Actualitate

Legenda mărţişorului, simbolul primăverii. Tradiții și superstiții de 1 martie

Publicat

cu 9 ani in urma

1 martie 2016

Redactat de

Mărţişorul este o sărbătoare tradiţională a primăverii, a bucuriei, prospeţimii, a victoriei binelui împotriva răului. Povestea mărţişorului începe în urmă cu mii de ani. Primele dovezi arheologice datează de pe vremea geţilor. Femeile dace purtau monezi sau pietricele în asociere cu fire de lână roşie şi albă pentru a avea noroc şi un an productiv. Dar, oare cine a inventat cuvântul de „mărţişor”? De ce se poartă mărţişorul?

Mărţişorul este un obicei specific românesc moştenit de la strămoşii noştri, inexistente la alte popoare. Numele popular al lunii martie „mărţişor” provine din latinul martius. Originile acestui obicei se găsesc şi în sărbătorile romane în cinstea zeului Marte, zeu al fertilităţii şi vegetaţiei. Tradiţia spune că strămoşii noştri purtau monede găurite, atârnate de două fire, unul al şi altul negru. Bănuţii erau din argint, aur sau din metal obişnuit şi indicau cât de bogată sau săracă era persoana care-i purta. Bănuţii –mărţişoare erau purtaţi la încheietura mâinii ori prinse în piept cu un ac. Atunci când copacii înfloreau, femeile agăţau firul de o ramură, iar cu moneda respectivă cumpărau caş pentru ca tot restul anului să aibă pielea albă şi moale. În decursul timpului, bănuţul s-a transformat în simbol al iubirii, iar firul negru a devenit roşu. Săpăturile arheologice au scos la iveală mărţişoare cu o vechime de aproape opt mii de ani sub forma unor pietricele de râu colorate în alb şi roşu. Se crede că ele se purtau la gât, înşirate pe o aţă.

Povești despre un om sărac și un băiat voinic

Despre mărţişor există mai multe poveşti şi legende. Una dintre ele vorbeşte chiar despre fabricarea mărţişoarelor. Se spune că, a fost odată un om sărac, care confecţiona tot felul de lucruri pentru păpuşi: fundiţe, şnuruleţe şi hăinuţe. Apoi le vindea în piaţă. Într-o zi, văzând că i s-au terminat materialele, omul a căutat prin casa sărăcăcioasă şi tot ce a mai găsit au fost două şnururi de aţă albă şi roşie. Neştiind ce să facă cu ele, le rupse şi le împletise. Era foarte mândru de ce crease. Apoi a făcut un mic tablou pe care a prins şnuruleţul. Şi s-a gândit cum să denumească acel obiect. I-a spus „mărţişor” pentru că era luna martie şi chiar prima zi. Şi aşa s-a dus vestea despre omul sărac, cel care inventase acest simbol al primăverii.

Însă din toate legendele, poate cea mai interesantă şi mai frumoasă este povestea băiatului cel voinic care s-a luptat cu zmeul, legendă care s-a născut din basmele româneşti şi îşi are originea tot în timpul strămoşilor noştri, dacii şi românii. Se spune că, soarele a fost închis într-o temniţă de un zmeu. Pentru acest fapt, toată lumea se întristase, păsările nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Dar, într-o zi, un tânăr voinic s-a hotărât să plece sa salveze soarele. Mulţi dintre pământeni l-au condus şi i-au dat din puterile lor ca să-l ajute. Drumul lui a durat trei anotimpuri, vara, toamna şi iarna. A găsit castelul zmeului şi a început să se lupte. Şi s-au bătut zile întregi până când zmeul a fost învins. Slăbit de puteri şi rănit, băiatul a eliberat soarele. Acesta s-a ridicat pe cer, înveselind lumea. Natura a reînviat, iar oamenii erau fericiţi. Dar tânărul nu a apucat să vadă primăvara. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă. Şi în locul în care zăpada se topea apăreau ghioceii, vestitorii primăverii. De atunci, tinerii împletesc doi ciucuraşi: unul alb şi altul roşu. Roşul înseamnă dragostea pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui voinicului, iar albul simbolizează puritatea şi gingăşia ghiocelului, prima floare a primăverii.

Superstiţii

Există şi cîteva superstiţii legate de mărţişor. De pildă, mamele, cînd puneau mărţişorul copilului, trebuiau să aibă mare grijă să nu fie văzute de femeile însărcinate. O altă credinţă populară vorbeşte despre faptul ca mărţişorul are proprietatea de a-l apăra pe purtător de diferite boli. Copilul trebuie să fie rumen la faţă şi să nu aibă pete de la vînt. Pentru asta trebuia să poarte mărţişorul. Şi fetele, se spunea, erau apărate de razele soarelui, să nu se bronzeze, de către mărţişor. Aţele mărţişorului trebuiau neapărat împletite pentru că „nodurile sau împletiturile ţin ghinionul în loc, iar cine purta mărţişor nu era scuturat de friguri peste vară“. Se mai spune că mărţişorul alungă şi deochiul. O altă superstiţie este legată de „babe“. De pe 1 pînă pe 9 martie, se alege o zi din acest interval, o „babă“ adică. Cum va fi vremea în acea zi, aşa îi va merge tot anul celui care şi-a ales-o.

etichete:

Urmatorul

Începe construcția blocurilor de locuințe sociale din cartierul Grigorescu din Deva

Nu rata

Șapte incendii izbucnite la case și la vegetație uscată, în doar trei zile

Actualitate

Campanie de prevenire, demarată de polițiști: „Selfie-ul pe tren nu ia like-uri, ia vieții!”

Publicat

cu 7 ore in urma

7 aprilie 2025

Redactat de

Ramona Ștefan

Polițiștii de la Siguranță Școlară și cei de la Poliția Transporturi au demarat o campanie de prevenire a accidentelor produse prin electrocutare, în zona căilor ferate.

Campania este adresată tuturor celor care tranzitează stațiile CF, triajelor sau zonele din apropiere, dar în mod special, elevilor și minorilor, în contextul în care, în ultimii ani, zeci de tineri au suferit accidente grave după ce s-au urcat pe trenuri pentru a-și face selfie-uri.

„Te-ai gândit vreodată că o singură clipă de neatenție poate schimba totul? Colegii noștri de la Siguranță Școlară și cei de la Poliția Transporturi au pornit astăzi o campanie de prevenire cu un mesaj clar: Nu te juca cu viața în zonele feroviare! Tot mai mulți tineri ajung în pericol din cauza curiozității sau a unor gesturi de bravură: urcatul pe vagoane = electrocutare instantă chiar și fără să atingi firele de curent! Campania se adresează în special elevilor și minorilor, dar și tuturor celor care tranzitează stațiile C.F., triajele sau zonele din apropiere. Ce trebuie să știi: Nu te urca pe vagoane! Poți fi electrocutat de la distanță. Stațiile de tren nu sunt locuri de explorat – pericolul nu e un mit, e real. Fii smart, nu erou! Atrage atenția prietenilor care pun viața în pericol. Viața ta nu e un joc. Ai grijă de tine și de cei din jur. Dă mai departe acest mesaj – împreună putem preveni tragedii!”, au transmis reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Hunedoara.

Citeste mai mult ...

Actualitate

Pregătiri pentru Festivalul „Drăgan Muntean”. 23 de tineri în concurs, după preselecție

Publicat

cu 8 ore in urma

7 aprilie 2025

Redactat de

Ramona Ștefan

Se fac pregătiri pentru Festivalul Concurs Național de Interpretare Vocală a Cântecului Popular Românesc, dedicat celui mai cunoscut interpret de folclor din județul Hunedoara, regretatul Drăgan Muntean. Un număr de 23 de tineri interpreți de muzică populară, din mai multe județe ale țării, au intrat în concurs, după preselecție.

Sursa: Centrul de Cultură și Artă al Județului Hunedoara

Evenimentul, care ajunge anul acesta la ediția a XII-a, se va desfășura în perioada 24 -25 aprilie 2025, în Sala Mare a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva (fosta Casă de Cultură din Deva).

La concurs participă interpreți ai folclorului muzical românesc, cu vârste cuprinse între 16 și 35 de ani. Scopul evenimentului este descoperirea și promovarea de tinere talente, precum și punerea în valoare a cântecului popular din diferite zone ale țării.

Festivalul, organizat de Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Hunedoara, Centrul Cultural „Drăgan Muntean” Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și al Primăriei Municipiului Deva, este destinat tinerilor interpreți amatori, soliști vocali de muzică populară, dornici și preocupați să culeagă și să interpreteze cântece populare autentice românești.

Concursul propriu-zis se va desfășura joi, 24 aprilie 2025, în Sala Mare a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” Deva, începând cu ora 17:00. Gala Laureaţilor va avea loc vineri, 25 aprilie 2025, începând cu ora 18:00. Juriul va fi compus din personalităţi marcante, specialişti în domeniul etnografiei şi folclorului muzical Premiile pentru Concursul Naţional de Interpretare Vocală a Cântecului Popular Românesc „Drăgan Muntean”, Ediţia a XII -a, vor fi acordate din bugetul Centrului de Cultură şi Artă al judeţului Hunedoara, după cum urmează: Trofeul „Drăgan Muntean” – 4.000 lei, Premiul I – 3.000 lei, Premiul II – 2.000 lei, Premiul III – 1.500 lei și se vor acorda trei Premii speciale – 1.000 lei, fiecare, precum și Premiul „Asociația Pădurenilor” -1.000 de lei.

Citeste mai mult ...

Actualitate

Gimnastele de la LPS Cetate Deva, cele mai bune din țară

Publicat

cu 9 ore in urma

7 aprilie 2025

Redactat de

Szekely Amarildo

Sala Sporturilor “Constantin Jude” din Timișoara a găzduit Campionatul Național Individual și pe Echipe al Junioarelor III și II la gimnastică artistică. La start s-au aliniat 160 de tinere speranțe ale gimnasticii autothone, printre acestea aflându-se și sportive legitimate la cluburi din municipiul Deva.

Supremație totală

Cel mai înalt nivel la care s-a disputat competiția a fost cel al Junioarelor II, Nivel 4, destinat gimnastelor de sub 12 ani, unde s-a înregistrat o dominație totală a celor de la LPS Cetate Deva. Clubul de la poaelele Cetății a intrat cu două echipe în concurs, ambele fiind medaliate. Astfel, LPS Cetate Deva 1, în componența Cătălina Ciocade, Miriam Giușcă, Marisa Huțupașu, Ecaterina Căldăraru a cucerit titlul național, cu un punctaj de 193,37, la peste 10 puncte distanță de a doua clasată, CS Dinamo București (182,85) Pe locul al treilea, la mai puțin de trei puncte de medalia de argint, respectiv 179,275, s-a clasat LPS Cetate Deva 2, în formula Dalia Dincă, Sara Ion Corduneanu, Maria Cismaru. În ce privește concursul la individual compus, toate cele șapte gimnaste de la LPS Cetate s-au clasat în primele zece. Mai mult, ele au ocupat podiumul în totalitate, în ordinea Cătălina Ciocade, Ecaterina Călăraru, Miriam Giușcă. Marisa Huțupașu a fost pe 5, Sara Ion Corduneanu pe 7, Dalia Dincă pe 8 și Maria Cismaru pe 10. LPS Cetate Deva a cucerit medalii și la U11, respectiv la Junioare II, Nivel 5. Aici au fost două medalii de argint, una fiind cucerită în concursul pe echipe de Daria Iancu, Ema Golopenţa, Sofia Balint, Ariana Moldovan și Timeea Nicula, care au obținut 186,850 puncte, la diferență mică de primul loc, obținut CS Dinamo București (187,975), în vreme ce pe trei a fost CSM Viitorul Arad (183,200). Cel de-al doilea argint a fost adus la individual compus de Daria Iancu, în vreme ce Ema Golopența a fost pe 6, Sofia Balint pe 10, Ariana Moldovan pe 21 și Timeea Nicula pe 26. La Junioare III, Nivel 6 (U10) LPC Cetate, în componența Polina Venedyktova, Cassyana Rus, Antonia Mititelu, Sofia Gura și Beatrice Stan a fost pe cinci în concursul pe echipe. La individual compus Polina Venedyktova a fost pe 6, Antonia Mititelu pe 25, Beatrice Stan pe 29, Cassyana Rus pe 31 și Sofia Gura pe 34.

SCM Deva, aproape de podium

În fine, la echipe la Junioare III, Nivel 7 (U9), Sofia Muntean, Antonia Luca și Jessica Opriși, de la LPS Cetate Deva, au fost pe locul 6. La individual Antonia Luca a fost pe 7, Sofia Muntean pe 16, iar Jessica Opiși pe 47. La această categorie de vârstă gimnastele de la un alt club din urbea de la poalele Cetății, respectiv Maya Dina, Daria Boca și Vanesa Severea, de la SCM Deva, au fost aproape de podium în concursul pe echipe, terminând pe patru. La individual Maya Dina a fost pe 23, Daria Boca pe 25 și Vanesa Severea pe 26. În ce privește gimnastica artistică feminină juvenilă, este de menționat că în a doua jumătate a acestei săptămâni Sala Sporturilor din Deva va găzdui Campionatele Naționale Școlare. În aceeași locație se vor organiza, marți 8 aprilie, și miercuri, 9 aprilie, întrecerile de la cea de-a XXVII-a ediție a „Cupei Cetății” la gimnastică aerobică.