a început să producă „elixirul sănătății” – lapte de măgăriță sută la sută natural, foarte căutat pe piață, grație proprităților sale asupra sănătății și cu rezultatele uluitoare în tratarea astmului, dar și a altor boli. „Constat cu plăcere că, din ce în ce mai mult este cunoscut, datorită faptului că în cazul celor care au răbdarea suficientă pentru a face un tratament, rezultatele sunt de-a dreptul spectaculoase”, mai spune fermierul.
Cel mai scump lapte de pe piață
Laptele de măgăriță costă de peste 10 ori mai mult decât cel de vacă, fiind un produs prețios, bogat în vitamine și minerale, dar și cel mai bun remediu pentru a întări imunitatea atât la adulți, cât și la copii. „Mulți mă întreabă ce contraindicații are, iar eu le răspund că doar financiare, restul nu există. Am persoane care, de trei ani și ceva, de când am eu ferma, cumpără și sunt clienți fideli. Eu, personal, consum zi de zi (…) Un litru de lapte pornește undeva de la suta de lei. Cei ce îl procesează, îl bagă prin magazine, datorită costurilor în plus, la raft o sticlă poate ajunge până la 140 -160 de lei. Kilogramul de brânză de măgăriță costă în jur de o mie de euro. Sunt puțini cei ce cunosc și beneficiile brânzei. Este extraordinară, dar prețul ajunge să fie atât de mare având în vedere că un kilogram de brânză se face din jur de 27 de litri de lapte, plus procedeul care este unul mai special”, explică fermierul hunedorean.
„Animalele simt apropierea sufletească”
Diminețile încep foarte devreme la ferma familiei Codrea, din comuna Buceș, cu voie bună, dar și cu lapte gustos și sănătos provenit de la măgărițele crescute și îngrijite cu multă atenție și afecțiune.
„Între noi și măgărițe există o prietenie. Ele răspund afecțiunii și dau laptele mult mai bine. Au pășunat bun, sunt libere toată ziua. Sunt ca și copiii, cer atenție (…) Eu am avut mai multe meserii la viața mea, dar de bază a fost mineritul la Gurabarza. În viață trebuie să alegi nu numai partea materială, ci să te simți atras de ceea ce faci, să faci cu tot sufletul. Animalele simt apropierea sufletească”, mai spune fermierul.
Măgărițele se mulg o dată pe zi, iar procesul se face manual. Cam un litru de lapte produce o măgăriță. Produsul este introdus în sticle de unică folosință, capsate, și, ulterior, transportate la cei doritori. Păstrat la o temperatură optimă, acest lapte rezistă până la 15 zile, potrivit lui Gheorghe Codrea.
Săpun bio, cu un ingredient special – lapte de măgăriță
La fermă, sarcinile le împarte cu soția sa, care prepară și săpunuri bio din lapte de măgăriță, realizate în combinație cu uleiuri naturale. „Folosim uleiuri de măsline, de argan, unt de cacao, lavandă, orice uleiuri naturale, și facem săpunuri în diferite forme și mărimi”, explică Valeria Beca.
Și-a înființat ferma pe propriile puteri
Gheorghe Codrea și-a înființat ferma de măgărițe pe propriile forțe, fără niciun ajutor din partea statului, susținut doar de familie și cu multe eforturi, bazându-se pe toate cunoștiințele pe care le-a acumulat. El se ocupă personal de animale împreună cu soția sa. Este de părere ca reclama cea mai eficientă vine din partea consumatorilor și nu face rabat de la orice investiție necesară pentru un produs sănătos și sigur. „Statul își are rolul lui și noi rolul nostru. Nu am solicitat și nici nu voi solicita vreun ajutor din partea statului. Dacă te gândești să vină ajutor de nu știu unde, mai bine lasă (…) Terenul pe care pasc măgărițele este al nostru, locul de unde ne aprovizionăm cu cereale la fel. Curățenia grajdului se face cu un utilaj pe care oricine și-l poate achiziționa dacă are banii necesari și care ușurează foarte mult munca noastră”, mai zice crescătorul de măgărițe.
La ora actuală, primește comenzi din tot județul Hunedoara, dar și din alte părți. „În primul rând, laptele de măgăriță se poate consuma cu succes de către cei care nu au nicio boală, fiindcă umple organismul cu vitamine și minerale, iar la copii este un ajutor imens. Este foarte bun și se știe că tratează tusea măgărească, dar este și singurul medicament care reușeste să trateteze astmul. Este deosebit de bun pentru cei care fac alergii, care suferă de probleme intestinale, la anemii, am cunoscut persoane care au reușit să își revină consumând acest lapte (…) Contează foarte mult și ca omul să respecte și anumite condiții. Le recomand celor care sunt consumatori de lapte de măgărițe, dacă vor să aibă rezultate, să se țină de tratament. În momentul în care faci pauze, randamentul nu mai este cel scontat. (…) Nu contest, medicina are rolul ei, dar nu este de neglijat acest lapte care dă rezultate fantastice. Având organismul plin de vitamine, plin de minerale, aunci boala pătrunde mult mai greu”, a mai spus Gheorghe Codrea.
În prezent, livrarea laptelui de măgărițe produs la ferma familiei Codrea se face la domiciliu cu mașini proprii frigorifice, în județele Hunedoara, Alba, Arad, Timiș, Sibiu. În restul țării, livrarea se face prin curier în condiții speciale.
Date de contact și comenzi:
Gheorghe Codrea – 0730.140.903
Valeria Beca – 0785 554 618
WEBSITE: https://lapte-magarita.ro/
Actualitate
Comuna Sarmizegetusa își schimbă fața în bine
Toată lumea ştie că localitatea hunedoreană Sarmizegetusa a fost capitala Daciei Romane, de aici plecând, practic, formarea poporului român. În prezent, comuna Sarmizegetusa, situată în Ţara Haţegului, la limita cu judeţul Caraş – Severin, are o populaţie de aproximativ 1.200 de locuitori, care locuiesc în cinci sate, acestea fiind localitatea de reşedinţă omonimă şi aşezările aparţinătoare Breazova, Hobiţa – Grădişte, Păucinești şi Zeicani.
Cămine culturale modernizate
Deși suntem la început de an, iar previziunile bugetare nu sunt foarte exacte, noua administrație din Sarmizegetusa are, deja, câteva proiecte clare. Unul dintre acestea este finalizarea lucrărilor de modernizare a căminelor culturale. „De la preluarea mandatului, în urmă cu trei luni, ne-a preocupat finalizarea proiectelor începute de fosta administrație. În primul rând este vorba despre modernizarea căminelor culturale din satele aparținătoare Sarmizegetusa, Păucinești, Zeicani și Breazova. Am făcut cele mai bune calcule și, după ce lucrările au trenat o perioadă, acestea au fost reluate. Am găsit soluțiile pentru a plăti cota de cofinanțare la acest proiect pe fonduri europene, derulat prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). În momentul de față gradul de finalizare al lucrărilor este de peste 90% și, cu siguranță, ne vom încadra în termenul limită prevăzut în contract, respectiv finalul semestrului I al anului în curs. Mai menționez că, în paralel cu operațiunile de reabilitare se derulează și partea de proiect prin care aceste cămine culturale vor fi dotate cu tot ceea ce este necesar pentru o bună desfășurare a activităților specifice pe care acestea le organizează”, a declarat Gina Aurora Socaciu, primarul comunei hunedorene Sarmizegetusa.
Se extinde rețeaua de canalizare
O altă veste bună dată de reprezentanții administrației publice locale din comuna Sarmizegetusa este legată de rețeaua de utilități. „În comună, în ultmii ani, s-au făcut lucrări ample în ce privește introducerea rețelelor de apă și canalizare. O primă parte a acestor rețele este funcțională, iar investițiile făcute în etapa a doua vor fi predate operatorului regional din domeniu. Pe de altă parte, au rămas câteva străzi necuprinse în aceste proiecte pe partea de canalizare. Noi am întocmit un proiect în acest sens, pentru introducerea canalizării, prin Programul Național de Investiții (PNI) «Anghel Saligny». Acest proiect, care înseamnă atragerea de noi fonduri europene, urmează a fi ridicat, în curând, pe platforma electronică națională SICAP, în vederea demarării procedurilor de licitație, premergătoare începerii lucrărilor propriu zise. Deci, cu bani europeni putem schimba în bine fața satului românsc și mă bucur că putem face acest lucru și pentru localitatea noastră, de care suntem foarrte mândri”, a mai spus primarul comunei hunedorene Sarmizegetusa, Gina Aurora Socaciu.
Actualitate
„Ziua Culturii Naționale”: Protejarea patrimoniului cultural, o prioritate pentru polițiști. Activități investigative în 24 de dosare penale, anul trecut
Inspectoratul de Poliție al Județului (IPJ) Hunedoara atrage atenția, cu ocazia „Zilei Culturii Naționale” – 15 ianuarie, asupra importanței protejării și conservării valorilor culturale, care definesc identitatea noastră națională.
Polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale – Compartimentul pentru Protejarea Patrimoniului Cultural Național – au desfășurat, pe parcursul anului trecut, mai multe acțiuni operative și preventive, în vederea combaterii infracțiunilor care vizează patrimoniul cultural.
„Pe parcursul anului trecut, polițiștii au efectuat activități investigative în 24 de dosare penale ce privesc infracțiuni contra patrimoniului cultural național (majoritatea reprezentând infracțiuni de distrugere și de acces neautorizat cu detectoare de metale şi utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic). Într-unul din cazurile instrumentate de polițiști, aceștia au recuperat un artefact (o fibulă) susceptibil a face parte din patrimoniul național cultural. Broșa în cauză ar fi fost sustrasă de pe teritoriul României și identificată de polițiști pe o rețea de socializare, în cadrul unui grup de comercializare a obiectelor vechi. În urma activităților complexe de cercetare și recuperare a obiectului în cauză, acesta a fost transmis Muzeului Național de Istorie a României, în vederea expertizării”, a informat IPJ Hunedoara.
Deținerea și utilizarea detectoarelor de metale
Activitățile polițiștilor au vizat și persoanele fizice, care utilizează detectoare de metale, pentru a se asigura respectarea cadrului legal.
Conform legislației în vigoare, deținerea detectoarelor de metale este permisă doar cu autorizație eliberată de către structurile Poliției Române, utilizarea acestora fiind strict interzisă în zonele care fac parte din patrimonial cultural național.
Potrivit IPJ Hunedoara, la nivelul județului, pe parcursul anului 2024 au fost eliberate 291 de autorizații pentru deținerea unor detectoare de metale, în prezent fiind autorizate în acest sens, la nivelul județului, 912 de persoane fizice și 19 persoane juridice. „Posesorii acestor dispozitive trebuie să știe că, potrivit Ordonanței de Guvern nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic, utilizarea detectoarelor de metale în zonele arheologice protejate și fără respectarea cadrului legal constituie infracțiune și este sancționată conform legii”, precizează IPJ Hunedoara.
Polițiștii fac apel către cetățeni să contribuie activ la protejarea patrimoniului cultural național, respectând legislația și semnalând orice activitate posibil ilegală în acest domeniu.
Siturile UNESCO din Munții Orăștiei, precum cetățile dacice Sarmizegetusa Regia, Costești și Blidaru, precum și alte obiective mobile sau imobile aflate pe raza județului Hunedoara reprezintă un patrimoniu de o valoare universală. Protejarea acestor situri arheologice este nu doar o obligație legală, ci și o responsabilitate morală față de generațiile viitoare.
Actualitate
Sesiune de lucru a AJF Hunedoara
Asociația Județeană de Fotbal (AJF) Hunedoara organizează o importantă sesiune de lucru, una din cadrul eforturilor continue de modernizare și dezvoltare a activităților fotbalistice din județ. Această sesiune va avea loc joi, 16 ianuarie, începând cu ora 17:00, la Facultatea de Inginerie din Hunedoara.
Subiecte importante
Această întâlnire va aborda teme de interes major. Astfel, un prim capitol este “Digitalizarea activităților de transfer, legitimare și acordare a vizelor”, prin prezentarea platformei „Football Connect”, dezvoltată de Federația Română de Fotbal (FRF) în colaborare cu Departamentul de Competiții. Interesant se anunță și subiectul intitulat „Certificarea fotbalului amator”, care va cuprinde o informare privind condițiile și etapele acestui proces. De mare interes este și „Regulamentul jocurilor de baraj accedere Liga 3”, în contextul noilor reglementări ale FRF, subiect tratat pe larg în cotidianul SERVUS HUNEDOARA în ediția din 13 ianuarie 2025, acesta fiind disponibil AICI, dar și pe pagina de Facebook a ziarului nostru. În fine, ultimul capitol al sesiunii de lucru va fi „Distribuirea mingilor achiziționate, prin proiectul finanțat de Federația Română de Fotbal, intitulat „Împreună pentru dezvoltarea fotbalului hunedorean”, și beneficiile aduse cluburilor locale. “Prin implementarea soluțiilor digitale, ne propunem să creștem eficiența și transparența în administrarea competițiilor și să facilităm tranziția către un sistem modern, în linie cu cerințele actuale. Subliniem importanța participării dumneavoastră la această sesiune de lucru, având în vedere că operațiunile menționate vor fi realizate exclusiv prin mijloace digitale. Vă mulțumim pentru implicare și vă așteptăm cu drag să continuăm, împreună, dezvoltarea fotbalului hunedorean”, au transmis reprezentanții AJF Hunedoara.
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Piața imobiliară a luat-o razna. În Deva, „apartamente cu preț de Palat Buckingham”. Câte tranzacții au fost făcute în județ, în decembrie 2024
-
Actualitatecu 3 zile in urma
FOTO: Accident rutier pe Calea Zarandului din Deva. Un bărbat de 73 de ani, transportat la spital
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Deva: A fost aprobată lista de priorități pentru repartizarea locuințelor sociale pe acest an. Peste 60 la sută dintre solicitanți, persoane singure
-
Actualitatecu 3 zile in urma
FOTO: Pompierii din Hunedoara au stins un incendiu puternic într-o casă din Hațeg
-
Actualitatecu 2 zile in urma
“Fetița cu chibrituri”, spectacol de dans contemporan, pe scena Centrului Cultural „Corviniana” din Hunedoara. O poveste despre magie, emoție și speranță
-
Actualitatecu 2 zile in urma
3 februarie – prima zi de încasare a taxelor de închiriere a parcărilor rezidențiale din Deva
-
Actualitatecu 20 de ore in urma
Incendiu izbucnit la un autoturism, stins de un pompier aflat în timpul liber
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Incendiu puternic la o casă din Deva